Dmitri Medvedev, validat ca premier al Rusiei

Dmitri Medvedev, validat ca premier al Rusiei

Candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev la postul de premier al Rusiei a fost validată marţi de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, cu 299 de voturi pentru şi 144 împotrivă.
Funcţia de premier a rămas vacantă luni, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate de preşedinte deţinute în perioada 2000-2008. Pentru a fi confirmat în funcţie, Medvedev avea nevoie de o majoritate simplă, constituită din voturile a 226 de parlamentari din totalul celor 450 ai Dumei.
El a fost susţinut de către deputaţii partidului de guvernământ Rusia Unită (238 de locuri) şi de cei liberal-democraţi (56 de locuri), care şi-au anunţat dinainte sprijinul. Numărătoarea arată ce acestora li s-au alăturat alţi cinci deputaţi, care provin, cel mai probabil de la Rusia Justă (centru-stânga), fracţiune care a dezaprobat oficial candidatura lui Medvedev. Presa a scris anterior că Medvedev şi-ar fi dorit să întrunească susţinerea a cel puţin 300 de deputaţi, dar nu a reuşit să convingă Rusia Justă să-i dea voturile. Fracţiunea comuniştilor, a doua ca mărime în Duma de Stat, a anunţat că votează, în mod tradiţional, împotriva candidatului la postul de premier propus de Kremlin.

În umbra lui Vladimir Putin

Potrivit Constituţiei ruse, şeful guvernului este desemnat de preşedinte şi este validat de Duma de Stat. Vicepremierii şi miniştrii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de şeful statului, la propunerea primului-ministru. Legea prevede ca premierul să prezinte structura guvernului spre aprobare preşedintelui, în curs de o săptămână după desemnarea sa în acest post, transmite Agerpres. Ca şi mentorul său Vladimir Putin, Dmitri Medvedev este originar din Sankt-Petersburg, este licenţiat în drept şi a lucrat după 1990 la Primăria capitalei nordice, în timpul edilului de atunci, Anatoli Sobciak.
În 1999 a fost invitat la Moscova de acelaşi Putin, pe atunci premier, care l-a desemnat adjunct al şefului aparatului guvernului Dmitri Kozak. În 2000, a coordonat stafful electoral al lui Putin la alegerile prezidenţiale. După victoria lui Putin, s-a mutat şi el al Kremlin, devenind prim-adjunct şi ulterior şef al administraţiei prezidenţiale. În 2005 a fost numit prim-vicepremier în guvernul lui Mihail Fradkov.
În 2008, la vârsta de 42 de ani, susţinut de Vladimir Putin, a ajuns cel mai tânăr preşedinte al Federaţiei Ruse, dar a rămas mereu în umbra liderului forte Vladimir Putin. Deşi avea dreptul să mai candideze pentru al doilea mandat la Kremlin, el a fost nevoit să-şi curme ambiţiile prezidenţiale şi, pe 24 septembrie 2011, a anunţat că susţine revenirea lui Putin la preşedinţie. La 4 martie, Putin a fost ales în fruntea statului cu 64% din voturile ruşilor şi învestit în acest post la 7 mai, în cadrul unei fastuoase ceremonii la Kremlin.

