Marea Neagră, prioritate pentru CSAT-ul de la București

Marea Neagră, prioritate pentru CSAT-ul de la București

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, reunit la București, a dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context şi a aprobat, totodată, o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional în domeniu şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare.

Marea Neagră

Principala temă abordată în şedinţa CSAT, care a fost condusă de preşedintele Klaus Iohannis, a constituit-o „grava” situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România, a informat un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
„La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Moscovei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei”, au apreciat membrii CSAT, potrivit sursei citate.â
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei României, precum şi acţiunile suplimentare care se impun.
„România beneficiază de sprijinul NATO şi al aliaţilor săi pentru apărarea securităţii în zona Dunării şi a ţărmului Mării Negre, prin misiuni de poliţie aeriană şi capabilităţi de apărare aeriană şi supraveghere. În acelaşi timp, sprijinul NATO trebuie însă însoţit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naţionale. În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Sprijin pentru R. Moldova

Potrivit comunicatului citat de mass-media, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum şi menţinerea eforturilor de susţinere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington D.C., România va continua să colaboreze cu aliaţii pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare şi apărare robuste şi eficiente, pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră, precum şi pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova, a indicat sursa citată.
Totodată, în CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare şi a demersurilor de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO.
„La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare”, a explicat Administraţia Prezidenţială.

Securitate cibernetică

Membrii CSAT au evaluat şi activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice la nivelul instituţiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum şi principalele obiective pentru 2024.
„În contextul multiplicării ameninţărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi al dezvoltării exponenţiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituţiile cu atribuţii în consolidarea rezilienţei cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare în domeniu”, se arată în comunicat.
În cadrul reuniunii a fost analizată şi activitatea CSAT în anul 2023 şi s-a decis transmiterea Raportului de activitate, spre aprobare, Parlamentului, se mai arată în comunicatul citat.

Share our work
Medvedev, amenințări dure la adresa Ucrainei

Medvedev, amenințări dure la adresa Ucrainei

Armata rusă ar putea fi nevoită să ajungă la Kiev pentru a atinge obiectivele a ceea ce Moscova numeşte ‘operaţiune militară specială’, întrucât dinspre capitala ucraineană vine în prezent ameninţarea la adresa existenţei Rusiei, a declarat fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, citat de agenţia rusă de presă de stat TASS şi publicaţia The Moscow Times.

Declarații de război

„Unde ne vom opri? Nu ştiu. Cred că mai avem de muncit mult şi serios. Va fi asta la Kiev? Da, probabil ar trebui să fie Kiev. Dacă nu acum, atunci după ceva timp, poate într-o altă fază a evoluţiei acestui conflict”, a spus Medvedev.
Referindu-se la Kiev, el a declarat că acesta este un „oraş rusesc, care acum este controlat de o brigadă internaţională de oponenţi ai Rusiei, condusă de SUA”. De aici vine ameninţarea la adresa existenţei Rusiei, a afirmat el, potrivit RIA Novosti.
Medvedev a numit de asemenea Odesa un oraş rusesc, a cărui întoarcere „acasă” este foarte mult aşteptată de Rusia. Anterior, Putin a făcut declaraţii similare, menţionând că ruşii şi ucrainenii sunt „în principiu un singur popor”.
După declanşarea invaziei pe scară largă în Ucraina la 24 februarie 2022, armata rusă s-a apropiat de Kiev şi a dus lupte la periferia oraşului. Ministerul rus al Apărării a raportat că armata a blocat capitala Ucrainei dinspre vest şi Cernigov. Cu toate acestea, în aprilie acelaşi an, Rusia a anunţat retragerea trupelor sale din jurul Kievului.

Războiul pentru istorie

Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că trupele ruse s-au retras de la Kiev pentru că partenerii occidentali „au cerut” aceasta pentru a se crea condiţii îm vederea încheierea unui acord de pace, care a fost discutat atunci la Istanbul. Dar imediat după aceea, Kievul a renunţat la acorduri din cauza presiunii Occidentului, a afirmat Putin, citat de The Moscow Times.
În interviul acordat joi, Medvedev a reluat teza lui Vladimir Putin că ruşii şi ucrainenii sunt o singură naţiune şi că guvernul ucrainean, pe care Moscova îl numeşte „regimul de la Kiev”, „trebuie să cadă”.
„În general, ruşii şi ucrainenii sunt un singur popor. Acestea nu sunt două popoare frăţeşti. Despre aceasta a început să se vorbească abia în secolul al XX-lea, după prăbuşirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Este vorba de un singur popor”, a insistat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, citat de TASS.
„Toţi oficialii ucraineni sunt nişte marionete care nu au nici conştiinţă, nici teamă pentru viitorul ţării lor, iar toate deciziile sunt luate în străinătate şi la sediul NATO”, a adăugat Medvedev.

