Autoritățile din Georgia, Azerbaidjan, Ungaria și România iau în considerare posibilitatea creării unei companii mixte care să instaleze un cablu electric pe fundul Mării Negre, a transmis serviciul de presă al Ministerului Economiei și Dezvoltării Durabile din Georgia în urma rezultatelor unei reuniuni ministeriale desfășurate la Baku pe tema energiei verzi.
„Reprezentanții guvernelor Georgiei, Azerbaidjanului, României și Ungariei, în formatul unei ședințe ministeriale privind dezvoltarea energiei verzi, au discutat la Baku despre implementarea proiectului cablului submarin al Mării Negre și aspecte cheie legate de acesta. S-au discutat detaliile înființării unei companii mixte și următorii pași pentru dezvoltarea proiectului”, se arată în comunicatul citat.
Prim-viceprim-ministrul Georgiei, șeful Ministerului Economiei, Levan Davitashvili, care a condus delegația georgiană la Baku, a numit cablul electric subacvatic o inițiativă ambițioasă care va juca un rol decisiv în asigurarea unui lanț de transport durabil al energiei și va promova cooperarea între ţările participante la proiect. Proiectul cablului Mării Negre este un pas important spre crearea securității energetice, a adăugat serviciul de presă.
La întâlnire au participat și comisarul european pentru energie Kadri Simson și înalți reprezentanți ai guvernului bulgar.
Guvernele din Azerbaidjan, Ungaria, Georgia și România au semnat pe 17 decembrie 2022 la București un acord privind un parteneriat strategic în dezvoltarea și livrarea de energie verde. Aceasta presupune așezarea unui cablu de-a lungul fundului Mării Negre pentru a furniza energie electrică cu o capacitate de 1 GW. Linia va avea o lungime de 1.195 km și este proiectată să furnizeze energie electrică produsă în Azerbaidjan, prin Georgia și Marea Neagră, către România, pentru transportul ulterior către Ungaria și restul Europei.
În iunie anul trecut, Bulgaria și-a anunțat intenția de a se alătura proiectului.
Instalarea cablului este de așteptat să dureze trei până la patru ani.
Anterior, în cadrul vizitei președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, în Portul Constanța, s-a discutat despre proiectul construirii unui cablu electric între România, Georgia și Azerbaidjan, dar și a unei linii de feribot.
România și Georgia au anunțat că lucrează împreună pentru operaționalizarea proiectului construirii unui cablu electric între România, Georgia și Azerbaidjan, în cadrul „Coridorului verde de electricitate”, care să conecteze regiunea Mării Caspice cu cea a Mării Negre și cu spațiul Uniunii Europene. Proiectul ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică România-Georgia pentru dezvoltarea conectivității digitale între Uniunea Europeană, Georgia și, mai departe, către Asia Centrală.
Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, a fost prezentă în luna octombrie 2023, în Portul Constanța, cu ocazia vizitei oficiale în țara noastră la invitația lui Klaus Iohannis.
La sediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime a fost întâmpinat de reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, secretarii de stat Bogdan Stelian Mîndrescu și Constantin Gabriel Bunduc, directorul general Florin Vizan, președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac și prefectul județului Constanța, Silviu Coșa. După o scurtă întâlnire cu oficialitățile, Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, a vizitat Portul Contanța la bordul navei Anghel Saligny.
Vizita în Portul Constanța vine în contextul discuțiilor purtate, la Cotroceni, cu președintele României, Klaus Iohannis, care au vizat modalitățile concrete de creștere a conectivității între România și Georgia, cu valorificarea potențialului de tranzit între Europa și Asia al celor două țări, în planul transporturilor, energiei și contactelor interumane.
România și Georgia lucrează împreună pentru operaționalizarea Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, discutându-se și despre stabilirea unei linii de feribot regulate la Marea Neagră, care să lege România de Georgia.
Vizita Președintelui Salome Zourabichvili a avut loc în context aniversar, anul acesta România și Georgia marcând 30 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice, ocazie cu care s-a semnat, la București, Declarația comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Georgia.
