de Razvan Iorga | apr. 10, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Rabdarea autoritatilor de la Ankara pare sa fi ajuns la limita dupa ce mai multe tiruri siriene au fost trase peste granita cu Turcia inspre refugiatii sirieni care trecusera frontiera dintre cele doua tari si se aflau intr-o tabara special amenajata. Seful Executivului de la Ankara, Recep Erdogan, a declarat ieri ca acest gest nu va ramane neobservat si ca vor fi luate masuri, informeaza agentia Anadolu. S-a dovedit ca s-a produs o incalcare foarte clara a frontierei (…) Noi vom adopta, in mod evident, masurile necesare”, a declarat el pentru presa, la Beijing, potrivit agentiei turce de presa Anatolia. Ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care il insoteste intr-o vizita la Beijing, si-a intrerupt vizita si urma sa revina imediat in Turcia, din cauza acestei intensificari bruste a tensiunii dintre cele doua tari. Davutoglu a discutat la telefon despre acest incident cu colegii sai din patru dintre cele cinci tari membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, adauga agentia. Este vorba despre China, Rusia, Marea Britanie si Statele Unite. Ministrul urma sa sune si in Franta. Erdogan a declarat ca tara sa isi „va utiliza toate drepturile care decurg din dreptul international”, fara sa precizeze, totusi, daca Turcia intentioneaza sa instaleze zone-tampon sau coridoare umanitare destinate populatiei civile, asa cum scrie presa turca.
Actiune in conformitate cu dreptul international
„Ce trebuie sa faca Turcia in cazul unei incalcari a frontierei? Turcia va actiona, in mod evident, asa cum au actionat si alte tari, in conformitate cu dreptul international. Acest drept ne este acordat in termenii dreptului international”, a insistat el. Luni, tiruri lansate de pe teritoriul Siriei au ranit sase persoane aflate pe teritoriul turc, un incident care a avut loc cu o zi inainte de o vizita a emisarului international pentru Siria Kofi Annan, care urma sa se deplaseze in taberele de refugiati sirieni din sudul Turciei. Cei sase raniti sunt patru sirieni si doi membri ai personalului turc (un politist si un interpret) dintr-o tabara de refugiati din apropierea orasului turc Kilis (sud-est), potrivit guvernatorului local. „Noi am cheltuit deja 150 de milioane de dolari (…). Ce vom face daca acest exod va atinge 100.000 de persoane”, a intrebat Erdogan indemnand comunitatea internationala sa actioneze in favoarea refugiatilor. Este pentru prima data de la inceputul revoltei din Siria, in martie 2011, cand focuri trase de pe teritoriul acestei tari ranesc persoane aflate in Turcia. Annan a propus un plan de solutionare a crizei, pe care Damascul l-a acceptat pe 2 aprilie. insa continuarea operatiunilor militare marti a determinat mai multe capitale occidentale si Turcia sa se indoiasca de vointa Damascului de a pune capat violentelor la aceasta data-limita. Annan este asteptat catre ora 9.00 GMT (12.00, ora Romaniei) la Hatay, o provincie turca ce se invecineaza cu Siria, in care sunt gazduite mai multe tabere de corturi. insotit de vicepremierul turc Besir Atalay, fostul secretar general al ONU urmeaza sa survoleze la bordul unui elicopter zona Kilis, unde s-a petrecut incidentul frontalier. Annan urmeaza sa paraseasca teritoriul Turciei catre ora 13.00 GMT (16.00, ora Romaniei), pentru a efectua o vizita in Iran, potrivit autoritatilor turce. Turcia gazduieste in prezent aproximativ 25.000 de refugiati sirieni in tabere create in trei provincii, o operatiune costisitoare in opinia lui Erdogan.
