de Razvan Iorga | apr. 25, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus in exercitiu Dmitri Medvedev l-a eliberat miercuri din functia de reprezentant al Rusiei la NATO pentru scutul antiracheta din Europa pe Dmitri Rogozin, a anuntat serviciul de presa al Kremlinului citat de RIA Novosti in pagina electronica. Rogozin a fost rechemat din functia de ambasador al Moscovei la NATO in decembrie si promovat in postul de vicepremier. Adjunctul ministrului de Externe Aleksandr Grusko ar urma sa ii succeada lui Rogozin. Scutul antiracheta ramane o sursa importanta de tensiune intre Rusia si Statele Unite, iar Kremlinul a amenintat ca va amplasa arme tactice aproape de Europa daca nu va fi inclusa in schema ca partener cu drepturi depline. Rogozin, fost lider al partidului nationalist scos in afara legii Patria Mama, va ramane seful grupului de lucru al Kremlinului pentru cooperarea cu NATO pe tema scutului antiracheta, a afirmat Kremlinul.
de Razvan Iorga | apr. 25, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Chisinau a decis miercuri rechemarea in tara a ambasadorului R.Moldova la Moscova, Andrei Neguta, din cauza unor declaratii controversate ale acestuia privind retragerea militarilor rusi din Transnistria. „Acestia sunt reprezentantii tarii noastre. Ei sunt in misiune pentru a servi intereselor R.Moldova, pentru a reprezenta statul nostru. Exista programul Guvernului, Constitutia, legile de la care ei nu trebuie sa se abata”, a declarat premierul Vlad Filat. El a afirmat ca va trebui gasita in regim de urgenta o persoana care sa il inlocuiasca pe Andrei Neguta. Ambasadorul Andrei Neguta a declarat ca retragerea inainte de termen a militarilor rusi din Transnistria reprezinta un pericol pentru R.Moldova. Intr-un interviu acordat agentiei ruse Itar-Tass, el a declarat ca atunci cand se vorbeste despre prezenta militarilor rusi in stanga Nistrului trebuie sa se ia in calcul si faptul ca o parte dintre ei pazesc depozitele de munitie de la Colbasna. „Cine va asigura paza depozitelor daca militarii rusi se vor retrage? In acest caz, pericolul pentru R.Moldova si pentru intreaga regiune va creste”, a declarat Neguta. Ulterior, Ministerul de Externe de la Chisinau a calificat drept regretabile declaratiile lui Neguta si a reiterat necesitatea retragerii neconditionate a fortelor militare rusesti si a munitiei stocate in Transnistria.
de Razvan Iorga | apr. 25, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev au chemat miercuri o echipa de medici germani sa vina sa ii ofere ingrijiri Iuliei Timosenko in inchisoare, la o zi dupa ce s-a anuntat ca opozanta ucraineana, fost premier, a intrat in greva foameni. Kievul a adresat „o solicitare oficiala Germaniei” ca aceasta sa permita anumitor medici de la clinica berlineza Charité sa vina sa o examineze la Harkov (est) pe opozanta, care sufera de probleme la nivelul coloanei vertebrale, a anuntat un purtator de cuvant al Ministerului ucrainean de Externe. Un grup de medici germani si canadieni au examinat-o deja pe Iulia Timosenko, in februarie, la inchisoarea din Harkov in care este incarcerata, potrivit Kyev Post.Doi medici germani au revenit in Ucraina, in aprilie, atat pentru a o examina pe opozanta, cat si pentru a inspecta spitalul public unde Guvernul ucrainean a propus ca aceasta sa primeasca ingrijiri. in plus, opozitia ucraineana a blocat miercuri lucrarile Parlamentului de la Kiev, solicitand ca deputati de profesie medici sa fie autorizati sa o viziteze pe Timosenko la inchisoare, aflata in greva foamei de la 20 aprilie. Ea a declarat ca a fost supusa unor violente in inchisoare si ca intentioneaza sa denunte „reprimarea politica” din tara, potrivit avocatului sau. Circa 40 de deputati care o sustin pe Timosenko au blocat tribuna Legislativului miercuri dimineata, impiedicand deschiderea sesiunii plenare. Comisia Europeana (CE) a indemnat Kievul sa ofere, „de urgenta”, „explicatii” cu privire la situatia opozantei. Autoritatile ucrainene au negat orice recurs la violenta impotriva lui Timosenko.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.
Conştiinţă naţională sau mirajul UE?
Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.
Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana
Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Autorităţile din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova intenţionează să se opună deciziei Ministerului Educaţiei de la Chişinău de a reveni la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar.
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat marţi, la Comrat, în cadrul şedinţei executivului local, că nu va permite studierea istoriei unui alt stat. „Dacă Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a emis un asemenea ordin, prin care noi trebuie să studiem istoria statului vecin, Comitetul intenţionează să dezvolte propria sa lege, în care instituţiile de învăţământ din Găgăuzia va studia istoria ţării lor, adică istoria Moldovei”, a declarat Formuzal. Mihail Formuzal susţine că, în ultimul timp, a crescut numărul de plângeri din partea cetăţenilor care se arată îngrijoraţi faţă de redenumirea disciplinei şcolare „Istoria” în „Istoria românilor şi istoria universală”.