Regiunea Caucaziană este recunoscută pentru potențialul său energetic semnificativ, care include atât resursele tradiționale, cum ar fi petrolul și gazul natural, cât și resursele regenerabile, precum energia hidroelectrică, energia solară și energia eoliană. Acest mix diversificat oferă regiunii o poziție strategică în ceea ce privește securitatea energetică și dezvoltarea durabilă.
Caucazul este o zonă bogată în resurse de hidrocarburi, cu câmpuri dovedite de petrol și gaze naturale, în special în Azerbaidjan. Conductele care traversează regiunea, cum ar fi Nabucco și conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), sunt vitale pentru transportul petrolului și gazului către piețele europene.
Având în vedere relieful său montan și numărul mare de râuri, regiunea Caucaz are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea energiei hidroelectrice. Georgia, de exemplu, este deja un exportator net de energie electrică, datorită capacităților sale hidroelectrice.
Zonele cu altitudini mari și expunerea la soare pe tot parcursul anului fac din Caucaz un loc promițător pentru dezvoltarea energiei solare. Acest lucru este valabil mai ales pentru zonele rurale și îndepărtate, unde energia solară poate oferi o sursă de electricitate fiabilă și curată.
Deși încă la început, potențialul pentru energia eoliană în regiunea Caucaz este recunoscut, mai ales în zonele montane și în câmpurile deschise, unde vânturile sunt constante și puternice.
Resursele geotermale, deși mai puțin explorate, reprezintă o altă sursă potențială de energie regenerabilă în Caucaz, în special în zonele cu activitate seismică și vulcanică.
Pentru a valorifica la maximum aceste resurse, regiunea trebuie să depășească anumite provocări, inclusiv necesitatea investițiilor în infrastructura energetică, îmbunătățirea reglementărilor și politicilor în domeniul energiei, și promovarea cooperării regionale și internaționale. Diversitatea resurselor sale oferă Caucazului oportunitatea unică de a dezvolta un mix energetic echilibrat și durabil, care să sprijine atât nevoile sale interne, cât și să contribuie la securitatea energetică a regiunilor învecinate.
Miniştrii de finanţe ai ţărilor G20, reuniţi timp de două zile la Sao Paulo, în Brazilia, nu au ajuns la un acord asupra unui comunicat comun din cauza unui „impas” legat de divizările create de războaiele din Ucraina şi Gaza.
Ce este G20?
G20, sau Grupul celor Douăzeci, reprezintă un forum principal pentru cooperarea economică internațională, adunând laolaltă cele mai mari economii ale lumii, inclusiv atât țări dezvoltate, cât și economii emergente. În 2024, G20 continuă să joace un rol crucial în abordarea provocărilor economice globale, promovând creșterea economică sustenabilă și stabilă și reglementând aspectele cheie ale economiei mondiale. Împreună, membrii G20 reprezintă aproximativ 80% din produsul intern brut (PIB) global, 75% din comerțul internațional, dar și două treimi din populația lumii.
Aceste cifre subliniază importanța economică masivă a G20 și influența sa asupra deciziilor economice globale. Forumul se concentrează pe o varietate de teme economice, inclusiv politici macroeconomice, reglementarea financiară, combaterea evaziunii fiscale, dezvoltarea sustenabilă, tranziția energetică și digitalizarea. Prin cooperarea și coordonarea politicilor între membrii săi, G20 își propune să asigure o creștere economică robustă și să abordeze vulnerabilitățile sistemice, încurajând în același timp inovația și inclusivitatea economică.
Summiturile anuale ale G20 oferă o platformă pentru liderii mondiali să discute și să negocieze acorduri privind probleme economice presante, stabilind agenda pentru politici economice globale și direcții de acțiune. În 2024, președinția braziliană a G20 marchează un moment important, concentrându-se pe provocările specifice și oportunitățile economice din America Latină și din restul lumii, reflectând angajamentul global pentru cooperare economică și dezvoltare sustenabilă.
