Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a lansat un atac la adresa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat portalului 20 Minuten din Elveţia, care a fost citat pe larg în Rusia şi Ucraina.
„Oamenii se întreabă de ce nu am fost mai bine pregătiţi pentru acest război, de ce Zelenski a negat până în ultimul moment că se va ajunge la asta”, a declarat Kliciko în interviul difuzat sâmbătă.
Acuzații dure
„Erau prea multe informaţii care nu corespundeau realităţii”, a declarat fostul campion mondial la box, în vârstă de 52 de ani, reproşându-i preşedintelui ucrainean unele „greşeli”.
El a făcut apel la onestitate cu privire la adevărata situaţie a Ucrainei în urma invaziei ruse. „Zelenski plăteşte acum pentru greşelile pe care le-a făcut”, a spus Kliciko.
„Bineînţeles că ne putem minţi euforic oamenii şi partenerii, dar nu poţi face asta la nesfârşit”, a afirmat el, situându-se clar de partea comandantului-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, care a suscitat critici la Kiev în urmă cu o lună când a spus că războiul a ajuns într-un impas.
„A spus adevărul”, susţine Kliciko în interviu. „Câteodată oamenii nu vor să audă adevărul, dar până la urma acesta contează”, a afirmat primarul Kievului, într-o încercare a explica tensiunile existente în ţară.
Kliciko s-a pronunţat împotriva jocurilor politice în Ucraina. „Nu ar trebui să existe conflicte interne într-o ţară care luptă pentru existenţa sa” şi din acest motiv a refuzat să discute despre proiectele sale politice personale, exprimându-şi în cele din urmă sprijinul pentru Zelenski.
„Preşedintele are o funcţie importantă astăzi şi trebuie să-l susţinem până la sfârşitul războiului. Dar când războiul se va termina, fiecare politician va trebui să dea socoteală pentru succesele şi greşelile sale”, a spus Kliciko.
Campanie electorală?
În ceea ce priveşte corupţia din Ucraina, primarul Kievului a menţionat că pentru combaterea acesteia sunt necesare „legi europene şi un nivel de trai european”. În opinia sa, reconstrucţia Ucrainei ar trebui să includă nu numai reconstruirea caselor şi a podurilor distruse, ci şi reformarea sistemului judiciar, administraţiei şi politicii, potrivit Glavkom.
În cadrul acestui interviu, Kliciko a mulţumit Germaniei pentru că a oferit sisteme antiaeriene, dar a criticat Berlinul pentru refuzul de a furniza rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acţiune.
Anterior, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski subliniase importanţa asistenţei militare germane în consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, potrivit dpa.
Acest lucru a salvat „mii de vieţi ucrainene”, a declarat Zelenski în discursul său video de sâmbătă seara.
Datorită unui pachet de ajutor din Germania vor fi livrate, de asemenea, obuze de artilerie de 155 de milimetri de care este nevoie urgentă, a mai spus preşedintele ucrainean.
Potrivit guvernului german, Germania a oferit Ucrainei 3.840 de astfel de proiectile în cea mai recentă livrare. În plus, au fost livrate cinci sisteme de detectare a dronelor, cinci puşti cu lunetă, mai multe semiremorci, camioane, microbuze, vehicule off-road şi alte materiale militare.
Ucraina se apără împotriva Rusiei de mai bine de 21 de luni. Germania sprijină Kievul cu livrări de arme şi cu asistenţă în pregătirea soldaţilor ucraineni.
Comisia Europeană va furniza 50 de milioane de euro Ucrainei pentru a-şi repara şi moderniza infrastructura portuară, în încercarea de a contribui la sporirea exporturilor de produse agricole ucrainene.
”Capacităţile portuare îmbunătăţite vor accelera exporturile de alimente şi alte bunuri pe care Ucraina le furnizează pe pieţele mondiale”, a menţionat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
”În timp, investiţia noastră ar trebui să le permită porturilor Ucrainei să revină la nivelul cantităţilor ce erau exportate înainte de război”, a adăugat şefa executivului UE în scrisoare.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume.
De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, care a inclus o blocadă navală a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Kievul face eforturi pentru a-şi putea exporta produsele, mai ales cerealele.
Infrastructura portuară, care este esenţială pentru exporturile ucrainene, a fost atacată repetat de forţele ruse în ultimele luni.
O întâlnire a președintelui Vladimir Putin cu înalți responsabili cu securitatea, inclusiv la nivel regional, a avut loc și a ținut peste două ore, anunța la începutul lunii noiembrie secretarul de presă al șefului statului, Dmitri Peskov.
