de Natalia Ciobanu | iun. 8, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, amenintata de SUA
Grupul social-democraţilor din Parlamentul European, parteneri ai Partidului Regiunilor din Ucraina, ia în calcul posibilitatea aplicării de sancţiuni împotriva statului ucrainean şi a liderilor de la Kiev, informează ediţia ucraineană a ziarului Kommersant, citată de KARADENIZ PRESS. Disponibilitatea UE de a recurge la acţiuni dure împotriva Ucrainei a fost confirmată în timpul unei conferinţe organizate de Parlamentul European şi Comisia Europeană, în cadrul căreia a fost dezbătută situaţia privind libertatea de exprimare şi a democraţiei în ţările estice din vecinătatea UE. Co-preşedintele Adunării Parlamentare Euronest, forum ce reuneşte Parlamentul European şi parlamentele ţărilor membre ale Parteneriatului Estic, socialistul bulgar Christian Vigenin, a declarat că UE are tot mai mult în vedere posibilitatea aplicării de sancţiuni împotriva Kievului. „Electoratul din UE nu înţelege de ce ne mişcăm atât de încet în ceea ce priveşte problema exercitării de presiuni asupra Ucrainei. Oamenii consideră că ar trebui să aplicăm sancţiuni împotriva Kievului”, a subliniat Vigenin.
Fara Acord de Asociere
Europarlamentarul a mai remarcat faptul că UE nu este încă pregătită să recurgă la măsuri extreme de influenţă la adresa Ucrainei. „Am făcut deja destule demersuri. De exemplu, nu am semnat Acordul de asociere, deşi am fi putut face acest lucru. Acesta a fost un semnal politic destul de puternic”, a explicat socialistul bulgar.
Potrivit deputatului european, momentul cheie pentru viitoarele decizii ale Bruxellesului în relaţia cu Ucraina îl vor reprezenta alegerile parlamentare din octombrie. „În cazul în care fostul premier Iulia Timoşenko şi fostul ministru de Interne Iurii Luţenko nu vor putea să participe la alegeri, va fi prea târziu pentru a discuta doar despre o ‘preocupare’ a UE în ceea ce priveşte Ucraina. Acest lucru va fi un motiv suficient pentru ca UE, Consiliul Europei şi OSCE să declare că alegerile nu s-au desfăşurat în mod liber şi corect. Un număr mare de state membre ale UE nu vor recunoaşte alegerile dacă Timoşenko va rămâne în spatele gratiilor”, a precizat Christian Vigenin.
Avertizări de peste ocean
În același timp, și Statele Unite ale Americii dau semnale clare că vor fi cu ochii pe scrutinul parlamentar ucrainean. Fostul ambasador american la Kiev, Steven Pfeiffer, a declarat că Ucraina riscă să fie sancționată, în cazul în care va derapa grav de la normele democratice. Diplomatul a precizat că SUA au alocat mai mult de 3 milioane de dolari pentru asigurarea unui număr cât mai mare de observatori la alegerile parlamentare din octombrie.
Diplomatul a precizat că autoritățile americane observă discrepanța foarte mare dintre promisiunile Revoluției portocalii din 2004 și starea actuală a democrației în Ucraina. Totodată, Pfaifer a subliniat că sancțiunile vor fi aplicate doar în cazul în care alegerile nu vor fi desfășurate liber și corect.
Fostul ambasador la Kiev a mai remarcat că poziția SUA referitor la situația din Ucraina este similară cu cea a Uniunii Europene. Potrivit lui, acest fapt este confirmat și de scrisoarea comună a Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, Catheryne Ashton, în care se face trimitere la justiția selectivă în cazul procesului Iuliei Timoșenko.