Pe lângă țările membre, G20 invită și alte națiuni și organizații internaționale la discuții, extinzând astfel impactul și relevanța deciziilor sale dincolo de membrii săi. Această abordare asigură G20 rămâne un actor cheie în formarea viitorului economic global.
Dezacorduri geopolitice
„Aşa cum se întâmplă destul de frecvent, un comunicat de presă (comun) nu este posibil” din cauza dezacordurilor legate de „conflicte geopolitice”, a explicat ministrul brazilian de finanţe, Fernando Haddad, într-o conferinţă de presă, fără a da mai multe explicaţii. „Dar nu din cauza temelor discutate la nivel financiar”, asupra cărora a existat un „consens”, a menţionat el. „Speram ca temele cele mai sensibile teme legate de geopolitică să fie dezbătute exclusiv de diplomaţi”, a mai spus ministrul brazilian al finanţelor, referindu-se la întâlnirea miniştrilor de externe G20 desfăşurată săptămâna trecută la Rio de Janeiro. „Întrucât nu a existat o redactare comună (a unui comunicat la Rio), acest lucru a sfârşit prin a contamina obţinerea unui consens” la Sao Paulo, a deplâns acesta, vorbind de un „impas”. Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a declarat joi dimineaţă jurnaliştilor că „aprobarea unui comunicat” va fi „condiţionată de faptul ca situaţia geopolitică să fie reflectată şi exprimată, să se discute despre ea”. „Nu există ‘business as usual ‘ la G20, pentru că avem un război împotriva Ucrainei, avem teroarea Hamas şi avem situaţia umanitară din Gaza şi toate acestea nu ne pot lăsa indiferenţi, toate acestea trebuie discutate şi aici”, a subliniat el. O sursă apropiată ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a mărturisit joi, cu câteva ore înainte de încheierea dezbaterilor, că Franţa doreşte, de exemplu, ca „Rusia să fie citată ca agresor, iar Ucraina ca victimă a agresiunii ruse”.
Întâlnire a şefilor de stat, în noiembrie
Brazilia, care deţine din decembrie preşedinţia prin rotaţie a G20, pusese ca priorităţi pe ordinea de zi a întâlnirii de la Sao Paulo reducerea inegalităţilor, un impozit minim pentru „superbogaţi” la scară internaţională şi datoria statelor în curs de dezvoltare, dar nu a durat mult ca miniştrii prezenţi să aducă în discuţie conflictele globale. Miercuri, chiar înainte de începerea reuniunii G20, miniştrii sau reprezentanţii ţărilor G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, precum şi Uniunea Europeană), s-au întâlnit pentru a discuta despre ajutorul acordat Ucrainei, la doi ani de la invazia rusă. S-a vorbit în special despre ajutorul acordat Ucrainei pentru a-şi finanţa efortul de război şi reconstrucţia prin intermediul celor circa 397 de miliarde de dolari în active ruse blocate de Occident, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, făcând apel la acţiune „urgentă” în acest sens. Ministrul brazilian Fernando Haddad a încercat totuşi să pună pe tapet în cursul dezbaterilor priorităţile braziliene ale reuniunii, cerând în special „găsirea de soluţii eficiente pentru ca cei superbogaţi să-şi achite cota echitabilă de impozit” printr-un sistem de taxare minimă a miliardarilor la scară internaţională. Reuniunile ministeriale din ultimele două săptămâni au servit la pregătirea terenului pentru întâlnirea şefilor de stat şi de guvern din noiembrie de la Rio. Fondat în 1999, G20 reprezintă peste 80% din PIB-ul global, trei sferturi din comerţul global şi două treimi din populaţia lumii. Astăzi gruparea are 21 de membri: cele mai mari 19 economii de pe planetă, precum şi Uniunea Europeană şi, pentru prima dată în acest an, Uniunea Africană.
Ambiții braziliene
Summit-ul G20 din 2024 va fi găzduit de Rio de Janeiro, Brazilia, pe 18 și 19 noiembrie. Această întâlnire este o platformă unde liderii statelor membre G20, împreună cu Uniunea Africană și Uniunea Europeană, se reunesc pentru a finaliza acordurile negociate pe parcursul anului și pentru a aborda provocările globale.