Această ședință tensionată a avut loc în urma manifestațiilor violente și revoltelor antisemite și antiisraeliene din Daghestan din 28 și 29 octombrie. Peskov a mai menționat că participanții au discutat ce măsuri trebuie luate pentru a preveni astfel de manifestații în viitor.
Să ne reamintim, la 7 octombrie 2023 are loc un atac masiv din Fâșia Gaza al Hamas asupra localităților din Israel, atât cu rachete, cât și cu luptători infiltrați pe teritoriul israelian.
Rezultatul a fost peste 1400 de civili israelieni uciși și peste două sute luați ostateci și transportați în Fâșia Gaza. Riposta israeliană nu s-a lăsat așteptată, circa două săptămâni mai târziu armata acestuia a început avansul metodic în teritoriul controlat de Hamas, respectiv în fâșia Gaza.
Comunitățile arabe sau propalestiniene au organizat proteste masive, atât în statele musulmane, cât și în capitalele și orașele mari occidentale, acolo unde populația musulmană propalestiniană și simpatizanții acestora sunt în număr considerabil. În unele din acestea protestele au devenit violente, cu devastări și ciocniri cu forțele de ordine.
O astfel de turnură extrem de violentă au luat-o manifestările spontane din Mahacikala, capitala republicii Daghestan, parte componentă a Federației Ruse. Duminică, 29 octombrie, sute de protestatari violenți au pătruns în aeroportul din capitala Daghestanului în urma zvonurilor conform cărora zborul de la Tel Aviv ce tocmai ateriza ar avea la bord refugiați israelieni, cu intenția de a-i ataca pe aceștia. Rezultatul a fost peste 20 de răniți și 60 de persoane reținute, plus numeroase distrugeri materiale.
Daghestanul este o mică republică nord-caucaziană, cu o populație de circa 3,3 milioane locuitori cuprinzând peste 30 de grupuri etnice și o mică minoritate evreiască. Peste 90% sunt musulmani, iar etnicii ruși sunt doar 3,6%. Important este faptul că această republică se învecinează cu Cecenia (95% musulmani, 1,2% etnici ruși), Ingușeția (96% musulmani, 0,7% ruși), Kabardino-Balkaria (70% musulmani, 19,8% ruși), Characheai Cerkezia (64% musulmani, 27% ruși) Osetia de Nord (30% musulmani, 18,9% ruși), iar întreaga zonă a fost teatrul unei puternice insurgențe antirusești după disoluția URSS din 1991, culminând cu războaiele cecene din 1994-1996 și 1999-2002.
Ulterior, această insurgență a continuat sub forma unui război de gherilă de joasă intensitate până la începutul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI. Insurgenții ceceni au găsit sprijin și au recrutat luptători și din republicile învecinate preponderent musulmane, au avut loc lupte de gherilă inclusiv pe teritoriul acestor republici, dar incidente ocazionale au avut loc și în alte republici din regiune în care populația musulmană este încă minoritară, cum ar fi Osetia de Nord sau Stavropol Krai. Chiar a fost declarat de către militanții musulmani un emirat al Caucazului, asociat după 2015 cu Statul Islamic. Chiar dacă la sfârșitul lui 2017 directorul FSB a declarat eliminarea insurgenței din nordul Caucazului, operațiunile contra teroriste în regiune continuă.
Conducerea rusă sub Vladimir Putin a reușit pacificarea relativă a regiunii favorizând unele clanuri împotriva altora, acordându-le sprijin militar și subsidii importante, plus un grad ridicat de autonomie în schimbul loialității depline față de Kremlin. Astfel, clanurile ce s-au declarat loiale Moscovei au fost susținute cu armament și cu informații de la FSB, totul în schimbul eliminării insurgenților antiruși (clanurile rivale) și a loialității față de Moscova. Așa a fost cazul în Cecenia, rușii l-au sprijinit pe Ahmat Kadârov să își elimine adversarii (care deveniseră și adversarii Moscovei), dar acesta a plătit cu viața fiind ucis alături de zeci de apropiați ai săi într-un atentat cu o bombă plasată sub tribuna oficială la defilarea din Groznâi de la 9 mai 2004. Conducerea Ceceniei a fost prelată de fiul acestuia, Ramzan Kadârov.