În cadrul acestui interviu, fostul preşedinte rus a mai spus că negocierile cu Ucraina vor deveni posibile atunci când regimul de la Kiev se va schimba, notează TASS.

Fără Zelenski

„Problema nu este el (preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – n.r.). Problema este că elitele care conduc acum la Kiev trebuie să plece. Unii de bunăvoie, alţii cu forţa!”, a susţinut Medvedev, afirmând că după aceea „ar trebui să apară oameni complet diferiţi care să fie conştienţi de responsabilitatea lor pentru viitorul oamenilor care locuiesc în această entitate complexă, care încă mai există, numită ‘Ucraina'”.
„Iar când vor apărea astfel de oameni, vom putea cumva negocia cu ei”, a spus el, susţinând că Rusia nu a refuzat negocierile nici măcar cu „regimul de la Kiev”, dar că Occidentul nu poate să-şi convingă „protejaţii” să se aşeze la masa tratativelor.
Actuala conducere ucraineană nu doreşte să se aşeze la masa negocierilor pentru că înţelege bine ce viitor o aşteaptă, a afirmat de asemenea Medvedev.
„Ei înţeleg că, de îndată ce vor spune ‘Suntem gata de negocieri cu Federaţia Rusă’, iar condiţiile începerii negocierilor sunt clare – recunoaşterea realităţilor din teren (câştigurile teritoriale în urma operaţiunii speciale militare) -, le vor zbura imediat capetele, vor fi înlăturaţi. Prin urmare, în mod firesc, încearcă pe cât posibil să întârzie momentul în care trebuie să-şi facă bagajele şi să plece la Varşovia sau Londra, dar asta în cel mai bun caz. În cel mai rău caz, este clar ce se va întâmpla”, a declarat Medvedev, sugerând probabil moartea sau „închisoarea în Rusia”.
În interviul său, Medvedev nu i-a ocolit nici pe liderii occidentali. Actualii lideri ai ţărilor europeni sunt nişte „tehnocraţi terni”, mai mult preocupaţi de „idealurile euroatlantice” decât de problemele naţionale, a spus el, conform TASS.
Medvedev a precizat că există şi excepţii, precum premierul ungar Viktor Orban sau prim-ministrul slovac Robert Fico, „dar asta nu face decât să confirme regula”. „Iar restul sunt oameni care nu au propria poziţie”, a declarat el.

Medvedev nuclear

Fostul locțiitor al lui Putin la Kremlin, Dmitri Medvedev, a lansat anterior amenințări cu războiul nuclear, spunând că Rusia va declanșa un război nuclear dacă Ucraina își atinge obiectivul de a recuceri teritoriile furate de ruși, revenind la granițele sale din 1991.

Medvedev spune că dacă s-a întâmpla acest lucru, regimul criminal de la Kremlin va bombarda nuclear nu doar Kievul, ci și Berlinul, Londra, Washington și alte lor „puse de multă vreme ca ținte ale triadei nucleare rusești”.

Fostul locțiitor al lui Putin, actual adjunct al lui Putin la Consiliul de Securitate din Rusia, o altă anexă goală de conținut a dictatorului de la Kremlin, spune că înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina și pierderea de către statul agresor a teritoriilor pe care le-a furat din 2014 până acum „ar însemna un colaps direct și ireversibil” al Rusiei.

„OK. Să ne imaginăm pentru un moment că Rusia a pierdut și că «Ucraina și aliații ei au câștigat». Ce ar însemna pentru dușmanii noștri – neo-naziștii și sponsorii lor occidentali- o asemenea victorie? Păi s-a spus de multe ori că ar fi o revenire la granițele din 1991. Asta ar însemna un colaps direct și ireversibil al Rusiei de astăzi, care include, constituțional, noile teritorii (n. red. – furate de la Ucraina). Apoi ar începe un război civil furibund și țara noastră ar dispărea de pe hartă. Zeci de milioane de victime. Moartea viitorului nostru. Prăbușirea a tot ce există pe lume”, a spus acesta.