Această ediție a summit-ului G20 marchează prima oară când Brazilia este gazda acestui eveniment, subliniind rolul său important pe scena globală și contribuțiile sale la obiectivele G20.
Pregătirile pentru acest summit includ mai mult de 130 de întâlniri și evenimente sub președinția braziliană a G20, distribuite în 15 orașe diferite ale țării. Aceste întâlniri vizează să promoveze discuții pe o varietate largă de teme, evidențiind diversitatea, economia și bogăția culturală a Braziliei. Activitățile G20 au început între 11 și 15 decembrie 2023, la Brasilia.
Agenda include subiecte precum reducerea riscului dezastrului, combaterea corupției, promovarea egalității de gen, abordarea schimbărilor climatice și avansarea dezvoltării durabile, printre altele.
Aceste pregătiri subliniază ambiția Braziliei de a conduce discuțiile privind problemele globale urgente, cu un accent special pe construirea unei lumi juste și a unei planete durabile.
Președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, va efectua o vizită în Republica Moldova în perioada 1-2 martie, relatează mass-media de la Chișinău. Potrivit agendei vizitei, oficialul va avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.
La 1 martie, cei doi președinți de parlament, Igor Grosu și Nicolae-Ionel Ciucă, vor planta copaci la Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru”. Ulterior, oficialii vor participa la inaugurarea celei de-a 58-a ediții a Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” cu genericul „Vine, vine primăvara, mărțișor în toată țara”.
Președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, va fi însoțit, în vizita sa la Chișinău, de către eurodeputații Siegfried Mureșan și Rareș Bogdan, precum și de secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.
Recent, în cadrul întrevederii dintre președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, s-a discutat despre rezolvarea diferendului transnitrean și provocările acestui conflict înghețat. Întrevederea dintre cei doi a avut loc astăzi, 29 februarie, în cadrul vizitei de două zile a lui Serebrian în România.
Nicolae-Ionel Ciucă a salutat dialogul constructiv și deschiderea constantă către consultarea părții române în soluționarea de către Republica Moldova a problematicii transnistrene.
„Problema transnistreană are nevoie de o soluție pașnică și durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, respectându-se suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar fără a i se afecta parcursul său european.
Felicit conducerea de la Chișinău pentru modul responsabil și echilibrat în care abordează această temă complexă, mai ales într-o perioadă plină de provocări în regiune. Este lăudabil faptul că, spre deosebire de conflictele prelungite din zonă, autoritățile moldovene au un dialog constant cu Tiraspolul”, a declarat Nicolae-Ionel Ciucă.
Înaltul demnitar român a evocat faptul că Republica Moldova rămâne cel mai afectat vecin al Ucrainei, în contextul războiului de agresiune și a acțiunilor de destabilizare ale Federației Ruse. Riscul atacurilor hibride asupra Republicii Moldova orchestrate din exterior rămâne ridicat, fiind amplificat de alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană din acest an, precum și de alegerile parlamentare din 2025.
De asemenea, președintele Senatului a precizat că securitatea Republicii Moldova este o prioritate pentru România, argumentând că aceasta trebuie înțeleasă într-o perspectivă regională, în corelație cu securitatea Ucrainei.
Nicolae-Ionel Ciucă este un politician și fost general român, care a ocupat funcția de Prim-Ministru al României. Născut la data de 7 februarie 1967, în comuna Plenița, județul Dolj, Ciucă are o carieră militară îndelungată înainte de a se implica în politica națională.
Nicolae Ciucă este absolvent al Academiei Militare din Sibiu, servind în diferite poziții de comandă în Armata Română, inclusiv în misiuni internaționale. A participat ca ofițer în cadrul forțelor NATO din Irak, unde a avut o contribuție importantă la operațiunile militare internaționale.
După o carieră militară de succes, Nicolae Ciucă și-a îndreptat atenția către politica românească, aderând la Partidul Național Liberal (PNL).
