Emiratele Arabe Unite (EAU) şi-au deschis miercuri la Tel Aviv prima ambasadă în Israel, o etapă în normalizarea relaţiilor între cele două ţări. Anterior, Statul Israel şi-a deschis ambasada la Abu Dhabi.
Odată cu deschiderea acestei misiuni diplomatice, în sediul Bursei din Tel Aviv, EAU devin a treia ţară arabă cu o ambasadă pe teritoriul israelian, după Egipt şi Iordania.
Acorduri istorice
„Emiratele Arabe Unite şi Israelul sunt două ţări ale inovaţiei. Ne putem servi de această creativitate pentru a coopera în vederea unui viitor mai prosper şi mai stabil al ţărilor noastre şi regiunii”, a declarat la inauguare ambasadorul EAU în Israel Mohamed Mahmoud Fateh Ali Al-Khaja.
„Acest acord istoric este necesar să fie extins la alte ţări care caută pacea cu Israelul”, a subliniat noul preşedinte israelian Isaac Herzog.
EAU şi Israelul au anunţat o normalizare a relaţiilor în vara lui 2020, la îndemnul fostei administraţii republicane a lui Donald Trump. Bahrainul, altă monarhie de la Golful Persic, dar şi Marocul şi Sudanul au anunţat în ultimele luni acorduri în vederea unei nornalizări a relaţiilor cu diplomaţii.
Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic
Vizită strategică
Noul şef al diplomaţiei israeliene Yaïr Lapid a efectuat, la sfârşitul lui iunie, o vizită în EAU, unde a inaugurat prima ambasadă israeliană într-o ţară de la Golful Persic, o etapă salutată de către Statele Unite, marele aliat al Israelului, dar denunţată de către palestinieni. De la Fatahul laic al lui Mahmoud Abbas şi până la islamiştii din Hamas, palestinienii au denunţat aceste acorduri de normalizare pe care le-au catalogat drept „trădare” a ţărilor arabe, deoarece consideră că acest proces este necesar să aibă loc după – ci nu înaintea – soluţionării conflictului israeliano-palestinian. (K.P.)
Israelul a lansat în noaptea de joi spre vineri lovituri aeriene asupra unor ţinte islamiste din Gaza, în represalii la lansări de baloane incendiare din enclava palestiniană care au provocat incendii în Israel, relatează media locală.
Loviturile israeliene au atins locuri de antrenament, nefiind înregistraţi răniţi, au declarat surse de securitate din mişcarea islamistă Hamas, la putere în Fâşia Gaza.
”În răspuns la baloanele incendiare lansate în direcţia teritoriului Israelului, avioanele de luptă (militare) au lovit (…) un loc de fabricare a armelor care aparţine organizaţiei teroriste Hamas”, a precizat, la rândul său, armata israeliană într-un comunicat.
Baloane incendiare lansate din Gaza au provocatmai multeincendii și pagube materiale importante în Israel.
Atacurile vin la câteva zile de la deschiderea ambasadei Statului Israel în Emiratele Arabe Unite, în urma acordurilor Abraham. (K.P.)
Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă
Şeful diplomaţiei israeliene Yair Lapid a anunţat miercuri, în timpul inaugurării primului consulat al statului evreu la Dubai, că noi acorduri de cooperare vor fi semnate în curând între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Lapid a inaugurat marţi ambasada israeliană la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, prima ambasadă a ţării sale în regiune, în cadrul unui acord de normalizare a relaţiilor diplomatice, semnat în septembrie 2020. De asemenea, el a discutat cu omologul său, şeicul Abdallah bin Zayed Al-Nahyan.
Înțelegeri strategice
„Vom semna noi acorduri în iulie în Israel. Prin urmare, relaţiile se vor extinde”, a declarat Yair Lapid în timpul unei conferinţe de presă la Dubai. „Ideea este de a trece de la relaţiile între guverne la cele dintre oamenii de afaceri şi populaţii”, a adăugat el.
Miercuri, Lapid s-a deplasat de asemenea la situl Expoziţiei Universale din Dubai, la care Israelul va participa în perioada octombrie 2021-martie 2022.