Share our work
Prietena unui candidat la primaria Istanbul, disparuta in Romania

Prietena unui candidat la primaria Istanbul, disparuta in Romania

O tânără de 27 de ani, prietena unui om de afaceri turc, Hüseyin Avni Sipahi, candidat la primăria Istanbul, este dată dispărută la Constanţa, unde venise să cumpere o locuinţă pentru mama ei, oamenii legii luând în calcul varianta unei răpirii în condiţiile în care cei doi sunt foarte bogaţi.
Conform sursei citate, Lara Şaban este originară din Constanţa şi are şi cetăţenie turcă, locuind în Turcia cu prietenul ei. În 27 aprilie, tânăra a venit la Constanţa, împreună cu fiica ei de trei ani, pentru a-i cumpăra un apartament mamei ei. Potrivit locale, la intrarea în ţară, tânăra avea asupra sa aproximativ 150.000 de euro, iar pe perioada şederii la Constanţa a fost văzută în mai multe cluburi din oraş, unde cheltuia foarte mulţi bani.
În 3 mai, tânăra ar fi trebuit să se întâlnească cu mama ei pentru a vedea mai multe apartamente, dar nu a mai ajuns şi nici nu i-a răspuns la telefon, maşina acesteia fiind găsită abandonată în faţa unui restaurant din Constanţa, transmite Mediafax. Maşina a fost ridicată pentru expertiză, iar Poliţia a audiat circa 20 de persoane, iar principala variantă luată în calcul este că tânăra ar fi fost răpită.
La data de 4 mai, poliţiştii Secţiei 4 au fost sesizaţi despre dispariţia Larei Şaban, în vârstă de 27 de ani, din Constanţa. Aceasta, la data de 3 mai, ora 16.00, a plecat de la domiciliu pentru a se întâlni cu fratele său, în faţa unui hotel din zona Tomis Nord, unde însă aceasta nu a mai ajuns şi nici acasă nu a revenit, până în prezent. Autoturismul său a fost găsit în faţa unui alt imobil de pe strada Mircea cel Bătrân, unde aceasta locuieşte împreună cu mama şi fratele său.
Lara Şaban are înălţimea de 1.70 m, greutate 50 – 55 kg, constituţie slabă, păr şaten vopsit negru, ochi albaştri. Ca semne particulare are două tatuaje din care unul pe antebraţul drept cu inscripţia „Huseyin.Sipahi”, iar pe spate, în zona lombară mediană, un desen tribal. La data dispariţiei, Lara Şaban purta o rochie scurtă fără a se cunoaşte culoarea. Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze Secţia 4 Poliţie Constanţa sau Dispeceratul IPJ Constanţa, tel.0241.611.364 int. 20005.

Share our work
“Inchisorile secrete” CIA: Romania, in atentia Parlamentului European

“Inchisorile secrete” CIA: Romania, in atentia Parlamentului European

Proiectul de rezoluţie elaborat de eurodeputata Helene Flautre referitor la cazul presupuselor centre de detenţie secretă ale CIA în Europa îi solicită României „să îşi respecte obligaţiile sale juridice de a lansa o anchetă independentă şi eficientă privind detenţiile secrete ale CIA pe teritoriul” românesc.
Documentul este deschis amendamentelor până la data de 24 mai. În proiect se arată că statele membre nu şi-au îndeplinit până acum în mod adecvat obligaţiile „pozitive” conforme dreptului internaţional de a investiga încălcările grave la adresa drepturilor omului, în legătură cu programul de detenţie secretă al CIA din perioada 2003-2006, transmite Agerpres. În document se exprimă îngrijorarea legată de obstacolele întâmpinate de anchetele naţionale privind implicarea statelor membre în programul CIA, aşa cum a relevat în detaliu un raport al Consiliului Europei din 2011 referitor la abuzurile în care a fost invocat secretul de stat şi securitatea naţională.
„Statelor membre li se cere să stabilească adevărul privind implicarea lor în programul CIA şi să îşi respecte obligaţia de a investiga încălcările drepturilor omului, prin desfăşurarea de anchete independente şi eficiente, ţinând cont de toate noile dovezi apărute”, se menţionează în proiect. În acelaşi timp, este salutată ancheta lansată în Polonia şi li se cere autorităţilor poloneze să dea dovadă de transparenţă, permiţând participarea efectivă a victimelor şi a avocaţilor acestora. De asemenea, este salutată disponibilitatea autorităţilor lituaniene de a redeschide o anchetă în cazul apariţiei de noi dovezi şi se consideră că noua investigaţie ar trebui să acopere, în afara abuzului de putere din partea oficialilor, posibile detenţii ilegale şi rele tratamente comise pe teritoriul lituanian. O delegaţie a Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) a efectuat recent o vizită la Vilnius legată de acest dosar, iar rezultatele vor fi prezentate în şedinţa de marţi a LIBE.
Documentul mai cere unor state membre UE, precum Finlanda, Danemarca şi Portugalia, să facă publice toate informaţiile necesare cu privire la toate zborurile asociate cu CIA şi teritoriile ţărilor respective.