A ocupat funcția de Prim-Ministru al României, prima dată ca interimar în 2020, după demisia lui Ludovic Orban, și ulterior a fost numit în funcție pentru un mandat complet. Sub liderstul său, guvernul a abordat diverse provocări, inclusiv gestionarea pandemiei de COVID-19 și implementarea unor măsuri economice și sociale.
În calitate de lider al executivului, Ciucă a pus accent pe consolidarea economiei, dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea educației și sănătății, precum și pe întărirea poziției României în cadrul Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Nicolae Ciucă este recunoscut pentru abordarea sa pragmatică în politica internă și externă, promovând stabilitatea și creșterea economică. De asemenea, a fost implicat în consolidarea apărării naționale și în adaptarea forțelor armate la standardele NATO.
Liderii din regiunea separatistă Transnistria au adoptat miercuri, 28 februarie, o serie de rezoluții importante în cadrul așa-numitului „Congres al aleșilor poporului de la toate nivelurile”. Conform presei locale, liderii din regiunea separatistă au luate câteva decizii importante. Printre acestea se numără solicitarea către parlamentul de la Moscova de a implementa „măsuri de protecție” în contextul creșterii presiunii din partea Republicii Moldova. De asemenea, au fost adresate cereri către Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, CSI, Parlamentul Uniunii Europene și Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, solicitând reducerea presiunii din partea autorităților de la Chișinău și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor din regiune. La cel de-al VII-lea Congres al aleşilor, de toate nivelurile, din Transnistria au participat, potrivit autorităţilor, 620 de delegaţi din cei 632 de aleşi ai regiunii.
În cadrul Congresului de la Tiraspol, așa-zișii deputați din regiunea separatistă transnistreană au aprobat o rezoluție prin care solicită Rusiei, să apere cei peste 220.000 de cetățeni ruși. Această mișcare vine în contextul acuzațiilor de „genocid” aduse de liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, la adresa Chișinăului. Documentul menționează că, pe parcursul a 30 de ani, „genocidul” s-a manifestat în patru moduri: strangularea economică, distrugerea fizică a unei părți a poporului, negarea protecției juridice și încercarea de a impune cu forța limba. Cu toate acestea, nu se face nici o trimitere directă la cererea de alipire a Transnistriei la Federația Rusă, infirmând astfel zvonurile recente. Rezoluția adoptată în unanimitate subliniază că „suveranitatea Transnistriei este o condiție inalienabilă și fundamentală pentru apărarea identității distinctive și a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului multinațional, conform principiilor de bază ale dreptului internațional și prevederilor Cartei ONU.” Tiraspolul susține că se adresează Moscovei pentru ajutor, având în vedere „experiența pozitivă” a Rusiei în calitate de pacificator al conflictului de pe Nistru și faptul că în Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetățeni ai Federației Ruse.
Reacțiile din partea Chișinăului și a Moscovei nu au întârziat să apară. Reprezentantul guvernului de la Chișinău a numit congresul desfășurat la Tiraspol drept o „scamatorie” și un mijloc de propagandă a narativelor rusești. Daniel Vodă a subliniat că nu există riscuri privind escaladarea situație dintre cele două maluri ale Nistrului. Cu privire la acest subiect s-a pronunțat și președintele Republicii Moldova. Maia Sandu a reiterat că reglementarea conflictului înghețat va fi soluționat exclusiv pe cale pașnică. La rândul său, ministrul rus de externe a declarat că protejarea cetățenilor ruși din Transnistria rămâne o prioritate pentru Kremlin. „Protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a compatrioților noștri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna examinate cu atenţie de către organismele ruse competente.”, a spus Serghei Lavrov. Aleksei Cepa, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat, a subliniat că ajutorul solicitat de Tiraspol este de natură economică, nu militară. Aceeași poziție a fost exprimată și de prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Consiliul Federației, referindu-se la un ajutor umanitar.