Kievul rămâne optimist
Chiar și în aceste condiții tensionate, când toți partenerii externi condiționează susținerea Ucrainei în funcție de rezultatul scrutinului din toamnă, oficialii ucraineni speră la semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE. Astfel, ministrul ucrainean al dezvoltării economice şi turismului, Petro Poroşenko, susţine că Acordul de asociere, care prevede şi înfiinţarea zonei de liber schimb între cele două părţi, ar putea fi semnat după alegerile parlamentare din octombrie. Poroşenko a mai menţionat că reprezentantul Guvernului ucrainean pentru integrare europeană, Valeri Piatniţki, urmează să transmită Bruxellesului ultimele documente necesare pentru semnarea Acordului de asociere.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul turc al afacerilor externe a declarat joi că atunci când Ciprul îşi va asuma preşedinţia Uniunii Europene în luna iulie, ţara sa va continua să colaboreze cu UE, dar nu va participa la niciun eveniment prezidat de Nicosia.
Turcia nu recunoaşte ţara din insula divizată ca naţiune suverană şi s-a opus preşedinţiei Ciprului înaintea unei soluţii. Ahmet Davutoglu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă comună cu şeful UE pentru politică externă, Catherine Ashton, şi comisarul pentru extindere Stefan Fule.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
UE pledase înainte pentru reunificarea insulei într-un singur stat, care urma să devină o confederaţie între grecii şi turcii locali. Autorităţile de la Ankara acceptaseră la vremea respectivă crearea unui stat comun după aşa-numitul “plan Annan”. Conform acestui plan, un referendum urma să decidă soarta viitorului statut al insulei. Partea turcă a insulei a reacţionat pozitiv la posibilitatea creării unui stat comun. Astfel, 60% dintre etnicii turci din nordul insulei s-au pronunţat în favoarea înfiinţării unei confederaţii cu etnicii greci. În schimb, partea greacă a insulei divizate a respins ideea confederaţiei şi “planul Annan” a eşuat. UE a primit în rândurile sale doar Republica Cipru, ca stat unitar insular.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Sofia va găzdui vineri şi sâmbătă Forumul pentru Balcani, un eveniment politic la nivel înalt dedicat perspectivelor zonei în contextul european şi euroatlantic.
Printre participanţii la forumul organizat de Ministerul bulgar al Afacerilor Externe se numără ministrul suedez de externe Carl Bildt, şeful diplomaţiei croate, Vesna Pusi, vicepremierul pentru afaceri europene al Macedoniei, Teuta Arifi, viceprim ministru şi ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Laj ák, fostul comisar european şi fostul ministru de externe al Italiei, Franco Frattini, preşedintele al The German Marshall Fund – SUA, Craig Kennedy, şefa de departament la fundaţia Robert Bosch – Germania, Sandra Breka, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev, premierul Boiko Borisov, ministrul de externe Nikolai Mladenov. România va fi reprezentată de Andrei Ţărnea de la Institutul Aspen şi de Sorin Ioniţă de la Expert Forum (EFOR).
Pentru mai mult de un deceniu, politicile internaţionale vis-a-vis de ţările din Balcanii de Vest au fost structurate în jurul axelor fundamentale de menţinere a stabilităţii şi securităţii, precum şi de respectare a standardelor de aderare la UE. În momentul în care Europa s-a confruntat însă cu necesitatea unei transformări interne instituţionale şi economice, discuţiile publice din Balcanii de Vest s-au concentrat pe subiecte diferite de agenda europeană, din motive legate de procesele politice, dificultăţile economice, schimbările demografice şi mass-media.
În acest context, redefinirea agendelor politice în ţările din Balcanii de Vest şi identificarea unor elite alternative care să revitalizeze agenda proeropeană în regiune sunt de o importanţă enormă. Ca stat membru al UE şi NATO, Bulgaria are o responsabilitate specială pentru stabilitatea şi integrarea regiunii, afirmă organizatorii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului bulgar de Externe, Vesela Cerneva, a declarat miercuri ziariştilor că ambiţia organizatorilor este ca forumul să devină o tradiţie anuală.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia va bloca în Consiliul de Securitate al ONU orice iniţiativă care să autorizeze o intervenţie militară în Siria, a declarat joi la Astana, capitala Kazahstanului, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov
„Nu va exista un mandat al ONU pentru o intervenţie externă în Siria. Vă garantez acest lucru”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care îl însoţeşte pe preşedintele Vladimir Putin într-o vizită oficială în Kazahstan. „Există părţi implicate în conflict, mai ales aşa-zisul Consiliu Naţional Sirian (CNS), care nu doresc să negocieze cu regimul, ci numai să continue lupta armată până când Consiliul de Securitate va acorda un mandat pentru o intervenţie externă”, a adăugat Lavrov.