Referitor la incidentele violente din Daghestan, președintele Vladimir Putin a ieșit public și a dat vina pe Ucraina și agențiile de informații din Occident care ar fi inspirat prin social media violența extremă de care au dat dovadă sutele de protestatari. Desigur, este o retorică continuă din partea Kremlinului să dea vina pe Occident pentru orice se întâmplă negativ în Rusia, dar rămâne întrebarea de ce conducerea rusă reacționează atât de dur la o acțiune (chiar violentă) din Daghestan împotriva evreilor, din moment ce Rusia susține deschis Hamas împotriva Israelului?
Să recapitulăm, Rusia îl susține direct militar pe Bashar al-Assad în Siria, declarat adversar ireconciliabil al Israelului, este aliat cu un alt dușman declarat ca și Iranul, sponsorul Hezbollahului, care îi aprovizionează cu drone Shahed folosite împotriva Ucrainei, deci se poziționează clar de partea Hamasului. Mai ales că deschiderea conflictului din Gaza îi favorizează pe ruși prin faptul că distrag atenția Occidentului și a lumii întregi de la războiul din Ucraina.
Dar reacția dură a conducerii Rusiei, în frunte cu președintele Vladimir Putin, care se pare că a schimbat conducerea securității regionale și a trecut la sancțiuni dure și măsuri adecvate, are o altă explicație. Conducerea Rusiei se teme de revoltele și acțiunile violente necontrolate din zonele sensibile, indiferent dacă sunt în concordanță cu direcția Kremlinului, pe motiv că acestea ar putea să ia o altă direcție în viitor.
Chiar dacă astăzi vânează evrei, ceea ce nu ar fi contra direcției politicii actuale a Moscovei, mâine ar putea vâna rușii minoritari, ceea ce chiar ar fi o problemă majoră pentru Rusia. Pe lângă chestiunea religioasă, o altă problemă care ar putea duce la revolte este faptul că aceste republici depărtate reprezintă principalul rezervor de carne de tun pentru războiul din Ucraina, majoritatea recruților fiind din republicile caucaziene sau cele siberiene, nu din Moscova sau Sankt Petersburg.
Iar influența și controlul Rusiei în regiune este pe un trend descendent, în urma complicațiilor războiului din Ucraina în care Rusia este împotmolită de aproape doi ani. S-a văzut asta cu ochiul liber în septembrie, când Rusia nu a putut face nimic pentru Armenia care a pierdut total controlul asupra Nagorno-Karabah în favoarea Azerbaidjanului susținut de Turcia.
Această degradare a influenței geopolitice a Rusiei în Caucazul de Sud, dovedită clar prin înfrângerea Armeniei, aliatul Rusiei și membru CSTO, în care Rusia nu a putut mișca nici un deget, se poate răsfrânge rapid și în Caucazul de Nord, unde o revoltă antirusă în republicile majoritar musulmane, comparabilă cu cea de acum 20 de ani, sau chiar o mișcare insurgentă de joasă intensitate, poate face ca Rusia să piardă controlul Caucazului, ceea ce ar avea consecințe geopolitice majore pentru Federația Rusă, retragerea de pe un obstacol natural pe o zonă de câmpie extrem de vulnerabilă. Și ar urma un efect de cascadă în majoritatea republicilor componente ale Federației Ruse.
Ori, în contextul războiului din Ucraina, o insurgență islamistă în Caucaz este ultimul lucru de care Rusia are nevoie.
Turcia, România și Bulgaria, membre NATO, se apropie de un acord privind crearea unei forțe comune pentru a îndepărta minele marine care plutesc în derivă în zona lor de responsabilitate din Marea Neagră, ca parte a consecințelor invaziei Rusiei în Ucraina, relatează defenseromania.ro, citată de karadeniz-press.ro.
Miniștrii adjuncți ai apărării din cele trei națiuni urmează să se întâlnească miercuri la Ankara pentru a încerca să finalizeze detaliile unității de deminare a minelor marine, potrivit a trei persoane familiare cu acest subiect, care au cerut să nu fie identificate deoarece informațiile nu sunt publice.
Nu este clar dacă un acord final va fi semnat și după întâlnirea de două zile, a declarat una dintre persoane, potrivit Bloomberg.
Foto: navy.ro
Ministerele Apărării din Turcia, România și Bulgaria nu au făcut niciun comentariu imediat. Întâlnirea are loc la doar câteva zile după ce șeful Marinei Turciei, amiralul Ercument Tatlioglu, și-a exprimat opoziția față de prezența de mijloace navale în Marea Neagră din partea altor aliați NATO, inclusiv a SUA, spunând că acestea ar putea alimenta și mai mult tensiunile din regiune.
