Limba rusa incinge spiritele la Kiev: Bataie in Rada Suprema

Limba rusa incinge spiritele la Kiev: Bataie in Rada Suprema

Cel puţin un deputat a fost transportat la spital ca urmare a violenţelor din Parlamentul de la Kiev unde mai multe zeci de deputaţi ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie din cauza unui proiect de lege privind statutul limbii ruse în Ucraina.
Zeci de opozanţi au blocat, în cursul după-amiezii de joi, tribuna parlamentară pentru a încerca să împiedice adoptarea acestei iniţiative legislative depuse de parlamentarii puterii. Proiectul extinde drepturile de folosire oficială a limbii ruse în ţară, ceea de înseamnă de facto, după cum susţine opoziţia, să i se confere statutul de a doua limbă de stat, alături de ucrianeană, chiar dacă nu i se acordă recunoaşterea formală.
Preşedintele adunării, care trebuia să anunţe procesul de votare a legii, a renunţat în cele din urmă la intenţia sa, dar fără să reuşească să-i calmeze pe deputaţii opoziţiei. Mulţi dintre aceştia i-au atacat pe adversari, aceştia răspunzând cu lovituri de pumn. Un parlamentar din rândul opoziţiei a fost doborât la pământ, după care unul dintre colegii săi s-a aruncat asupra unuia dintre iniţiatorii controversatului proiect de lege şi l-a snopit în bătaie.
La finalul încăierării din rada Supremă, cel puţin un opozant a fost rănit la cap şi transportat la spital cu ambulanţa, a făcut cunoscut un responsabil parlamentar. Cu toate acestea, deputaţii majorităţii guvernamentale au anunţat că dezbaterea şi votul asupra iniţiativei legislative ar putea continua vineri.
Ucraina are pe teritoriul său o importantă comunitate rusofonă printre cele 46 de milioane de locuitori, iar statutul limbii ruse provoacă fără încetare conflicte în această fostă republică sovietică, situată între Rusia şi Uniunea Europeană. Recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială reprezintă una dintre promisiunile electorale făcute de actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, al cărui partid se confruntă cu o pierdere a popularităţii, potrivit sondajelor, în perspectiva legislativelor prevăzute pentru sfârşitul lunii octombrie.

Share our work
Superjet 100 prabusit in Indonezia: GRU ia in calcul un sabotaj american

Superjet 100 prabusit in Indonezia: GRU ia in calcul un sabotaj american

Serviciile de informaţii ruseşti efectuează o anchetă pentru a stabili dacă accidentul unui avion Suhoi Superjet în Indonezia ar fi putut fi cauzat de un sabotaj orchestrat de SUA.
Surse din cadrul serviciilor secrete militare, citate de presa rusă, dezvăluie că rivalii comerciali ai Rusiei în sectorul aviaţiei civile au interesul ca Superjet să eşueze. „Anchetăm ipoteza unui sabotaj industrial”, a declarat această sursă din cadrul GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse. Acest oficial a subliniat că Rusia „urmăreşte de multă vreme activităţile forţelor aeriene americane, pe aeroportul din Jakarta”. „Ştim că au o tehnologie specială, de care şi noi dispunem, care permite blocarea semnalelor de la sol şi poate genera analize false ale parametrilor” de zbor, a declarat el. „Poate că şi aici acest lucru a cauzat interferenţele”, a adăugat sursa citată.
Accidentul a avut loc în timpul unui zbor demonstrativ menit să laude meritele avionului Superjet 100, un model nou al companiei Suhoi, care poartă speranţele aviaţiei civile ruseşti. Acesta transporta 45 de persoane, dintre care majoritatea indonezieni, precum şi opt ruşi, un francez şi un american. Toate persoanele de la bord au murit. Una dintre cutiile negre a fost găsită, iar autorităţile ruseşti şi cele indoneziene nu au putut explica, pentru moment, accidentul.
Oficialii ruşi au obiceiul de a acuza voalat Occidentul, în special Statele Unite, de sabotaj. Astfel, directorul Roskosmos, Vladimir Popovkin şi vicepremierul Dmitri Rogozin, au evocat pista interferenţelor provenind de la un radar american pentru a explica eşecul din noiembrie al unei sonde ruseşti pe Marte. Unii oficiali militari şi presa rusă evocă, de asemenea, în mod regulat o pistă americană pentru a explica naufragiul submarinului Kursk în august 2000, soldat cu 118 morţi.