Medvedev a continuat spunând că Rusia ar fi dispusă să atace nuclear nu doar Ucraina, în cazul în care ar pierde războiul sângeros pe care l-a pornit în urmă cu doi ani, ci și capitalele Marii Britanii, Germaniei, Statelor Unite și a altor țări occidentale.

„Și acum vine întrebarea principală: Oare acești idioți chiar cred că poporul rus va înghiți o astfel de rupere a țării lor? Că noi toți ne vom resemna cu gândul – «Asta e, s-a întâmplat. Au câștigat. Rusia actuală a dispărut. E păcat, bineînțeles, dar trebuie să continuăm să trăim într-o țară moartă, prăbușită, pentru că războiul nuclear este mult mai rău pentru noi decât moartea celor dragi nouă, copiilor noștri, a Rusiei noastre…?». Și că conducerea statului prin comandantul suprem al forțelor armate ale Federației Ruse în acest caz va ezita să ia cea mai grea decizie? Va fi foarte diferit. Prăbușirea Rusiei va avea consecințe mult mai teribile decât rezultatul unui război obișnuit, până și cel mai lung. Încercarea de a a duce Rusia la granițele din 1991 va duce la un singur lucru – la războiul global cu Occidentul folosind toate resursele strategice ale arsenalului nostru. Împotriva Kievului, Berlinului, Londrei, Washingtonului. Împotriva tuturor celorlalte locuri istorice frumoase care au fost incluse de multă vreme ca ținte ale triadei noastre nucleare. Am avea determinarea să facem asta dacă dispariția țării noastre veche de 1000 de ani, a patriei noastre mărețe, ar fi la risc, împreună cu sacrificiile făcute de poporul rus de-a lungul secolelor? Răspunsul este evident”, a scris Medvedev într-un mesaj pe Telegram, citat de fostul oficial ucrainean, Anton Gherașcenko, pe Twitter.

Share our work
Uniunea Europeană, misiune în Marea Roșie. Este un precedent pentru Marea Neagră?

Uniunea Europeană, misiune în Marea Roșie. Este un precedent pentru Marea Neagră?

Uniunea Europeană şi-a lansat luni misiunea de protecţie a traficului maritim în Marea Roşie, perturbat de atacurile rebelilor houthi din Yemen, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează mass-media internațională.
Mai multe ţări, printre care Belgia, Italia, Germania sau Franţa, şi-au exprimat intenţia de a participa la această misiune intitulată ‘Aspides’ (‘scut’ în greaca veche). Spania a indicat că nu va lua parte la această misiune.
”Europa va asigura libertatea de navigare în Marea Roşie, în coordonare cu partenerii noştri internaţionali”, a scris Von der Leyen pe reţeaua X (fosta-Twitter).
Această misiune a fost lansată oficial de miniştrii de externe din UE, reuniţi luni la Bruxelles în Consiliul Afaceri Externe.
”Tocmai am aprobat lansarea operaţiunii militare navale Aspides, unde Italia va avea comandamentul forţelor”, a confirmat ministrul de externe italian Antonio Tajani.
Misiunea este prevăzută să dureze un an, mandat care poate fi prelungit.
Acest lucru nu înseamnă că misiunea va fi operaţională imediat. Astfel, îi va reveni comandamentului să decidă când va dispune misiunea de resurse suficiente pentru a fi deplin operaţională, ceea ce ar trebui să ia ”câteva săptămâni”, potrivit unui diplomat european.
Fregata germană ‘Hessen’ a plecat pe 8 februarie către Marea Roşie, cu un echipaj de circa 240 de persoane. Ea va fi în stare de alertă permanentă şi va putea răspunde la eventuale atacuri cu rachete, drone şi ”bărci kamikaze” telecomandate.
La rândul său, Belgia şi-a anunţat intenţia de a contribui cu fregata sa ‘Marie-Louise’, iar Franţa s-a declarat pregătită să pună la dispoziţia misiunii Aspides, una dintre fregatele sale deja prezente în Marea Roşie.
Statele membre ale UE s-au pus de acord în luna ianuarie cu privire la principiul unei misiuni de supraveghere şi patrulare în Marea Roşie, cu condiţia ca mandatul ei să fie pur defensiv.
Grecia va asigura comandamentul general al acestei misiuni, iar Italia comandamentul operaţional pe mare, a adăugat sursa diplomatică europeană.