Share our work
Iulia Timosenko, vizitata de presedintele Lituaniei

Iulia Timosenko, vizitata de presedintele Lituaniei

Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a anunţat luni că a primit din partea omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, promisiunea de a o putea vizita în cursul acestei săptămâni pe Iulia Timoşenko.
„Am convenit cu preşedintele că voi avea posibilitatea să o întâlnesc la Harkiv” în estul Ucrainei, unde fostul premier ucrainean este deţinută, a declarat preşedinta Lituaniei în faţa presei de la Vilnius. „Cu ajutorul eforturilor Germaniei, se pare că Iulia Timoşenko va fi condusă marţi la un spital din Harkiv”, a mai afirmat Grybauskaite, după ce Iulia Timoşenko a acceptat să primească îngrijiri medicale în Ucraina din partea unui medic german. Preşedinta Lituaniei consideră că, prin acest gest, autorităţile ucrainene i-ar putea încuraja pe liderii europeni să participe la summitul regional prevăzut să se desfăşoare la Ialta pe 11 şi 12 mai, dar pe care mai multe state, inclusiv România, au anunţat că îl vor boicota în semn de protest faţă de situaţia în care se află fostul premier ucrainean.
Un medic de la clinica berlineză Charité a părăsit luni capitala Germaniei îndreptându-se spre Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei medicale nu a fost în măsură să confirme sau să infirme informaţia. Iulia Timoşenko, având probleme cu coloana vertebrală, a acceptat vineri să fie îngrijită în Ucraina de un medic german. Fostul prim-ministru „şi-a dat acordul preliminar pentru a fi spitalizată cu începere de marţi, 8 mai”, la un spital din Harkiv unde se află în închisoare, potrivit declaraţiei comune a medicilor germani şi ucraineni citită, vineri, în faţa reprezentanţilor presei de către şeful clinicii berlineze Charité, Karl Max Einhäupl.
Einhäupl împreună cu alţi doi medici a vizitat-o pe Timoşenko, aflată de la 20 aprilie în greva foamei în semn de protest faţă de violenţele la care susţine că a fost supusă. Germanii, care au examinat-o deja pe Timoşenko în închisoare, în februarie şi aprilie, sunt primii occidentali care merg să o vadă după ce a început să refuze hrana.
În luna octombrie, Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, după ce a semnat, fără acordul guvernului pe care-l conducea, un contract de import de gaze naturale ruseşti, considerat păgubos pentru Ucraina. Aflată în greva foamei de pe 20 aprilie, Iulia Timoşenko susţine că a fost supusă la numeroase violenţe de când a fost arestată în luna august, ea suferind şi de o afecţiune a coloanei vertebrale pentru care nu este tratată corespunzător în închisoare.

Share our work
Siria ameninta Turcia cu rachete Scud

Siria ameninta Turcia cu rachete Scud

Siria a început să trimită rachete Scud la frontierele cu Turcia şi Israelul, scrie presa iordaniana, citând surse din serviciile de informaţii occidentale.
Mai multe fotografii din satelit, aflate în posesia unor servicii secrete din Occident, arată camioane încărcate cu sute de dispozitive de lansare, care de obicei sunt utilizate la lansarea de rachete Scud. Regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad a avertizat anterior că, în cazul unei intervenţii străine, Siria îşi rezervă dreptul să lanseze rachete împotriva Turciei şi statului israelian.
Informaţia despre rachetele în drum spre frontierele cu Turcia şi Israelul intervin în contextul în care luni în Siria au loc alegeri parlamentare, ce sunt boicotate de opoziţie, care le-a denunţat ca pe o „mascaradă” a guvernului de la Damasc, într-o tentativă de a obţine legitimitate.
Comunitatea internaţională s-a angajat într-o „cursă contra cronometru” pentru a evita războiul civil în Siria, a avertizat luni secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Într-un discurs ţinut în ajunul unei reuniuni a Consiliului de Securitate în problema Siriei, Ban a denunţat „brutalitatea” forţelor preşedintelui Bashar al-Assad şi a subliniat, totodată, că atacurile opoziţiei înarmate „s-au intensificat”.
„Suntem angajaţi într-o cursă contra cronometru pentru a evita un adevărat război civil – cu victime în număr mare”, a declarat Ban, apreciind că guvernul de la Damasc ar putea profita de prezenţa observatorilor ONU pentru a-şi continua represiunea.
Naţiunile Unite apreciază că peste 9.000 de persoane au fost ucise în Siria de la declanşarea crizei în martie 2011. „Guvernul sirian continuă să-şi agreseze poporul”, a deplâns Ban într-un discurs ţinut în faţa Atlantic Council, un institut de cercetări din Washington.
În pofida prezenţei a circa 60 de observatori ONU, acordul de încetare a focului intrat în vigoare la 12 aprilie a fost încălcat cu regularitate. Cei 300 de observatori autorizaţi de Consiliul de Securitate ar urma să fie trimişi pe teren înainte de sfârşitul lunii în curs, a menţionat secretarul general al ONU.
„Este o misiune dificilă într-un moment dificil”, a apreciat el. „Cunoaştem riscurile pentru aceşti observatori curajoşi, ştim că sirienii care le vorbesc pot fi supuşi represaliilor şi cunoaştem natura regimului care s-ar putea folosi de prezenţa misiunii ONU pentru a planifica alte violenţe”, a mai afirmat Ban Ki-moon.