Share our work
Cooperarea romano-turca se extinde si in domeniul marinei militare

Cooperarea romano-turca se extinde si in domeniul marinei militare

Două nave militare turceşti, Nava Şcoală TCG CEZAYIRLI GAZI HASAN PAŞA şi nava de transport TCG ISKENDERUN se vor afla, în perioada 25 – 28 mai, în Portul Constanţa.
În programul prevăzut pe timpul staţionării în România figurează întâlniri între reprezentanţii conducerilor instituţiilor militare de marină din România şi Turcia, în cadrul cărora vor avea loc discuţii referitoare la identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare a cooperării bilaterale în domeniu. De asemenea, marinarii turci vor fi primiţi de conducerile Comandamentului Flotei şi Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, vor vizita Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, Muzeul Marinei Române, obiective turistice din municipiul Constanţa şi vor depune coroane de flori la Cimitirul Turcesc din Slobozia.

România şi Turcia, vor să semneze cât mai curând Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic

În altă ordine de idei, ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, l-a primit joi,  pe ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil. Tematica convorbirilor s-a concentrat pe stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia. Cei doi oficiali au remarcat stadiul excelent al cooperării dintre cele două ţări, care funcţionează în cadrul optim al Parteneriatului Strategic româno-turc. Au împărtăşit interesul pentru semnarea, într-un viitor cât mai apropiat, a Planului de Acţiune al Parteneriatului Strategic, care va  contribui la dinamizarea principalelor paliere de cooperare sectorială dintre România şi Turcia.
Ambele părţi au remarcat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări. Au fost, de asemenea, evidenţiate caracterul strategic al cooperării în domeniul energiei şi interesul pentru concretizarea unor proiecte comune. Ministrul român a reconfirmat sprijinul concret al României pentru aderarea Turciei la UE şi pentru avansarea procesului de negocieri. De asemenea, au fost abordate aspecte privind cooperarea regională, discuţiile confirmând interesul celor două părţi în sensul menţinerii unui dialog consolidat în cadrul organizaţiilor de cooperare sub-regională.
Preşedintele Traian Băsescu a avut luni o întrevedere cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gul, în marja Summitului NATO de la Chicago, cei doi şefi de stat exprimând posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură. Cu acest prilej, preşedintele României şi preşedintele Turciei au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turceşti, inclusiv în plan economic, şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora prin continuarea dialogului politic la nivel înalt şi implementarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia. În acest sens, Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic este foarte aproape de finalizare.

Share our work
Ruta spre Afganistan: Kargazstan strange relatiile cu NATO

Ruta spre Afganistan: Kargazstan strange relatiile cu NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, şi ministrul afacerilor externe al Kârgâzstanului, Ruslan Kazabekov, au semnat în timpul summitului de la Chicago un acord privind tranzitul terestru al coaliţiei internaţionale.
A fost definitivat al doilea traseu terestru al Reţelei de Distribuţie Nordică a încărcăturilor spre Afganistan şi invers. Noul traseu va trece prin ţările Asiei Centrale, inclusiv prin Kârgâzstan. „Noul acord demonstrează continuarea politicii NATO privind ţările din regiune: cooperarea se extinde. Este important că acest lucru are loc practic cu sprijinul Federaţiei Ruse – Alianţa a primit posibilitatea de a înfiinţa pentru tranzitul de încărcături un punct de transbordare în oraşul rus Ulianovsk”, a declarat deputatul kârgâz Davşan Djeenbekov, liderul partidului „Alianţa democratică”, citat de presa rusă.
Înainte, Kârgâzstanul îi oferea coaliţiei doar spaţiul aerian şi aeroportul Manas, unde a fost înfiinţată o bază militară americană. După ce Kârgâzstanul a semnat documentele privind oferirea de artere de transport terestre, NATO a obţinut o schemă logistică completă pentru scoaterea de încărcături din Afganistan. Kârgâzstanul a primit posibilitatea de a participa în acelaşi timp la două trasee ale NATO: Afganistan-Tadjikistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia şi Afganistan-Uzbekistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia. Dacă traseul prin Uzbekistan a început deja să funcţioneze, în direcţie tadjikă nu a existat încă nicio mişcare, deoarece Kârgâzstanul a devenit parte a acordului abia la Chicago.
Iniţial, pentru a transporta încărcături spre Afganistan, SUA utilizau teritoriul Pakistanului. Însă, după o operaţiune nereuşită desfăşurată în această ţară, în timpul căreia aviaţia NATO a atacat un post al armatei pakistaneze şi a ucis 28 de soldaţi, Islamabadul a pus capăt cooperării. Washingtonul a fost nevoit să se reorienteze spre Rusia şi spre ţările din Asia Centrală şi să încheie cu acestea acorduri privind tranzitul terestru. Singura ţară care nu a semnat nici la această dată acordul rămâne Turkmenistanul.