Ministrul israelian a afirmat că vrea să „extindă acordurile Abraham (acordurile de normalizare) la toată regiunea”. „Nu este atât de simplu pe cât ar părea şi aceasta va lua ceva timp. Multe dificultăţi creează obstacole, însă scopul Israelului este pacea în regiune”, a dat el asigurări.
Acordurile Abraham, extinse
După Emiratele Arabe, au semnat acorduri de normalizare a relaţiilor cu statul evreu şi Bahrainul, Marocul şi Sudanul, anul trecut. În acest context, Lapid şi-a exprimat dorinţa ca acordul cu Sudanul să fie finalizat.
Evenimentele din mai din estul Ierusalimului și conflictul militar ulterior dintre forțele teroriste și Israel au întârziat extinderea acordurilor Abraham.
„Dacă am putea avansa cu (un acord de normalizare) cu saudiţii, am fi bucuroşi să o facem”, a subliniat şeful diplomaţiei israeliene, Riadul fiind un alt mare aliat al SUA în Golf şi cea mai mare economie a lumii arabe.
Cele două ţări împărtăşesc aceeaşi adversitate faţă de Iran. Lapid s-a declarat „îngrijorat” cu privire la negocierile pentru salvarea acordului asupra programului nuclear iranian, exprimându-şi totodată speranţa că se va ajunge la „un bun acord”.
Refuz palestinian
Palestinienii au denunţat acordurile de normalizare a relaţiilor cu Israelul, calificându-le drept „trădare”. Soluţionarea conflictului israeliano-palestinian era până atunci considerată o condiţie indispensabilă pentru orice normalizare.
Autoritățile palestiniene au refuzat, în ultimele decenii, orice formă de înțelegere propusă de comunitatea internațională. Insecuritatea politică internă palestiniană și dominația Hamas asupra Fâșiei Gaza fac imposibilă identificarea unei soluții permanente. (K.P.)
SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
Myanmar vrea să achiziționeze noi submarine clasa KILO
Liderul statului asiatic, generalul Min Aung Hlaing, a avut la Moscova o întâlnire cu secretarul consiliului rus de securitate naţională, Nikolai Patruşev, la finalul căreia a fost anunţată o consolidare a cooperării între Rusia şi Myanmar.
Potrivit unui comunicat emis de consiliul rus de securitate naţională, cei doi responsabili au evocat ”cooperarea ruso-birmaneză în combaterea terorismului, precum şi subiecte legate de ingerinţa inadmisibilă a altor state în afacerile interne ale Myanmarului”. Ei au ”confirmat voinţa de consolidare a cooperării bilaterale”, mai menţionează textul citat.
Colaborare militară
Oficiali din Myanmar au declarat că, după întâlnirea cu Patruşev, generalul Min Aung Hlaing a avut o întrevedere cu directorul general al companiei ruse de export de armament Rosoboronexport, Aleksandr Mikeiev, pentru a discuta despre o eventuală cooperare militară şi tehnică.
Statul asiatic este interesat de achiziționarea unor sisteme complexe de armament, inclusiv submarine KILO, tancuri și avioane de luptă. Partea rusă va acorda asistență și pentru dezvoltarea proiectelor navale ale flotei din Myanmar.
Interesul statului asiatic pentru dezvoltarea flotei militare vine pe fondul conflictelor cu vecinii pentru controlul unor importante resurse energetice. Myanmar, India, Bangladesh și Thailanda sunt implicate în diferite conflicte pentru controlul Golfului Bengal și resurselor energetice aferente.
Myanmar este confruntat și cu o criză politică și un nou război civil de facto după lovitura de stat de acum câteva luni. Înlăturarea lui Win Myint, liderul civil de la Naypyidaw, a dus la formarea unui Guvern și Parlament în exil. Noile structuri au solicitat deja statelor ONU recunoașterea legitimității lor. Demersurile lor nu au avut rezultatul așteptat, mai ales din partea vecinilor Myanmar.