Anunţul başcanului găgăuz, Mihail Formuzal, precum că elevii din şcolile autonomiei găgăuze nu vor studia „Istoria Românilor”, este o declaraţie politică care nu merită comentată, a declarat ministrul Educaţiei de la Chişinău, Mihai Şleahtiţchi.„Este o declaraţie politică care contravine interesului de stat al Republicii Moldova şi care se situează în zona unui conflict flagrant cu politica pe care o promovează Ministerul Educaţiei”, a mai spus declarat Şleahtiţchi. Ministrul Educaţiei afirmă că deocamdată nu va întreprinde nimic în acest sens. „Vom vedea cum vor derula evenimentele. Nu cred în invenţiile politice”, a adăugat Şleahtiţchi.
Ministerul Educaţiei din Republica Moldova a dispus recent revenirea la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar. În prezent, elevii din Republica Moldova studiază disciplina „Istoria”, care cuprinde şi Istoria Românilor. Potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei, în anul de studii 2012-2013 disciplina se va numi „Istoria românilor şi universală”, iar un titlu similar vor avea şi noile manuale de istorie. Această decizie a provocat reacţii negative şi în rândul unor politicieni de la Chişinău. Declaraţiile lui Formuzal vin după un scandal cu autorităţile de la Chişinău, în vara anului trecut, din cauza examenului de bacalaureat la limba română. Comratul a intenţionat să excludă acest examen, după ce mai mulţi elevi din regiune au picat examenul la română în 2011.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Statul Major rus a admis marţi că Iranul şi Coreea de Nord reprezintă o ameninţare nucleară, după ce până acum a respins în repetate rânduri o astfel de probabilitate.
„Pericolul există întotdeauna, de aceea noi urmărim cu atenţie evoluţia potenţialului nuclear al multor state. ..Şi analiza, pe care am efectuat-o împreună cu americanii confirmă că o astfel de probabilitate există şi de aceea am fost de acord că un sistem de apărare antirachetă este necesar”, a declarat şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, într-un interviu apărut în presa de la Moscova.
Statul Major rus, a adăugat general Makarov, „ştie că multe state care au declarat că nu deţin armament nuclear, de fapt posedă un astfel de armament”. „Fără îndoială că, dacă acesta cade în mâinile extremiştilor, vor fi grave consecinţe pentru comunitatea internaţională”, a atras atenţia generalul rus. El a precizat că, „pentru contracararea unei astfel de ameninţări, Rusia este gata să acţioneze în această direcţie împreună cu alte ţări”.
Scutul antirachetă
Pericolul pe care îl reprezintă Iranul şi Coreea de Nord a constituit una din explicaţiile date de SUA pentru instalarea scutului antirachetă în Europa şi care a generat nemulţumire la Moscova. În interviul acordat, generalul Nikolai Makarov aminteşte că Moscova nu a reuşit până în prezent să ajungă la o înţelegere cu Washingtonul în această problemă, reiterând că acest scut reprezintă un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. „Dacă se construieşte acest sistem de apărare antirachetă, atunci să-l construim împreună. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus.
Până acum, Ministerul rus al Apărării a declarat în repetate rânduri că un pericol nuclear pentru Europa şi Rusia din partea Iranului şi a Coreii de Nord nu există, întrucât cele două ţări nu deţin potenţialul necesar pentru crearea de armament nuclear. SUA şi mai multe state occidentale acuză de mai mult timp Iranul că îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, în timp ce Teheranul insistă pentru dreptul de a deţine tehnologie în domeniu „la vârf” şi susţine că proiectul său atomic urmăreşte scopuri strict paşnice.
Presedintele rus in exercitiu Dmitri Medvedev l-a eliberat miercuri din functia de reprezentant al Rusiei la NATO pentru scutul antiracheta din Europa pe Dmitri Rogozin, a anuntat serviciul de presa al Kremlinului citat de RIA Novosti in pagina electronica. Rogozin a fost rechemat din functia de ambasador al Moscovei la NATO in decembrie si promovat in postul de vicepremier. Adjunctul ministrului de Externe Aleksandr Grusko ar urma sa ii succeada lui Rogozin. Scutul antiracheta ramane o sursa importanta de tensiune intre Rusia si Statele Unite, iar Kremlinul a amenintat ca va amplasa arme tactice aproape de Europa daca nu va fi inclusa in schema ca partener cu drepturi depline. Rogozin, fost lider al partidului nationalist scos in afara legii Patria Mama, va ramane seful grupului de lucru al Kremlinului pentru cooperarea cu NATO pe tema scutului antiracheta, a afirmat Kremlinul.