Share our work
Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Un procuror turc a cerut pedeapsa cu închisoare pe viaţă împotriva a patru foşti comandanţi din armata israeliană, acuzaţi de implicare în moartea a nouă militanţi turci pro-palestinieni în timpul asaltului asupra unei nave care încerca să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza.
Actul de acuzare, care mai trebuie aprobat de un tribunal, se referă la asaltul din 31 mai 2010, purtat în apele internaţionale de un comando israelian împotriva navei Mavi Marmara din flotila umanitară pentru Gaza. Acţiunea, în care au murit nouă activişti turci, a provocat o gravă criză diplomatică între Turcia şi Israel, altădată aliaţi. Cei patru militari vizaţi sunt fostul şef al Statului Major al armatei israeliene, generalul Gabi Ashkenazi, şi alţi trei ofiţeri de rang înalt de la acea vreme. Procurorul cere pentru fiecare câte nouă pedepse cu închisoare pe viaţă, câte una în contul fiecărei victime.
Actul de acuzare conţine 144 de pagini şi se bazează pe mărturiile a circa 600 de persoane, în majoritate pasageri ai flotilei de şase nave, şi apropiaţi ai victimelor.
Conform documentului, militarii israelieni au făcut uz de forţă, mult disproporţionat, împotriva activiştilor pro-palestinieni. În septembrie 2010, raportul Palmer al ONU a calificat drept „excesivă” această intervenţie militară, considerând totuşi legală blocada impusă de Israel asupra Fâşiei Gaza. Statul evreu refuză să prezinte scuze Ankarei şi exclude ca militarii săi să fie judecaţi

Share our work
Romania sprijina integritatea teritoriala a Republicii Moldova

Romania sprijina integritatea teritoriala a Republicii Moldova

Romania sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova şi îşi exprimă speranţa obţinerii de progrese în formatul de negociere 5+2 în cazul conflictului transnistrean.
Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a avut, marţi, o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, în marja reuniunii Comitetului Miniştrilor al organizaţiei de la Strasbourg. Potrivit MAE, ministrul Afacerilor Externe şi secretarul general al Consiliului Europei au trecut în revistă proiectele de cooperare bilaterală şi au evocat teme de interes comun, precum stabilitatea regională sau conflictele îngheţate, cu specială referire la perspectiva reglementării conflictului transnistrean.
Cu această ocazie, România şi-a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială a R. Moldova şi a exprimat speranţa obţinerii de progrese în cadrul formatului de negociere 5+2. În cadrul întâlnirii a mai fost abordată problematica minorităţilor naţionale, inclusiv din perspectiva minorităţii române din Serbia, precum şi situaţia comunităţilor de romi. În ceea ce priveşte problematica roma, oficialul român a evidenţiat complexitatea situaţiei acesteia şi a subliniat importanţa educaţiei în procesul de integrare socio-economică, făcând referire la strategia guvernamentală din acest domeniu.
Cei doi oficiali au avut şi un schimb de opinii asupra rolului Consiliului Europei în arhitectura instituţională europeană, Andrei Marga exprimând aprecierea faţă de contribuţia substanţială a Organizaţiei de la Strasbourg la procesul de integrare pe continentul european. „Pornind de la expertiza dobândită în domeniul tranziţiei democratice, oficialul român a exprimat sprijin pentru utilizarea acesteia în zonele vecine Consiliului Europei, precum Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, în conformitate cu noua strategie propusă de secretarul general. În acest context, ministrul român al afacerilor externe a înaintat Secretarului General un non paper elaborat de partea română ca o contribuţie la procesul de reflecţie asupra politicii de vecinătate a Consiliului Europei şi a modalităţilor de materializare a acesteia”, mai arată MAE.

Share our work