Ministerul rus al Apărării a anunțat că Flota Militară Rusă din Marea Neagră a respins un atac ucrainean cu cu ambarcaţiuni fără pilot asupra navei de recunoaştere ‘Ivan Hurs’ în zona economică exclusivă a Turciei. „Astăzi, la ora 05.30, ora Moscovei (02.30 GMT), forţele armate ale Ucrainei au efectuat o tentativă nereuşită de a ataca cu trei ambarcaţiuni rapide fără pilot nava ‘Ivan Hurs’ a Flotei Mării Negre, care asigura securitatea gazoductelor Turk Stream şi Blue Stream”, se arată în comunicatul de miercuri al Ministerului Apărării.
Foto: Wikipedia
Potrivit comunicatului militar, atacul a avut loc „în zona economică exclusivă a Republicii Turcia”. „Toate ambarcaţiunile inamicului au fost distruse de sistemele de armament ale navei ruseşti la 140 de kilometri nord-est de Strâmtoarea Bosfor”, a adăugat acesta.
Rusia a precizat că nava de spionaj „continuă să îşi îndeplinească misiunile stabilite”.
Comandamentul militar rus a adăugat că, „în urma atacului terorist din 26 septembrie 2022 asupra gazoductelor Nord Stream şi Nord Stream 2, forţele armate ale Rusiei desfăşoară misiuni de protecţie a acestui tip de infrastructură”.
Proiectul cablului care va lega Zona Caspică de Europa arată că România este pregătită să dovedească că este un pilon de stabilitate în zonă şi stă la masa actorilor importanţi din sectorul energetic, a declarat, George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), citat de mass-media de la București.
Conform Acordului semnat la Bucureşti pe 17 decembrie 2022, cablul care va lega Zona Caspică de Europa va străbate Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria.
FOTO: Facebook
„Este un proiect foarte important şi se înscrie în seria proiectelor care arată că România este pregătită să dovedească că este un pilon de stabilitate în zonă – şi stă la masa actorilor importanţi din sectorul energetic. Practic, acest culoar nu este posibil fără România. Meritul este al colegilor din Ministerul Energiei pentru acest memorandum care s-a semnat pe 17 decembrie la Cotroceni. Eu doar am coordonat echipa care a lucrat, dar întregul merit este al profesioniştilor din minister. Să integrezi într-o înţelegere dorinţele a patru state, nu este un lucru deloc uşor. Toată lumea trebuie să fie foarte atentă la detalii”, a menţionat George-Sergiu Niculescu, la Forumul Energiei organizat de Financial Intelligence.
El a subliniat că proiectul este unul foarte important. Astfel, „cantităţi, volume importante de energie vor putea ajunge din Zona Caspică înspre Europa, prin România”.
„De asemenea, foarte important este faptul că prin acest proiect de infrastructură vom putea să acomodăm şi noile investiţii care se vor face în Marea Neagră offshore wind. Practic, această infrastructură de transport a energiei electrice va putea să preia şi cantităţile de energie care se vor produce atunci când legea va fi gata – şi investiţiile vor veni în această zonă. Acest proiect este unul important şi deja prezintă potenţial, astfel că Bulgaria vrea să fie şi ea integrată în acest proiect. Acest lucru ne arată că proiectul este unul bine gândit. (…) Eu sper că acest proiect, în urma finalizării studiului de prefezabilitate, să prindă contur cât mai repede”, a adăugat şeful ANRE.
În ceea ce priveşte finanţarea, preşedintele ANRE consideră că trebuie luate în calcul toate posibilităţile de finanţare.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a avut recent la sediul MApN de la București, o întrevedere cu Jessica Lewis, secretar asistent pentru relaţii politico-militare în cadrul Departamentului de Stat al SUA, context în care cei doi au vorbit despre situaţia de securitate generată de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina şi despre implicaţiile asupra securităţii euroatlantice, fiind subliniată importanţa coagulării unei strategii SUA la Marea Neagră.
Conform comunicatului Ministerului Apărării de la București, vizita „reprezintă o reconfirmare a relaţiilor excelente pe dimensiunea securităţii în cadrul Parteneriatului Strategic româno-american, componentă majoră a politicii externe şi de securitate a ţării noastre”.
În plus, au fost aduse în atenţie, în acest context, deciziile summitului de la Madrid, respectiv măsurile de întărire a apărării şi descurajării pe flancul estic al NATO şi modul de implementare a acestora, inclusiv în perspectiva apropiatului Summit NATO de la Vilnius.
Înaltul oficial român a reiterat importanţa menţinerii solidarităţii aliate, „a implementării depline a deciziilor luate de liderii aliaţi cu prilejul Summit-ului de la Madrid, consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO la Marea Neagră, fiind evidenţiată în egală măsură importanţa unor decizii ce vizează modalităţi concrete de sprijin a partenerilor din regiune – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia”.
Ministrul Apărării Naţionale a reiterat, de asemenea, angajamentul României faţă de Alianţa Nord-Atlantică şi faţă de securitatea regională şi a mulţumit partenerului american pentru prezenţa persistentă a forţelor armate ale SUA în România şi în regiunea Mării Negre, respectiv contribuţia la postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic.