de Razvan Iorga | apr. 10, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Tbilisi Mihail Saakasvili si-a anuntat la inceputul acestei saptamani intentia de a asista la testarea primului avion fara pilot de concenptie georgiana, marti, potrivit agentiei News Georgia, relateaza RIA Novosti. „Voi testa marti avionul nostru fara pilot dotat cu tehnologie de varf”, a declarat Saakasvili in cursul unei ceremonii de decorare a 25 de militari si patru oficiali civili din cadrul Ministerului Apararii, pentru crearea de materiale militare. in februarie 2011, Osetia de Sud, o fosta regiune georgiana care s-a autoproclamat republica si a fost recunoscuta in 2008 de catre Rusia si unele tari din America Latina si Pacific, a anuntat ca Georgia si-a intensificat activitatile de recunoastere la nivelul frontierei. Locuitorii acesteui teritoriu au inregistrat survolari ale spatiului aerian de catre avioane fara pilot georgiene. Ministrul Apararii din Ostetia de Sud Valeri Iahnovet declara in 2010 ca Georgia utilizeaza avioane fara pilot israeliene. Moscova a recunoscut independenta Osetiei de Sud si Abhaziei, o alta fosta regiune georgiana care si-a proclamat autonomia in august 2008, in urma unui razboi intre Georgia si Rusia. Tbilisi a replicat rupand relatiile diplomatice cu Moscova si denuntand ocuparea celor doua regiuni, iar pe 6 aprilie s-a retras din cadrul unui tratat cu privire la spatiul aerian.
de Razvan Iorga | apr. 10, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Teheran sunt considerate principalul vinovat pentru cresterea pretului la barilul de petrol, insa o cantitate uriasa din aceasta resursa din alte regiuni, de la Marea Neagra pana in Canada, nu este exploatata. In tari precum Sudanul de Sud, Yemen si Siria, extragerea petrolului este sistata, din cauza violentelor, iar in Marea Neagra si Canada, din cauza problemelor tehnice, scrie CNN Money. Niciuna din aceste rezerve nu este extrem de mare, insa, impreuna, ar putea satisface nevoile populatiei globului timp de cateva luni, in contextul aplicarii sanctiunilor pentru Iran. „Exista mereu intreruperi de furnizare a petrolului, insa intr-o piata atat de stramtorata, cum este cea din prezent, ele au un impact extrem de ridicat. Ar fi mai bine pentru economie daca rezervele din aceste regiuni ar putea intra pe piata”, considera seful IHS CER, Daniel Yergin. „Criza petrolului nu vine doar din Iran. Peste un milion de barili pe zi, care provin din alte regiuni, nu sunt exploatati. Este un lucru extrem de marcant pentru piata actuala”, a declarat si reprezentantul Barclays Capital, Paul Horsnell.
Sudanul de Sud: Peste 350.000 de barili de petrol nu sunt exploatati, din cauza violentelor din aceasta tara. Productia a fost oprita in ianuarie, dupa ce Guvernul din Sudan a confiscat petrolul care trecea printr-o conducta de pe teritoriul acestei tari, acuzand Sudanul de Sud ca nu a platit taxele pentru el. De asemenea, Sudanul de Sud si-a acuzat vecinii ca au bombrdat cateva campuri petroliere. Aceasta tara a devenit independenta in 2011, crestinii din sud dorind de mult timp sa se separe de musulmanii din nord.
Libia: Productia de petrol din aceasta tara macinata de razboaie si-a revenit destul de repede.
In timpul ostilitatilor, statul a sistat exploatarea celor 1,6 milioane de barili de petrol/zi. In prezent, productia s-a redus cu 300.000 de barili, la 1,3 milioane de barili/zi.
Siria: Aproximativ 230.000 de barili de petrol nu sunt exploatati. Desi un plan de pace a fost propus, putini sunt cei care se asteapta ca Guvernul condus de presedintele Bashar al-Assad sa il accepte. In aceste conditii, viitorul acestei tari este dominat de violenta intre rebeli si cei de la conducere, iar exploatarea petrolului va ramane sistata.
Yemen: Aproape 140.000 de barili de petrol nu sunt valorificati, din cauza violentelor din regiunea sud-vestica. Extremistii fac parte din reteaua islamica Ansaar al-Sharia, care are legaturi cu Al Qaida si care incearca sa se stabileasca in partea sudica a tarii.
Marea Neagra: Peste 100.000 de barili/zi nu sunt exploatati in aceasta regiune, din cauza ca instalatiile nu pot fi intretinute corespunzator si a problemelor pe care le au conductele, precum si a regiunii dificil de exploatat.