Merită de evidențiat faptul că reprezentații Congresului s-au adresat parlamentului rus, dar nu personal lui Vladimir Putin, cum s-a procedat în cazul republicilor separatiste ucrainene din Donbas. Solicitare de „protecție” vine cu o zi înainte ca liderul de la Kremlin să susțină discursul anual în fața Adunării Federale Ruse. În cadrul acestui discurs președintele rus rezumă rezultatele și stabilește orientările strategice pentru următorii ani. În discurs de peste 2 ore, Vladimir Putin nu a menționat nimic specific cu privire la solicitarea Tiraspolului. Cu toate acestea, Kremlinul ar putea să își justifice potențialele acțiuni în zonă prin prisma acestui document.
De asemenea, Tiraspolul a făcut mai multe cereri prin care solicită recunoașterea independenței regiunii separatiste. În 2006 a avut loc un referendum în care peste 90% din locuitorii regiunii au votat pentru declararea independenței și alipirii la Federația Rusă. După semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și UE, dar și în contextul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014 Tiraspolul a cerut în mod oficial Moscovei recunoașterea independenței. La ora actuală, nici un stat nu recunoaște independența Transnistriei, nici Federația Rusă.
Relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului au început să devină mai tensionate după ce Republica Moldova a adoptat Noul Cod Vamal, începând cu 1 ianuarie 2024. Acesta prevede ca firmele din Transnistria care anterior erau înregistrate la Chișinău ca agenți economici moldoveni, acum să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, aceste companii plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Autoritățile separatiste susțin că Noul Cod Vamal va aduce prejudicii bugetul transnistrean cuprinse între 5 și 30 milioane de dolari. Veniturile bugetare ale Tiraspolului pentru 2024 au totalizat 145,5 milioane de dolari. După invazia Rusiei în Ucraina, Kievul a decis să suspende activitatea punctelor de control pe tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Drept urmare, toate schimburile comerciale ale regiunii separatiste se fac doar prin Republica Moldova. În 2023, aproximativ 70% din exporturile transnistrene au mers către piața UE. Ponderea exporturilor în spațiul CSI a scăzut la 18%.
În conformitate cu prevederile legale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, au fost aprobate de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, patru propuneri de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, la misiuni unde conducerea acestora era vacantă, relatează serviciul de presă al MAE, citat de KARADENIZ PRESS.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere a celor patru candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României. De asemenea, va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.
În stabilirea propunerilor de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României s-au avut în vedere criterii stricte de profesionalism. Competențele, pregătirea și experiența în domeniul relațiilor internaționale, precum și abilitățile personale au reprezentat elementele esențiale în formularea acestor nominalizări.
Persoanele propuse sunt în marea majoritate diplomați de carieră, cu o bogată experiență profesională și care cunosc specificul postului în care ar urma să-și desfășoare mandatul, având toate premisele să asigure reprezentarea României în plan internațional la cele mai înalte standarde.
Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerii avizului acestora, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, Președintele României va semna decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.
Cele patru persoane propuse de MAE pentru a ocupa o funcție de ambasador sunt următoarele:
Regatul Arabiei Saudite – Sebastian Mitrache. Îndeplinește funcția de director politic, cu rang de director general, în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2016-2022, fost reprezentantul permanent adjunct al României la NATO, iar între anii 2015 și 2016, a fost directorul Direcției Politici de Securitate din cadrul Centralei MAE. Și-a mai desfășurat activitatea la Delegația Permanentă a României la NATO, inclusiv ca șef al Secției Politice. De asemenea, a ocupat funcțiile de director adjunct (2008-2009) și șef serviciu (2007-2008) în cadrul Direcției NATO din MAE. În perioada 2002-2007 a fost diplomat în cadrul Ambasadei României în Regatul Ţărilor de Jos. Cunoaște limbile engleză și franceză.