Generalul Min Aung Hlaing alături de premierul indian Shri Narendra Modi
Sprijin pe axa Beijing-Moscova
Autoritățile conduse de generalul Min Aung Hlaing pot conta pe sprijinul Federației Ruse și al Chinei, membrii permanenți în Consiliul de Securitate al ONU. Cele două au blocat orice demers de aplicare a unor sancțiuni împotriva Myanmar.
Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri o rezoluţie neconstrângătoare ce condamnă lovitura de stat din Myanmar şi cere ”tuturor statelor membre să împiedice afluxul de arme” către această ţară. Textul a fost adoptat cu votul a 119 ţări, alte 36 abţinându-se, printre acestea din urmă fiind de asemenea China şi Rusia.
Beijing are interese majore economice, politice și militare în statul vecin. O parte dintre analiști consideră Myanmar o colonie de facto a statului chinez.
Flota statului asiatic este în plin proces de modernizare
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană a adăugat 8 membri ai juntei militare aflate la putere în Myanmar şi patru societăţi birmaneze din sectoarele exploatării lemnului şi pietrelor preţioase pe lista sa cu sancţiuni împotriva acestei junte care pe 1 februarie a preluat puterea în urma unei lovituri de stat.
Mai mulţi miniştri şi vice-miniştri, precum şi procurorul general din Myanmar au fost adăugaţi pe această listă, potrivit unui comunicat european. De asemenea, ”ţintind sectoarele pietrelor preţioase şi lemnului, aceste măsuri vizează restrângerea capacităţii juntei de a obţine profit din resursele naturale ale Myanmarului, fiind în acelaşi timp concepute astfel încât să nu afecteze în mod nejustificat populaţia”, se menţionează în acelaşi text.
Respectiva listă cuprinde acum în total 29 de persoane şi 6 entităţi. Persoanele sancţionate au interdicţie de călătorie în UE şi le sunt îngheţate activele din blocul comunitar.UE a mai decis blocarea în continuare a oricărui sprijin financiar destinat Myanmarului şi de care ar putea beneficia direct junta care a înlăturat-o de la putere pe şefa guvernului civil, Aung San Suu Kyi, şi a reprimat manifestaţiile ce au urmat loviturii de stat, provocând peste 860 de morţi, potrivit unei organizaţii de asistentă pentru deţinuţii politici. (K.P.)
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Israelul pentru a discuta cu noul premier și noul președinte de la Ierusalim. Vizita oficială, programată în perioada 30 iunie – 2 iulie, îi va oferi președintelui german posibilitatea de a „saluta plecarea președintelui (israelian Reuven) Rivlin și de a-l întâlni pe succesorul său, Isaac Herzog”.
Șeful statului german, fost ministru de externe în guvernul Angelei Merkel, intenționează să „onoreze și să întărească prietenia și relațiile speciale dintre Germania și Israel”.
Vizita va oferi, de asemenea, „oportunitatea de a aprofunda schimburile politice cu noul guvern israelian cu privire la situația actuală din regiune”, se adaugă în comunicat.
Vizită la Naftali Bennett
Șeful statului german, a cărui funcție este în esență protocolară, dorește în special să abordeze problemele privind „viitorul societății israeliene și provocările comune”, în cursul acestei vizite, care era planificată inițial pentru anul trecut, dar a fost amânată din cauza pandemiei Covid-19.
Nu este prima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel. Ultima sa călătorie în Israel datează din 23 ianuarie 2020. Oficialul a participat la comemorările marcând 75 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.
Anterior cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett. Acesta a reușit să formeze un guvern și astfel să pună capăt domniei de 12 ani a lui Benjamin Netanyahu.
Cancelarul Merkel va demisiona în toamnă, după 16 ani în funcția de șef al executivului celei mai mari economii europene. Ea a declarat că dorește să coopereze „îndeaproape” cu noul guvern israelian. „Germania și Israel sunt legate de o prietenie unică pe care dorim să o consolidăm în continuare”, a spus ea.
Ultima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel este un test pentru noul premier Naftali Bennett. Mandatul acestuia a început sub amenințările fostului premier Benjamin Netanyahu. Acesta și-a anunțat intenția de a reveni în fruntea guvernului de la Ierusalim. (K.P.)