Canada: Pana la 50.000 de barili sunt pierduti, in fiecare zi, ca rezultat al problemelor cu echipamentul si cu unele masinarii
de Razvan Iorga | apr. 10, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Declaratiile ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, potrivit carora retragerea militarilor rusi din Transnistria nu ar fi oportuna, nu corespund pozitiei oficiale a Chisinaului in aceasta privinta, au declarat mai multi politicieni din Republica Moldova, citati de Agrepres. Declaratiile ambasadorului Neguta nu reprezinta pozitia oficiala a Ministerului Afacerilor Externe, a declarat deputatul liberal Ana Gutu, membru al comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana. Potrivit acesteia, Andrei Neguta, care ar fi trebuit rechemat demult din aceasta functie, lasa sa se inteleaga ca doreste mentinerea militarilor rusi in Transnistria. ‘Prin aceste declaratii vrea sa insiste asupra necesitatii pastrarii statu quo-ului, ca nu este oportuna sa cerem retragerea armatei a XIV-a si eu nu sunt de acord cu aceste declaratii’, a spus ea. Aceasta declaratie vine in contradictie cu etapele stabilite in strategia guvernului privind solutionarea conflictului transnistrean, iar una dintre etape prevede demilitarizarea zonei transnistrene si transformarea misiunii de pacificatori, potrivit presedintelui fractiunii liberal-democrate, Valeriu Strelet. ‘(Declaratia lui Andrei Neguta n.red) este o opinie personala si nu are nimic in comun cu strategia guvernului la acest capitol”, a mentionat Strelet. si liderul fractiunii parlamentare a Partidului Democrat, Dumitru Diacov, considera ca aceste declaratii nu corespund statutului de diplomat. ‘Ambasadorii nostri cateodata isi permit sa comenteze mai mult decat trebuie sa o faca. Eu nu stiu ce este asta – o parere personala, o parere spusa pe coridoare, asta nu este de competenta ambasadorilor’, potrivit lui Diacov.
Diplomatia de peste Prut, amana reactia
Diploatia de la Chisinau nu a avut o reactie oficiala la declaratia ambasadorului Andrei Neguta care a afirmat recent intr-un interviu publicat luni de ITAR-TASS ca retragerea inainte de termen a militarilor rusi din Transnistria ar pune in pericol atat Republica Moldova, cat si intreaga regiune. In regiunea transnistreana a Republicii Moldova, controlata de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, intre 20.000 si 40.000 de tone de arme si munitii, care sunt pazite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia si-a asumat inca din 1999 la summitul OSCE de la Istanbul obligatia de a-si retrage munitiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus insa la bun sfarsit. in opinia expertilor si politicienilor, prezenta trupelor si munitiilor rusesti in regiune constituie unul din motivele principale care impiedica reglementarea conflictului transnistrean.
de Razvan Iorga | apr. 10, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Reglementarea dosarul transnistrean s-ar putea transa si in plan spiritual, acolo unde Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei ruse, se implica tot mai activ pe linie religioasa. Aceasta institutie se implica, prin diverse actiuni, in reglementarea conflictului transnistrean, a afirmat inalt Prea Sfintitul Mitropolit Vladimir, citat de Info-Prim Neo in pagina electronica. „Ne pare bine ca liderul transnistrean a promis ca in timpul sarbatorilor de Pasti si de Pastele Blajinilor hotarele intre teritoriul din dreapta si stanga Nistrului vor fi deschise, astfel cetatenii vor putea merge liber la mormintele parintilor lor”, a declarat presei Mitropolitul. Dupa vizita la Moscova, unde s-a intalnit in acelasi timp cu Patriarhul Kirill si cu liderul de la Tiraspol, Evgheni sevciuk, iPS Vladimir spune ca liderul transnistrean i-a promis ca ii va asculta pe cei din partea dreapta a Nistrului, inclusiv pe reprezentanții Bisericii. „Noi am propus, impreuna cu Episcopul Sava din partea Tiraspolului, sa organizam pe viitor niste intrevederi comune si sa negociem anumite aspecte care astazi prezinta o problema pentru societatea noastra. Aceste intalniri preconizam sa le avem cu participarea combatantilor de la Nistru, pentru ca ei au cele mai multe de spus”, a adaugat Mitropolitul. Chisinaul si Tiraspolul au convenit ca, in timpul sarbatorilor de Pasti, cetatenii vor trece mai simplu prin posturile vamale interne de control.
de Anatol Terzi | apr. 10, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
China pare să fie avantajată în licitaţia internaţională pentru a construi o nouă centrală nucleară pe coasta turcă a Mării Negre.
“China nu are o problemă de finanţare. Dacă se va ajunge la un acord va construi reactorul”, a declarat un oficial turc din domeniul energiei, adăugând că vizita la Beijing pe care a început-o luni premierul turc Recep Tayyip Erdogan va face mai multă lumină cu privire la perspectivele proiectului, scrie presa internaţională. Oficialul de la Ankara a precizat că Beijingul nu vrea garanţii guvernamentale pentru proiect şi îşi poate asigura propria finanţare. El a subliniat avantajul Chinei în cursa pentru construirea reactorului pentru Turcia.