Informaţiile publicat ieri de Bloomberg sunt completare a celor prezentat în urmă cu aproape o lună. La momentul respectiv, publicaţia a relatat că Turcia, România și Bulgaria discută despre crearea unei forțe comune care să curețe Marea Neagră de minele care ajung în apele teritoriale, ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Dacă se va ajunge la un acord, acest grup de nave, însărcinat cu distrugerea minelor, nu va fi considerat ca fiind parte din operațiune NATO, dar ar fi prima acțiune majoră comună a aliaților din Marea Neagră de când Rusia a declanşat războiul împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Coaliția se dorește a fi în întregime pașnică și să reprezinte o rezolvare la amenințarea pe care minele marine o reprezintă la adresa rutelor navale comerciale importante, în special pentru cele destinat comerţului cu cereale.
În timp ce amiralul Tatlioglu a declarat că Turcia este capabilă să asigure securitatea în Marea Neagră, un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA a întărit necesitatea unei „regiuni sigure și interconectate a Mării Negre”.
Aliații NATO au sporit supravegherea și informațiile în regiune de la începutul războiului, dar nu și activitatea navală. Turcia a invocat un acord internațional care permite trecerea navelor de război aparținând doar statelor Mării Negre și nu altor țări, inclusiv aliaților NATO, pentru a preveni o escaladare a conflictului.
Războiul Rusiei cu Ucraina amenință tot mai mult aprovizionarea cu materii prime prin Marea Neagră. Ambele țări sunt mari producători de cereale, iar Rusia încearcă să submineze exporturile Ucrainei, în timp ce mare parte din petrolul Rusiei călătorește pe rute maritime.
O schimbare semnificativă se prefigurează la orizont pentru peisajul financiar din Bulgaria, în condițiile în care Banca Națională a Bulgariei (BNB) se pregătește pentru integrarea sa în zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Novinite, citat de g4media. Tranziția iminentă va fi însoțită de o Lege privind Banca Națională a Bulgariei, complet revizuită, care este în prezent deschisă dezbaterii publice prin intermediul portalului guvernamental pentru consultări publice.
Această transformare semnifică o îndepărtare de la cadrul actual de politică monetară stabilit în 1997. Noua lege propusă urmărește să pună bazele unui regim de politică monetară distinct, aliniat la integrarea țării în zona euro.
Foto: Facebook
Principalele inovații prezentate în proiectul de lege cuprind reglementări cuprinzătoare privind statutul și gestionarea monedei euro ca unitate monetară oficială în Bulgaria. Detaliile includ specificații privind proiectarea, emiterea, retragerea, înlocuirea și reproducerea bancnotelor și monedelor euro. În plus, BNB va obține autoritatea de a emite diverse categorii de monede euro, inclusiv monede de circulație, comemorative și de colecție din metale prețioase și cupru, precum și de a stabili designul și caracteristicile tehnice ale acestora.
Legislația delimitează responsabilitățile BNB în ceea ce privește supravegherea producției și controlul bancnotelor, monedelor și rezervelor de euro pe teritoriul țării, inclusiv conservarea, depozitarea și distrugerea bancnotelor și monedelor euro.
În plus, legea propusă introduce orientări revizuite pentru investirea rezervelor BNB, extinzând domeniul de aplicare pentru a include instrumente cu un risc de credit ușor mai mare, dar care oferă un potențial de rentabilitate sporit.
În timp ce structura organizatorică fundamentală a BNB rămâne neschimbată, noua lege trasează criterii stricte pentru persoanele care doresc să fie angajate în cadrul instituției, interzicându-le celor care au anumite afilieri politice sau comerciale să ocupe funcții în cadrul băncii centrale.
Autoritățile de la Berlin vor sprijini Ucraina cu un nou pachet de ajutor militar în valoare de 1,3 miliarde de euro care va include o unitate suplimentară de apărare aeriană IRIS-T, a declarat la Kiev ministrul apărării din această țară, Boris Pistorius, relatează Reuters.
Foto: Facebook
Guvernul german și-a propus să fie „coloana vertebrală” a apărării europene de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și s-a angajat să sprijine Kievul, aducându-și în același timp cheltuielile militare la ținta NATO de 2% din PIB.
Berlinul este al doilea mare furnizor de asistență militară pentru Kiev, după SUA. Cancelarul Olaf Scholz a promis luna trecută că Germania își va menține ajutorul acordat Kievului, insistând că „vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar”.