The Wall Street Journal scrie că, din cauza războiului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu, industria de arme din Iran a înflorit. Iranul furnizează arme inamicilor SUA, iar furnizarea de arme a Statului Islamic reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru Occident.

Industria de arme din Iran este în creștere rapidă, statul islamic a devenit un exportator de arme ieftine, de înaltă tehnologie. O parte au ajuns la actori non-statali din regiunea Mării Roșii.

SUA a anunțat recent că au confiscat recent un transport de arme iraniene, care erau în drum spre Yemen. 

Zona este controlată de rebelii Houthi susținuți de Iran, care continuă să atace nave comerciale în Marea Roșie, iar Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a declarat că transportul conținea componente pentru rachete și drone. 

„Prin exportul acestor tehnologii și dovedindu-și eficacitatea în luptă, Iranul a schimbat probabil pentru totdeauna natura războiului asimetric. Consecințele ar putea fi devastatoare pentru marile puteri”, a declarat expertul militar Adam Rousselle pentru The Wall Street Journal, citată de DefenceRomania. 

Ministrul adjunct al apărării, Mahdi Farahi, a declarat în noiembrie că Statul Islamic a vândut arme în valoare de aproape un miliard de dolari între martie 2022 și martie 2023. 

Industria de arme din Iran este controlată de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice care furnizează arme și grupurilor care operează în regiunea Orientului Mijlociu. Atât Hezbollah, cât și Hamas primesc arme din Iran. 

Misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că, potrivit dreptului internațional și rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, țara nu are restricții sau interdicții privind cumpărarea și vânzarea de arme. Deși ONU a ridicat restricțiile asupra Iranului anul trecut, nici SUA, nici UE nu au ridicat aceste restricții. 

Share our work
Ucraina încheie noi acorduri de securitate fără precedent cu statele europene

Ucraina încheie noi acorduri de securitate fără precedent cu statele europene

În urma summit-ului NATO de la Vilnius, din 2023, liderii statelor din G7 au semnat o declarație prin care s-au angajat să încheie acorduri bilaterale cu Ucraina, oferindu-i astfel garanții de securitate pe termen lung. Aceste acorduri sunt menite să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse și să contribuie la restabilirea granițelor sale recunoscute din 1991.

Primul acord de securitate a fost semnat între Ucraina și Marea Britanie în ianuarie 2024. Acesta nu include garanții de securitate, echivalente cu articolul 5 din cadrul Alianței Nord-Atlantice, dar obligă Regatul Unit să ofere sprijin Ucrainei. Cele mai importante prevederi sunt: acordarea sprijinului economic și militar în vederea restabilirii granițelor recunoscute ale Ucrainei din 1991, prevenirea agresiunilor din partea Rusiei, aprofundarea colaborării în sectorul apărării, securității cibernetice și schimbului de informații. Ajutorul financiar britanic, pentru 2024, urmează să însumeze 2,5 miliarde de lire sterline. Documentul are o perioadă de 10 ani și poate fi prelungit. Acesta a fost descris de Volodimir Zelenski drept un „acord de securitate fără precedent”. „Dacă s-ar fi ajuns la astfel de garanții în 1991, în special cu Marea Britanie, atunci războiul nu ar fi început.”, a mai adăugat liderul de la Kiev. Documentul este făcut public, însă anexele acestuia au fost catalogate drept strict secrete.

Exemplul britanicilor a fost urmat și de liderii din Uniunea Europeană. În data de 16 februarie, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au semnat la Paris un acord de securitate similar. Franța și-a reafirmat angajamentul de susținere a Ucrainei în lupta sa pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Printre domeniile de cooperare se enumeră: securitatea cibernetică, protecția infrastructurii critice, spionaj și contraspionaj, industria militară și de apărare, asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și altele. Sprijinul financiar pentru Ucraina în 2024 din partea Franței va fi de 3 miliarde euro. În ianuarie, Franța a anunțat formarea unei coaliții a artileriei, cu scopul de a consolida capacitățile armatei ucrainene. La coaliție participă 23 de state. Ministrul francez al apărării a declarat că vor produce 78 de tunuri Caesar în 2024, care vor fi destinate Ucrainei.

