de Natalia Ciobanu | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, miza geopolitica la Kiev
Aleksandr Timoşenko, soţul Iuliei Timoşenko, face un apel către liderii mondiali cărora le solicită eliberarea soţiei sale şi sanctionarea regimului lui Viktor Ianukovici, informează publicaţia din Cehia „Ukrgazeta”. „Mă adresez preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, reprezentanţilor Parlamentului European, cu rugămintea să nu permită ca ex-premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, să fie omorâtă. Îi rog de asemenea pe aceşti înalţi oficiali să introducă sancţiuni împotriva regimului lui Ianukovici, care exercită în continuare presiuni asupra deţinuţilor politici din Ucraina”, se spune în scrisoarea trimisă de soţul Iuliei Timoşenko.
Aleksandr Timoşenko, care la ora actuală se află în Cehia, este de părere că Ucraina trece printr-o criză profundă. „Cu scopul de a masca acţiunile sale denigratoare, regimul lui Ianukovici nu face altceva decât să îi provoace şi mai mult rău Iuliei Timoşenko, „plimbându-o pe aceasta dintr-o clinică în alta”, făcând un joc de marketing ieftin”, a scris sotul fostului premier ucrainean.
Reamintim ca pe 21 aprilie 2012 fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, a fost transferată din închisoarea Kacianovsk la Spitalul Clinic Central din Harkov (estul Ucrainei), însă fără acordul acesteia. In data de 22 aprilie, Timoşenko a fost transportată înapoi, în centrul de detenţie Kacianovsk, unde îşi ispăşeşte pedeapsa condamnarea la închisoare, fostul premier refuzand în repetate rânduri să fie investigată în spitalele ucrainene de către medici ucraineni, pe motiv că nu are încredere în sistemul medical ucrainean.
Protest extrem
‘I s-a propus să efectueze un examen medical, dar a refuzat. Dimineaţă, au mers la ea şi medicul (…) şi membrii comisiei internaţionale de medicină. Din păcate, Iulia Timoşenko refuză un examen medical până la o întâlnire cu avocatul său’, a declarat ministrul adjunct ucrainean al sănătăţii, Raisa Moisenko, citata de mass-media regionala.
Iulia Timoşenko, care şi-a manifestat întotdeauna neîncrederea faţă de medicii ucraineni şi care se consideră o victimă a persecuţiilor politice, a fost transferată la clinica din Harkov vineri seara, ea suferind de puternice dureri de spate de mai multă vreme. ‘După ce şi-au examinat concluziile lor, medicii germani au decis ca dna Timoşenko să primească îngrijiri medicale la spitalul care i s-a propus „în oraşul Harkov”, a indicat un comunicat al închisorii din Harkov, unde fostul premier îşi ispăşeşte pedeapsa.
Dar apropiaţi ai opozantei preşedintelui Viktor Ianukovici au denunţat imediat condiţiile spitalizării, care a avut loc fără un preaviz şi în absenţa avocatului său. ‘Ea a fost transferată noaptea şi la început de weekend, pe parcursul căruia nu se poate întâlni cu avocatul său’, a declarat unul din avocaţi, deputatul Serghei Vlasenko.
Şeful închisorii Evgheni Baraci a indicat însă că Iulia Timoşenko a fost transferată la clinica din Harkov cu acordul său. Potrivit însă AFP, medicii germani nu ar fi fost de acord cu clinica propusă de autorităţile ucrainene. Conform concluziilor unui specialist venit de la Berlin, spitalul din Harkov este în măsură să ofere îngrijirile necesare fostului premier, dar neîncrederea faţă de medicii acestei instituţii va face dificil tratamentul.
Petitie cu repetitie
Anterior, fostul premier ucrainean a fost condamnată în toamna lui 2011 la şapte ani de închisoare, pentru abuz de putere, din cauză că a semnat în 2009, cu Rusia, contracte în domeniul gazelor natural, aducând grave prejudicii bugetului statului ucrainean. Atat Federatia Rusa, cat si SUA statele membre UE au condamnat verdictul justitiei ucrainene.