România trimite cinci observatori militari

El a atras atenţia că guvernul de la Damasc trebuie să pună în practică cele şase puncte ale planului redactat de emisarul comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe, Kofi Annan, „fără să mai întârzie”. În cursul aceleiaşi zile, secretarul general al ONU denunţase organizarea alegerilor legislative în Siria în contextul în care „violenţele continuă”
Preşedintele Traian Băsescu a aprobat participarea României cu un număr de cinci observatori militari la misiunea ONU de monitorizare în Siria – UNSMIS, ca o reflectare a interesului ţării noastre de a contribui la pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu.
„România îşi menţine abordarea privind identificarea prin mijloace paşnice a unei soluţii durabile la actuala criză internă din Siria. Prin participarea la UNSMIS, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la implementarea deplină a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan”, precizează un comunicatul oficial.

Share our work
Putin bate cu pumnul in masa: Vrea garantii pentru scutul antiracheta

Putin bate cu pumnul in masa: Vrea garantii pentru scutul antiracheta

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni diplomaţiei de la Moscova să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a obţine garanţii că scutul american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat asupra facilităţilor nucleare ale Rusiei.
„În relaţia cu SUA, să se pornească de la premisa că negocierile vizând reducerea armelor strategice ofensive sunt posibile în contextul în care se ţine cont de toţi factorii, fără excepţie, care influenţează stabilitatea strategică globală”, dispune Vladimir Putin într-un decret postat pe site-ul Kremlinului. „Să se susţină consecvent abordările ruse referitoare la crearea sistemului global antirachetă al SUA, să se obţină prezentarea de garanţii ferme că acesta nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, Putin a transmis executivului să ia măsuri pentru a impulsiona cooperarea economică şi comercială cu SUA. De asemenea, guvernul trebuie să vină cu propuneri în vederea liberalizării regimului de vize între cele două ţări. În ceea ce priveşte Organizaţia Nord-Atlantică, Putin le cere instituţiilor de resort să dezvolte relaţia cu NATO „proporţional cu disponibilitatea organizaţiei de a ţine cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
Putin a revenit luni în forţă la Kremlin, după alte două mandate deţinute în 2000-2008, semnând din prima zi a învestirii sale ca preşedinte mai multe decrete vizând modernizarea armatei şi politica demografică. Totodată, el a propus oficial candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev pentru postul de premier. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să-l valideze marţi pe Medvedev în această funcţie.

A primit valiza nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat luni „valiza nucleară”, care îi va permite să controleze arsenalul nuclear al ţării sale, a relatat Ria Novosti, la scurt timp după învestirea liderului forte al Rusiei în postul de şef de stat. Transmiterea acestei valize a avut loc în prezenţa ministrului apărării, Anatoli Serdiukov.
Acest „cufăraş” negru conţine un dispozitiv de comunicare care permite să fie dat ordinul de a declanşa un atac nuclear. Valiza îl însoţeşte pe preşedinte în toate deplasările pe care le efectuează. Acest sistem a fost pus în funcţiune în Rusia în 1983, fiind precedat de un alt dispozitiv aflat într-un buncăr din Moscova.

Share our work