Tot în data de 16 februarie, un acord de securitate a fost semnat între Berlin și Kiev. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că acordul de securitate dintre cele două țări reprezintă un pas istoric în susținerea Ucrainei. Pe lângă susținerea neclintită a Germania pentru eliberarea teritoriilor ucrainene ocupate de forțele ruse, cancelarul german a făcut câteva precizări privind sprijinul militar. Ajutorul german cuprinde furnizarea a 36 de obuziere din stocurile industriale, 120.000 de proiectile de artilerie, două sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete Iris-T. Pentru 2024, asistența financiară germană va atinge cifra de 6 miliarde euro.

Ihor Jovkva, adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, a declarată că pe lângă acordurile de securitate din prezent, se duc negocieri active cu peste alte 10 țări. Printre acestea sunt: Olanda, Danemarca, România și Polonia. Oficialul ucrainean a adăugat: „Nu dorim să repetăm experiența infamă a declaraţiei de la Budapesta, care a rămas doar o declarație”.

Aceste acorduri de securitate, deși nu sunt considerate „garanții de securitate” în sensul tradițional, au un rol esențial în menținerea stabilității și păcii în regiune. Ele oferă Ucrainei siguranță în fața agresiunii ruse și că va primi sprijinul necesar pentru a-și apăra integritatea teritorială. De asemenea, aceste acorduri reprezintă un semnal că statele semnatare sunt unite împotriva amenințării ruse și că sunt hotărâte să acționeze împreună pentru a contracara agresiunea și destabilizarea provocate de Rusia în regiune. La Conferința de Securitate de la München, președintele ucrainean a subliniat necesitatea unui sprijin militar mai mare pentru Ucraina, care să o ajute să câștige războiul. Această declarație a fost făcută în timp ce soldații ucraineni părăseau Avdiivka, ultimul punct de front care rămăsese neschimbat din 2014.

Share our work
Putin face precizări suplimentare după interviul cu Tucker Carlson

Putin face precizări suplimentare după interviul cu Tucker Carlson

Jurnalistul afiliat Kremlinului, Pavel Zarubin, l-a intervievat pe Vladimir Putin pe 14 februarie 2024, după celebrul interviu cu Tucker Carlson. Într-o caracterizare generală a interviului anterior cu jurnalistul american, Putin a apreciat inițiativa lui Carlson despre care a spus că, deși a crezut că se va comporta agresiv și va pune întrebări dure, „a ales o altă tactică, a încercat să mă întrerupă de mai multe ori, dar totuși, surprinzător pentru un jurnalist occidental, s-a dovedit a fi răbdător și a ascultat lungile mele dialoguri, mai ales cele legate de istorie. Nu mi-a dat un motiv să fac ceea ce eram pregătit. Prin urmare, sincer vorbind, nu m-am bucurat pe deplin de acest interviu”. 

  Prima întrebare a lui Zarubin a vizat opinia liderului rus referitoare la criticile unor politicieni, printre care primul-ministrul britanic și cancelarul german care au catalogat drept ridicolă și absurdă încercarea (lui Putin) de a explica motivul începerii operațiunii speciale și de a o justifica cu amenințarea unui atac NATO asupra Rusiei. 

Vladimir Putin a apreciat că interviul a facilitat ajungerea informațiilor transmise de președintele Rusiei către Occident, în lipsa unui dialog direct, din cauza boicotului la care este supusă Rusia pe scena internațională. Însă, Vladimir Putin s-a arătat deranjat că se distorsionează ceea ce a spus, în ansamblu.