Recent, împotriva Iuliei Timoşenko a fost deschis un alt dosar penal, de această dată fiind acuzată de fraudă fiscală şi deturnare de fonduri. Totodata, la începutul anului si Evghenia Timoşenko, fiica Iuliei Timoşenko, a ţinut un discurs în Senatul SUA, cerând eliberarea mamei sale si condamnând sistemul judiciar din Ucraina.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii.
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia. Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei, scrie prsa regională, preluată de genţiile de presă internaţionale.
Un preot angajat la zece ieşiţi din sistem
„Sistemul se prăbuşeşte”, a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună, transmite Mediafax. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecare zece ieşiţi din sistem, situţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate. Extinderea sărăciei agravează situaţia, întrucât credincioşii reduc donaţiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii. De asemeanea, cozile de la cantinele sociale cresc.
În contextul şomajului record, raţiile distribuite de cantinele sociale s-au dublat anul trecut, la circa 10.000 pe zi, fără a lua în calcul cele 3.000 de pachete de alimente trimise familiilor în fiecare lună, a declarat părintele Vassileios Hatzavas, care conduce centrul pentru săraci al Arhiepiscopiei Atenei.
de Viorica Grecu | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul maghiar Viktor Orban sustine proiectul Nabucco
Primul ministru ungar, Viktor Orban, a susţinut luni la Bruxelles ca gazoductul ‘South Stream’, care va transporta gaze naturale din Rusia către statele din sudul Europei să treacă pe teritoriul Ungariei, el afirmând în acelaşi timp că proiectul Nabucco este în pericol, relateaza mass-media regionala. ‘Nabucco este într-o situaţie dificilă. Nu sunt un expert al detaliilor, dar ceea ce am văzut este că inclusiv compania ungară MOL abandonează acest proiect’, a afirmat Orban la o conferinţă desfăşurată la Centrul pentru Politici Europene din Bruxelles.
Orban a mai afirmat că Rusia este ‘tot mai activă’ în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie. ‘Pentru Ungaria problema este foarte simplă: dorim un South Stream care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei’ s-a întrebat premierul maghiar. ‘Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar’, a răspuns tot el. ‘Dorim să menţinem legăturile cu ruşii’, a adăugat Orban.
Constructie amanata
Începerea construcţiei gazoductului Nabucco a fost amânată pentru anul 2013, iar el ar trebui să devină operaţional în anul 2017, deşi intrarea în exploatare era prăvăzută iniţial pentru anul 2015. El va lega Marea Caspică de Europa Centrală, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, până la centrul regional de distribuţie a gazelor naturale de la Baumgarten (Austria), aceste state încercând astfel să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia.
Deşi afirmă că vrea să-şi păstreze relaţiile cu Rusia în sectorul energetic, Ungaria intenţionează să construiască un gazoduct împreună cu Slovacia şi este în negocieri cu Croaţia pentru un alt proiect asemănător. ‘Obiectivul meu este ca în trei ani Ungaria să nu mai fie dependentă’ în acest domeniu, a punctat Viktor Orban, citat de AGERPRES.