Premierul Nicolae Ciucă a pledat pentru întărirea prezenţei NATO în zonă, având în vedere ameninţările de securitate existente. Declarațiile au fost făcute în marja Forumului de securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani.
„Libertatea survolului şi libertatea circulaţiei maritime, libertatea navigaţiei în ape teritoriale, zone economice exclusive şi zona internaţională liberă din Marea Neagră creează o componentă distinctă de ameninţări de securitate care reclamă întărirea prezenţei Alianţei. În afară de zone interzise, cu lunile, chiar cu anii, pentru exerciţii de tragere, operaţiunile periculoase în timp de război, abuzurile Rusiei s-au tradus în doborârea, controlată ulterior, a dronei americane de supraveghere de către siajul avionului rus de vânătoare sau o intervenţie similară şi periculoasă, dar sub denumirea operaţiunii directe calificate, fără utilizarea armamentului din dotare, la adresa avionului polonez participant la o misiune europeană FRONTEX, într-un zbor agresiv şi imprudent, periculos şi descurajator al aeronavelor ruse”, a afirmat prim-ministrul român.
El a adăugat că, la capitolul ameninţări, trebuie reţinut abuzul produs de către Rusia pe arii întregi din Marea Neagră care nu vizează exclusiv Ucraina.
„Am ridicat de mai multe ori problema acestor zone de interdicţie în arealul Mării Negre care au limitat şi uneori blocat libertatea de navigaţie în Marea Neagră. Exerciţii reale sau imaginare, crearea artificială a unor zone de război şi pericol pentru circulaţia vaselor comerciale, blocarea acestora în porturi sau interceptarea lor, toate au fost subiecte de discuţii şi ameninţări directe la securitatea maritimă, ce trebuie reglementate corespunzător şi cuprinse în planuri de acţiuni, dar şi în proiecte de prezervare a libertăţii de circulaţie, inclusiv prin însoţirea transporturilor de nave de patrulare militară, care să salvgardeze tranzitul”, a explicat Ciucă.
El a completat că securitatea maritimă la Marea Neagră este indisolubil legată de securitatea platformelor de forare din zonele economice exclusive.
Forumul de Securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani, ajuns la ediţia a VII-a, este organizat joi şi vineri de think-tankul New Strategy Center şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, cu sprijinul Diviziei de Diplomaţie Publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe.
Liderii din țările Consiliului Europei, inclusiv preşedintele român Klaus Iohannis vor participa, marţi şi miercuri, în Islanda, la Reykjavik, la cel de-al patrulea Summit al organizației.
Desfăşurată sub motto-ul „Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa”, cea de a patra ediţie a reuniunii la nivel înalt va sublinia rolul Consiliului Europei în actualul context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, organizaţia responsabilă pentru democraţie, drepturile omului şi statul de drept fiind printre primele instituţii internaţionale care au reacţionat printr-o acţiune concretă, respectiv prin excluderea Federaţiei Ruse din rândul statelor membre, relatează Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat transmis mass-media.
Conform sursei citate, pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificaţie aparte, întrucât în 2023 se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizaţiei de la Strasbourg, decizia privind aderarea fiind luată în 1993 la primul Summit al Consiliului Europei.
La finalul summitului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul particular al Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional.
Cu această ocazie va fi anunţată şi înfiinţarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, la care România va participa ca stat fondator.
SUA au pregătit un sistem Iron Dome pentru desfășurarea în Ucraina, a declarat generalul-locotenent al armatei americane Daniel Karbler, în Senatul SUA, când a fost întrebat dacă Ucraina ar putea folosi unul.
În cadrul unei sesiuni a Subcomisiei pentru forțe strategice a Senatului pentru servicii armate privind probleme legate de apărarea antirachetă, senatorul Angus King (independent) a întrebat de ce nu a fost desfășurat Iron Dome în Ucraina, relatează The Jerusalem Post.
Sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă Iron Dome a fost dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael și comandat de guvernul israelian, care a finanțat inițial dezvoltarea sa și desfășurarea primelor două sisteme. SUA au contribuit cu 2,6 miliarde de dolari la proiectul Iron Dome de la desfășurarea sa în 2011, permițând producerea de sisteme suplimentare și de rachete de interceptare. Rafael și Raytheon, cu sediul în SUA, coproduc componente ale rachetelor de interceptare pentru SUA, care dispune de două sisteme Iron Dome.
Ca răspuns la întrebarea lui King, secretarul adjunct al apărării pentru politica spațială, John Plumb, a declarat că SUA ajută Ucraina în efortul său de război cu „lucruri pe care le putem furniza din propriile noastre stocuri”, cum ar fi bateriile de rachete Patriot.
„Am făcut o investiție semnificativă în apărarea antirachetă și îi încurajăm pe aliații noștri să facă același lucru”, a spus el. „Nu am cunoștință ca un sistem Iron Dome să fi fost oferit Ucrainei”.
Generalul Karbler a declarat că SUA au „două baterii Iron Dome în acest moment. Una este pregătită pentru desfășurare. Cealaltă își încheie chiar acum antrenamentul pentru noul echipament. Așadar, armata are o baterie [Iron Dome] disponibilă pentru desfășurare, dacă primim o cerere în acest sens” din partea Ucrainei.