El a negat că a transmis în timpul interviului cu Carson că „începerea operațiunii militare speciale în Ucraina este legată de amenințarea unui atac NATO asupra Rusiei”. A continuat: „Vorbeam despre altceva, vorbeam despre faptul că am fost în mod constant înșelați din punctul de vedere al neextinderii NATO spre Est. Apropo, acest lucru s-a spus în primul rând prin gura secretarului general al NATO de atunci, iar el era reprezentant al Republicii Federale Germania. El a fost cel care a spus: nici un centimetru spre Est. Apoi cinci prelungiri și o înșelăciune completă. Desigur, am fost și suntem îngrijorați de posibilitatea ca Ucraina să fie atrasă în NATO, deoarece acest lucru ne amenință securitatea. Asta am spus. Dar declanșatorul imediat a fost refuzul total al actualelor autorități ucrainene de a pune în aplicare acordurile de la Minsk și atacurile în curs, cu numeroase victime asupra republicilor Donbas pe care nu le recunoscusem de opt ani – Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk, care în cele din urmă au apelat la noi cu o cerere de recunoaștere, văzând inutilitatea rezolvării problemelor în cadrul acordurilor de la Minsk. I-am recunoscut, apoi am încheiat un binecunoscut tratat de prietenie și asistență reciprocă cu ei și, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, ne-am îndeplinit obligațiile care ne revin în temeiul acestui tratat.

După cum am spus, noi nu am început războiul, încercăm doar să-l oprim. În prima etapă, am încercat să facem acest lucru prin mijloace pașnice – prin acordurile de la Minsk. După cum s-a dovedit mai târziu, am fost conduși de nas și aici, pentru că atât fostul cancelar al Germaniei, cât și fostul președinte al Franței au recunoscut și au declarat direct public că nu intenționează să îndeplinească aceste acorduri ale noastre, ci pur și simplu câștigau timp. pentru a pompa în continuare armele regimului ucrainean, ceea ce au făcut cu succes. Singurul lucru pe care îl putem regreta este că nu am început acțiunile noastre active mai devreme, crezând că avem de-a face cu oameni decente”.

Printre alte întrebări, Zarubin a adus în discuție panica declanșată de posibila revenire a lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite și declarațiile recente ale lui Trump care i-au descurajat în general pe liderii europeni, când a spus că SUA ar trebui să protejeze țările europene doar dacă plătesc pentru asta. 

Putin a răspuns: „Trump a fost întotdeauna numit un politician non-sistemic. El are propriile sale opinii asupra modului în care Statele Unite ar trebui să dezvolte relațiile cu aliații săi. […] Prin ce diferă poziția lui Trump în acest sens? Da, practic prin nimic. El a vrut să-i forțeze pe europeni să-și mărească cheltuielile de apărare sau, după cum a spus el, „apoi să ne plătească pentru că îi protejăm, pentru că le-au deschis umbrela atomică peste cap” și așa mai departe. Ei bine, nu știu, lasă-i să-și dea seama singuri, asta e problema lor. Probabil, din punctul lui de vedere, există ceva logică în asta. Din punctul de vedere al europenilor, nu există nicio logică, iar aceștia ar dori ca Statele Unite să continue să îndeplinească, gratuit, unele funcții care s-au dezvoltat de la formarea NATO. Asta e treaba lor”.

Despre NATO, Putin a spus că „nu este de niciun folos; nu are sens. Există un singur sens – este un instrument al politicii externe a SUA. Dar dacă Statele Unite consideră că nu au nevoie de acest instrument, aceasta este decizia lor”.

Pavel Zarubin l-a provocat pe Putin cine este mai bun pentru Rusia: Joe Biden sau Donald Trump? Vladimir Putin a declarat sec:  „Biden. Este o persoană mai experimentată, este previzibil, este un politician al vechii formații. Dar vom lucra cu orice lider american în care poporul american are încredere”. 

Sursa: http://kremlin.ru/events/president/news/73457

Share our work
Moartea lui Navalnîi, noi mistere

Moartea lui Navalnîi, noi mistere

Cadavrul principalului opozant rus al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, nu a ajuns la singura morgă din Salekhard, oraşul din apropierea închisorii din regiunea arctică unde Navalnîi a murit subit vineri, a declarat telefonic sâmbătă pentru Reuters un angajat al morgii.
Purtătoarea de cuvânt al lui Navalnîi, Kira Iarmîş, a confirmat sâmbătă moartea opozantului, citând o notificare oficială înmânată de autorităţi mamei lui Navalnîi, Ludmila, şi a cerut ca trupul acestuia să fie încredinţat imediat familiei sale.
Iarmîş a confirmat şi ea că trupul lui Navalnîi nu se află la morga din Salekhard. Ea a explicat că mama lui Navalnîi şi avocatul opozantului rus s-au deplasat la morgă, dar aceasta era închisă, în pofida asigurărilor primite din partea coloniei penitenciare în care a murit Navalnîi că morga este deschisă şi că trupul opozantului se află acolo.
”Avocatul lui Aleksei şi mama lui au ajuns la morga din Salekhard. Era închisă, deşi colonia (penitenciară) dăduse asigurări că funcţionează şi că trupul lui Navalnîi se afla acolo. Avocatul a sunat la numărul de telefon de pe uşă. I s-a spus că a fost a şaptelea persoană care a sunat astăzi şi că trupul lui Aleksei nu se află la morgă”, a scris pe X Kira Iarmîş.