de Razvan Iorga | apr. 23, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina lucreaza in prezent la un program guvernamental extins destinat „revitalizarii” zonelor contaminate adiacente centralei nucleare de la Cernobil, a anuntat luni premierul Mykola Azarov, relateaza RIA Novosti in pagina electrinica. Potrivit unor experti, nivelul radiatiei in zona de excludere de la Cernobil a scazut semnificativ in ultimii ani, a subliniat Azarov, adaugand ca in afara zonei de excludere, in regiunea Kiev, nu exista zone locuite cu niveluri ridicate de radiatie. „Exista motive intemeiate pentru revitalizare, oferirii unei «a doua vieti» acestor case abandonate, orase si zone rezidentiale. Ele reprezinta locuri de munca si venituri suplimentare pentru bugetul nostru”, a subliniat premierul. La sfarsitul lui martie, presedintele Victor Ianukovici a declarat ca, la 26 aprilie, cand Ucraina marcheaza 26 de ani de la catastrofa nucleara, vor incepe lucrari de construire pentru un nou sarcofag la centrala nucleara de la Cernobil. Noul sarcofag va costa 935 de milioane de euro (1,2 miliarde de dolari). Cea mai mare parte a sumei a fost colectata prin donatii in cadrul unei reuniuni la nivel mondial, iar Ucraina a contribuit cu 6% din total. Constructia camerei de izolare, o instalatie de metal, inalta de 105 metri si cu o lungime de 260 de metri, care va acoperi reactorul, urmeaza sa fie finalizata pana in 2015, au anuntat oficiali ucraineni. Reactorul distrus a fost acoperit cu o camera de izolara din beton, in lunile imediat urmatoare dezastrului din 1986. Aceasta a inceput sa se degradeze, iar in prezent exista pericolul unor scurgeri radioactive.
de Razvan Iorga | apr. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) intentioneaza sa contribuie la solutionarea conflictului transnistrean, a declarat luni Jean-Claude Mignon, presedintele acestui organism, in cadrul unei conferinte de presa la Strasbourg, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. El a declarat ca a „vizitat, acum ceva timp, (Republica) Moldova si Transnistria, avand o serie de reuniuni”, dupa care a subliniat ca solutionarea „conflictelor inghetate” este prioritatea sa. Republica „Moldova face parte din Consiliul Europei (CoE), iar aceasta problema este importanta pentru noi si intentionam sa discutam despre ea si sa cautam cai de solutionare”, a declarat presedintele APCE, fara sa mentioneze masuri concrete. Conflictul transnitrean dureaza de mai bine de 20 de ani. Pe 2 septembrie 1990, inainte de prabusirea fostei Uniuni Sovietice, mai multe regiuni moldovenesti de pe malul stang al Nistrului, invocand declaratii ale membrilor unor medii radicale de la Chisinau referitoare la o posibila unire cu Romania, au proclamat Republica moldoveneasca a Transnistriei. Autoritatile moldovene s-au opus acestui demers. in 1992 a izbucnit un conflict armat, in urma caruia Chisinaul a pierdut controlul asupra regiunii. Regiunea separatista doreste sa se desparta de Republica Moldova, in timp ce Chisinaul se opune si ii propune o autonomie importanta. Solutionarea conflictului face obiectul unor negocieri in „format 5+2”, Republica Moldova si Transnistreia fiind partile in conflict, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) avand rol de mediatori, iar Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite pe cel de observatori.
de Razvan Iorga | apr. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Posibila acceptare a dechiderii unui consulat general al Federatiei Ruse la Tiraspol nu contravine suveranitatii Republicii Moldova, a scris, pe contul sau de Twitter, emisarul special al Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin. El a abordat aceasta chestiune in cadrul vizitei pe care a efectuat-o in Republica Moldova, in perioada 16-17 aprilie. „Cetatenii din fosta URSS au dreptul sa-si aleaga cetatenia pe care o doresc. Majoritatea dintre ei aleg cetatenia Federatiei Ruse. Rusia, in calitate de stat succesor al Uniunii Sovietice poarta responsabilitatea pentru cetatenii sai sa traiasca in bunastare”, declara atunci Dmitri Rogozin. Anterior, fostul ambasador rus la Chisinau, Valerii Kuzmin, a acuzat autoritatile Republicii Moldova ca impiedica de 20 de ani deschiderea unui consulat al Federatiei Ruse la Tiraspol. Totodata, Kuzmin a dat asigurari oficialilor transnistreni ca, in perspectiva, problema unui punct al consulatului rus la Tiraspol va fi rezolvata, in scopul asigurarii deservirii transnistrenilor in ceea ce priveste perfectarea actelor. Premierul Vlad Filat a declarat ca „pana ca acest lucru sa se intample urmeaza sa aiba loc un sir de reglementari care reies din situatia reala ce tin de asigurarea cu securitatea si imunitate diplomatica a celor care functioneaza acolo”.