Aceste noi declaraţii de sprijin ale Rusiei faţă de Siria survin în timp ce autorităţile de la Damasc sunt acuzate pentru un nou masacru în urma căruia 55 de persoane şi-au pierdut viaţa în provincia Hama. Rusia, alături de China, şi-a exercitat deja dreptul de veto pentru a bloca două rezoluţii ale Consiliului de Securitate care erau nefavorabile Siriei.
Afront la adresa demnităţii umane
Casa Albă a condamnat joi noul masacru „revoltător” din provincia siriană Hama şi refuzul Damascului de a permite observatorilor ONU să-l investigheze, calificând această situaţie drept „un afront la adresa justiţiei şi demnităţii umane” şi a cerut în acelaşi timp statelor care încă îl susţin pe preşedintele sirian, Bashar al-Assad, să nu îl mai sprijine şi să se alăture eforturilor pentru realizarea unei tranziţii politice la Damasc.
„Nu există nici o justificare posibilă pentru refuzul continuu al acestui regim de a-şi respecta obligaţiile prevăzute în planul de pace al lui Kofi Annan”, a declarat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Barack Obama, considerând că refuzul preşedintelui sirian „de a-şi asuma responsabilitatea pentru aceste acte cumplite nu are nici o valoare şi nu face decât să sublinieze natura ilegitimă şi imorală a puterii sale”.
Potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), cel puţin 55 de persoane au fost ucise miercuri în provincia Hama. Pe data de 25 mai, alte 108 persoane şi-au pierdut viaţa într-un masacru în provincia Homs, pentru care autorităţile de la Damasc şi insurgenţii se acuză reciproc.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar intenţionează să investească în următorii opt ani până la 17 miliarde de euro într-o serie de proiecte energetice din Turcia.
Vicepreşedintele Socar, Suleiman Gasimov, a declarat joi că investiţiile vor include 5,5 miliarde de dolari pentru construcţia unei noi rafinării şi 800 milioane de dolari pentru construcţia unei centrale electrice. Un alt proiect major menţionat de Gasimov este construcţia gazoductului Trans-Anatolian (TANAP), prin care Azerbaidjanul speră să poată transporta gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz spre Europa. Grupul turc BOTAS are o participaţie de 20% în proiectul TANAP, restul acţiunilor fiind deţinute de grupul Socar.
Anterior, directorul executiv al companiei Socar, Hamza Karimov, a declarat că societatea va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013.
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat recent directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. “I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. “Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat joi în legătură cu proiectul de lege aflat în primă lectură în dezbaterea Radei de la Kiev că România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti distincte de limba română.
„Nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română încât este rezonabil, ca din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limba română care este vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, distinctă de limba română. Această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, care a spus mereu că este vorba de aceeaşi limbă, de limba română”, a spus Marga, la conferinţa de prezentare a priorităţilor mandatului său la MAE.
El a subliniat că distincţia făcută între limba română şi cea moldovenească este în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE, Knut Vollebaek, şi a Consiliului Europei. „Noi reacţionăm acum la o prima lectură, evident nu este o lege adoptată, dar poziţia noastră este aceasta că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova”, a subliniat ministrul de Externe.
Pe de altă parte, el a reiterat că România nu a acordat cetăţenie în masă şi nici pe criterii etnice, în legătură cu solicitarea MAE ucrainean ca România să sisteze eliberarea de paşapoarte cetăţenilor ucraineni din mai multe regiuni ale ţării. „Ceea ce s-a făcut ţine de o politică mai largă de recunoaştere a unei cetăţenii care a existat, de redobândire a cetăţeniei. Aceasta este o preocupare care nu e doar a României, ci şi a altor ţări. Pe de altă parte, legislaţia României de redobândire a cetăţeniei nu vizează doar Ucraina, măsura se aplică în orice situaţie care se încadrează în această categorie. Procedura de acordare a cetăţeniei nu este în România diferită de procedura care se practică în alte state”, a spus Marga.