Republica Croația – Daniela Mihaela Cămărășan. Este reprezentant cu însărcinări speciale, cu rang de director general, în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2019-2023, a exercitat funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost ambasadorul României în Republica Estonia (2016-2019). În Centrala MAE a mai deținut funcția de Director de cabinet al ministrului afacerilor externe (2012-2016), activând și în cadrul cabinetului secretarului de stat pentru afaceri strategice, pentru afaceri europene, respectiv, pentru afaceri globale (2009-2012). În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea ca diplomat în cadrul ambasadei României în Republica Lituania. Cunoaște limbile engleză și franceză.
Japonia – Ovidiu Raețchi. Este președinte al Centrului Euro-Atlantic de Reziliență, cu rang de secretar de stat. Anterior, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională în Camera Deputaților și deputat în Parlamentul României pentru Diaspora (2012-2016), respectiv, pentru București (2016-2020). Este doctor în istorie (Facultatea de Istorie a Universității București) și doctor în științe politice (SNSPA). Deține un master în Cultură Arabă (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București) și un master în Civilizația Ebraică (Facultatea de Litere a Universității București). Cunoaște limbile engleză și franceză.
Republica Portugheză – Daniela Grigore Gîtman. Este secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost secretar de stat pentru relații interinstituționale (2020-2022), respectiv, secretar de stat pentru afaceri globale (2016-2017). În perioada 2009-2015, a fost ambasadorul României în Republica Cehă, iar în intervalul 2004-2008 a activat la Ambasada României în SUA, ca prim-colaborator și, ulterior, ca însărcinat cu afaceri a.i.. În Centrala MAE a mai deținut funcția de director al Direcției Europa Occidentală și Europa Centrală (2002-2004). Cunoaște limbile engleză și italiană.
Potențiala vizită a lui Vladimir Putin în Turcia, la invitația lui Recep Erdogan, trebuia să se desfășoare în 12 februarie. Pe agendă se află printre altele și dezvoltarea unui hub energetic pe care Turcia ar vrea să îl construiască.
Fig. 1 – Conductele ce tranzitează Tucia (sursa : aa.com.tr)
Turcia în ultimii ani și-a diversificat aprovizionarea cu gaze prin conducte din Rusia (46,5 mmc / an), Azerbaidjan (56 mmc / an) și Iran (10 mmc / an). De asemenea Turcia dispune de patru terminale LNG prin care importă gaze (51,3 mmc / an). Capacitățile de import totalizează 163,8 mmc / an. Nu toate acestea sunt acoperite de contracte. La acestea se adaugă și începerea exploatării rezervei Sakaria din Marea Neagră, care în acest moment extrage și transportă la țărm 10 mmc / an, urmând ca această capacitate să fie mărită la 40 mmc / an.
Interconexiunile de export ale Turciei sunt către Bulgaria (20 mmc / an) și către Grecia (14,5 mmc / an).
Necesarul de consum anul trecut a fost de 53,5 mmc.
Rezultă că există capacități de import de 85,8 mmc / an imposibil de a fi folosite, rezultând că există posibilitatea de a dezvolta încă câteva conducte către Europa, Turcia devenind un furnizor de energie.
Încă din 2022 Rusia a propus Turciei de a înființa un hub de gaze. În acest moment se pregătesc studiile de fezabilitate, ce urmează a fi finalizate în 2024. Problema este cine va conduce acest hub.
Acest acord ce încă se negociază, făcând parte din strategia Turciei de a deveni putere energetică regională și din strategia Rusiei de a continua exportul de gaze către Uniunea Europeană.
Să vedem care vor fi deciziile în privința acestui hub energetic, pe care Kremlinul vrea să în conducă, cunoscând că:
Uniunea Europeana și întrega Europă și-au diminuat consumul de gaze,
furnizorul principal al Uniunii a devenit Statele Unite, urmată de Quatar,
în toate țările de unde provine gazul importat de Turcia sunt autocrații sau dictaturi prietene cu Federația Rusă,
Turcia are o dependență de 55,5% de gazele rusești,
o viitoare dependență față de tehnologia nucleară rusească și combustibilul nuclear rusesc.
Toate acestea vulnerabilizează din ce în ce mai mult Turcia în fața Kremlinului impredictibil.