Potrivit Radio Liberty, Liudmila Navalnaia a zburat sâmbătă dimineaţă de la Moscova către oraşul Salekhard, din districtul autonom Iamalo-Neneţ. Ulterior, mama opozantului s-a deplasat cu maşina în oraşul Harp, unde se află închisoarea IK-3, în care fiul ei a fost transferat în decembrie anul trecut.
Liudmila Navalnaia, care a declarat că nu vrea să primească condoleanţe, se întâlnise cu fiul ei în acelaşi loc la 12 februarie. „Era sănătos şi fericit că trăieşte”, a scris vineri mama politicianului pe Facebook.
Echipa lui Navalnîi a anunţat cu o zi înainte că avocatul şi rudele opozantului rus urmau să se deplaseze sâmbătă la Harp pentru a identifica cadavrul, pentru a afla detalii despre circumstanţele morţii sale şi pentru a afla rezultatele autopsiei.
Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit subit vineri în închisoarea „Lupul Polar”, potrivit serviciilor penitenciarelor ruse.
Opoziţia şi presa independentă rusă, precum şi ministerele de externe occidentale l-au acuzat la unison pe preşedintele rus Vladimir Putin că a ordonat asasinarea lui Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului timp de 15 ani.
Navalnîi, care ispăşea o pedeapsă de aproape 30 de ani de închisoare, a fost transferat într-o închisoare arctică în decembrie trecut, după ce a anunţat începerea unei campanii împotriva realegerii lui Putin la scrutinul prezidenţial din martie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat acuzaţiile aduse de Occident drept „inacceptabile” înainte ca rezultatele autopsiei să fie cunoscute.
Potrivit Reuters, purtătoarea de cuvânt a lui Aleksei Navalnîi, Kira Iarmîş, a confirmat sâmbătă moartea opozantului rus, citând o informare oficială înmânată mamei opozantului.
Într-o declarație publicată pe site-ul său, Serviciul penitenciar federal al districtului autonom Yamalo-Nenets a precizat că Navalnîi “nu s-a simțit bine” după o plimbare vineri și “aproape imediat și-a pierdut cunoștința”.

Reprezentanții închisorii au precizat că a fost chemat personalul medical, dar că acesta nu a putut să-l resusciteze pe Navalnîi. Penitenciarul a precizat că motivul decesului este în curs de stabilire.

Aleksei Navalnîi, laureat al Premiului Saharov acordat de Parlamentul European, a captat atenția datorită curajului său în lupta pentru libertate, democrație și drepturile omului. Om politic al opoziției ruse, militant anti-corupție și adversar politic major al președintelui Putin, acesta s-a remarcat prin blogul său, LiveJournal, dar și prin prezența pe YouTube și Twitter, unde are milioane de urmăritori; s-a făcut cunoscut pe scena internațională prin organizarea de manifestații, prin participarea la alegeri și prin apelurile la reforme împotriva corupției din Rusia, împotriva președintelui Putin și a guvernului acestuia.

A fost otrăvit în august 2020 în timpul unui turneu în Siberia. A petrecut mai multe luni în convalescență la Berlin, dar a revenit la Moscova în ianuarie 2021 unde a fost arestat. În februarie a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare.

Închis într-o colonie penitenciară de maximă siguranță, a făcut greva foamei timp de 23 de zile în aprilie pentru a protesta împotriva lipsei de îngrijiri medicale. În iunie 2021 un tribunal rus a scos în afara legii birourile rețelei regionale a lui Navalnîi și a Fundației acestuia anti-corupție.

În martie 2022, Navalnîi a fost condamnat la încă 9 ani de închisoare, anul trecut primind o pedeapsă suplimentară de 19 ani, decizie condamnată de Uniunea Europeană și Statele Unite.

Share our work