Deoarece Beijingul nu cere garanţii de stat pentru proiectele turce, abordarea sa contrastează cu poziţia Coreii de Sud, ale cărei negocieri privind instalaţia au eşuat anterior din cauza insistenţei Seulului asupra unui astfel de sprijin. Între timp, ambiţiile Japoniei de a construi instalaţia de la Marea Neagră au fost afectate de dezastrul de la Fukushima, fapt care a determinat ”Tokyo Electric Power” să se retragă din proiect, deşi Toshiba pregăteşte încă o ofertă.
Oferta chineză va primi un nou impuls săptămâna această, cand premierul Erdogan vizitează Beijingul şi este de aşteptat să semneze un acord cu privire la cooperarea nucleară în scopuri paşnice, o condiţie necesară, dar nu decisivă, pentru orice acord.
În Turcia, reactoarele sunt un proiect de mare prioritate pentru guvernul turc, care are o poziţie mai pro-nucleară decât oriunde în Europa. Ţara deţine puţine resurse energetice proprii iar Ankara vede energia nucleară drept esenţială pentru controlul facturii sale la importul de energie. Turcia a încheiat deja un acord cu Atomstroyexport din Rusia pentru a construi prima centrală nucleară a ţării pe coasta mediteraneană.
Erdogan, vizită în provincia uigură Xinjiang
Premierul turc, Recep Tayyp Erdogan, a sosit luni la Beijing, în cadrul unei vizite oficiale – prima a unui şef de guvern de la Ankara în ultimii 27 de ani. Vizita are drept scop impulsionarea relaţiilor politice şi de afaceri dintre cele două mari puteri în expansiune, caracterizate printr-un ”boom” economic.
Din delegaţia condusă de Erdogan fac parte circa 300 de oameni de afaceri, care au în vedere creşterea investiţiilor chineze în Turcia şi a exporturilor turceşti în China. Înainte de a pleca spre China, Erdogan a afirmat că cele două ţări pot coopera în domeniul energiei, construcţiilor, auto, bancar, informaţiilor, precum şi în cel al telecomunicaţiilor.
Ministerul chinez de Externe a anunţat că prima etapă a vizitei lui Erdogan a fost în Urumqi, centrul administrativ al provinciei chineze Xinjiang, unde şeful guvernului turc a sosit duminică. Xinjiang este locuită de minoritatea etnică a uighurilor, înrudiţi cu turcii. Regiunea s-a confruntat în ultimii ani cu tensiuni etnice şi relaţiile dintre cele două ţări s-au răcit în 2009, când violenţele au reizbucnit în provincie.Erdogan a descris folosirea excesivă a forţei de către China împotriva protestatarilor antiguvernamentali drept un fel de genocid. Dar, odată cu vizita lui Xi Jinping în februare în Turcia, cele două ţări au încercat să minimalizeze orice contencios.
Rabdarea autoritatilor de la Ankara pare sa fi ajuns la limita dupa ce mai multe tiruri siriene au fost trase peste granita cu Turcia inspre refugiatii sirieni care trecusera frontiera dintre cele doua tari si se aflau intr-o tabara special amenajata. Seful Executivului de la Ankara, Recep Erdogan, a declarat ieri ca acest gest nu va ramane neobservat si ca vor fi luate masuri, informeaza agentia Anadolu. S-a dovedit ca s-a produs o incalcare foarte clara a frontierei (…) Noi vom adopta, in mod evident, masurile necesare”, a declarat el pentru presa, la Beijing, potrivit agentiei turce de presa Anatolia. Ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care il insoteste intr-o vizita la Beijing, si-a intrerupt vizita si urma sa revina imediat in Turcia, din cauza acestei intensificari bruste a tensiunii dintre cele doua tari. Davutoglu a discutat la telefon despre acest incident cu colegii sai din patru dintre cele cinci tari membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, adauga agentia. Este vorba despre China, Rusia, Marea Britanie si Statele Unite. Ministrul urma sa sune si in Franta. Erdogan a declarat ca tara sa isi „va utiliza toate drepturile care decurg din dreptul international”, fara sa precizeze, totusi, daca Turcia intentioneaza sa instaleze zone-tampon sau coridoare umanitare destinate populatiei civile, asa cum scrie presa turca.