de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah
Liderul mişcării libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah, a promis un răspuns „adecvat şi proporţional” la „orice atac aerian israelian asupra Libanului”. Amenințările vin la câteva zile după ce Ierusalimul a răspuns militar atacurilor cu rachetă lansate din Liban.
Israelul a efectuat joi primele atacuri aeriene asupra Libanului din 2014, după ce trei rachete au fost trase dinspre Liban pe teritoriul său. Atacul a rămas nerevendicat, tactică obișnuită pentru forțele radicale din regiune.
Rachete vs. artilerie
Mișcarea Hezbollah a reacţionat prin lansarea a peste zece rachete spre teritoriul israelian. Armata israeliană a răspuns cu focuri de artilerie.
„Răspunsul nostru a avut legătură cu loviturile israeliene din sudul Libanului, primele din ultimii 15 ani”, a spus Hassan Nasrallah în timpul unui discurs televizat cu ocazia marcării războiului de 33 de zile dintre puternica mişcare şiită libaneză şi Israel, în 2006.
În 2014, loviturile aeriene israeliene au vizat o zonă din apropierea graniţei cu Siria, folosită de grupările teroriste în contextul amenințării permanente la adresa statului Israel.
„Dorim să-i spunem inamicului (…) că orice atac al forţei aeriene israeliene asupra Libanului va fi inevitabil urmat de un răspuns, dar într-un mod adecvat şi proporţional, deoarece dorim (…) să protejăm ţara”, a declarat Hassan Nasrallah.
Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare
Pregătiți de război
În opinia liderului mișcpării, atacurile aeriene ale Israelului constituie o evoluţie „foarte periculoasă”. „Nu dorim să ne îndreptăm spre un război, dar suntem pregătiţi pentru el”, a adăugat el.
Oficiali israelieni au reiterat că nu doresc o escaladare înspre „un război adevărat”, dar că sunt pregătiţi pentru asta.
Forţa interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a avertizat vineri asupra unei „situaţii foarte periculoase” şi a cerut o încetare imediată a focului.
Media internațională menționează că schimbul de focuri de la graniţa libanezo-israeliană a coincis cu o creştere a tensiunilor dintre statul evreu şi Iran. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
România, mulțumită de răspunsul UE la adresa Republicii Islamice Iran în problema atacului asupra vasului Mercer Street
Șeful MAE de la București, Bogdan Aurescu, salută publicarea Declaraţiei emise de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, în numele tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE27), prin care este condamnat atacul asupra vasului comercial „Mercer Street”, în urma căruia şi-au pierdut viaţa un cetăţean român şi unul britanic.
„Demersul celor 27 de state membre ale UE are loc ca urmare a convorbirii telefonice a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de la 3 august 2021. Prin intermediul Declaraţiei, cele 27 state membre ale UE condamnă puternic atacul din 29 iulie 2021 asupra vasului comercial, reafirmând caracterul ilegal şi fără nicio justificare al acestuia. De asemenea, prin Declaraţie, cele 27 state membre îşi exprimă solidaritatea cu România şi transmit condoleanţe familiilor şi celor apropiaţi victimelor”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.
Reacție UE
Potrivit sursei citate, declaraţia UE27 reconfirmă faptul că atacul asupra vasului „Mercer Street” reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi o ameninţare la adresa păcii, făcând apel la oprirea unor astfel de acţiuni unilaterale şi subliniază importanţa garantării libertăţii de navigaţie, în conformitate cu dreptul internaţional.
„De asemenea, Declaraţia UE27 reconfirmă responsabilitatea Republicii Islamice Iran în ceea ce priveşte atacul, subliniind că toate probele disponibile indică cu claritate Iranul ca făptuitor. Nu în ultimul rând, UE27 lansează un apel la adresa tuturor actorilor regionali relevanţi de a juca un rol constructiv în eforturile de menţinere a păcii şi stabilităţii regionale. În acest sens, potrivit Declaraţiei, UE va continua eforturile diplomatice intense pentru a încuraja dialogul şi soluţiile adecvate şi eficiente”, mai precizează comunicatul.
Republica Islamică Iran a respins orice acuzație din partea blocului comunitar. Teheranul acuză periodic statele occidentale, precum SUA, Marea Britanie si statele UE, că pregătesc atacuri împotriva intereselor iraniene. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Hamas rămâne în epoca Ismail Haniyeh
Hamas a confirmat realegerea fără opoziţie cunoscută a şefului său, Ismail Haniyeh, în fruntea mişcării islamiste palestiniene. Hamas controlează Fâşia Gaza, enclava palestiniană cu două milioane de locuitori, grav afectată de recentul război cu Statul Israel.
Luni în zori, Hamas a publicat un comunicat pentru a confirma că comisia sa electorală a „finalizat supervizarea etapelor procesului electoral intern” care s-a încheiat prin realegerea lui Ismail Haniyeh în fruntea biroului politic.
Singurul contracandidat
Potrivit Hamas, „zeci de mii” de membri ai acestei grupări islamiste, care a purtat patru războaie împotriva statului evreu din 2008, ultimul în luna mai, au participat la acest scrutin intern fără vreun adversar cunoscut al lui Ismail Haniyeh.
Considerat un pragmatic, Ismail Haniyeh, care îşi împarte timpul între Qatar şi Turcia, a fost ales şef al biroului politic al Hamas în 2017, în locul lui Khaled Mashal, care a condus mişcarea din 1996.
El s-a angajat să acţioneze pentru crearea unui stat palestinian „în Cisiordania şi Fâşia Gaza, cu Ierusalimul drept capitală”, mergând în contracurent cu discursul oficial Hamas care, la acea vreme, nu recunoştea aceste frontiere.
Război civil palestinian
Hamas şi Fatah s-au lansat în 2007 într-un război civil soldat cu divizarea de facto a teritoriilor palestiniene, cu Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, pe de o parte şi Cisiordania ocupată, sub controlul Autorităţii Palestiniene, pe de altă parte.
În martie, Hamas l-a reales pe Yahya Sinwar drept şef al biroului politic al mişcării pentru Fâşia Gaza. Potrivit unor surse din cadrul mişcării, cinci candidaţi au concurat pentru acest post.
Alegerea şefului Hamas, dotată cu o puternică ramură militară şi considerată teroristă de Statele Unite şi Uniunea Europeană, a fost amânată însă din cauza războiului cu Israelul din mai. Hamas refuză constant ofertele de pace ale comunității internaționale. Elementele radicale din cadrul mișcării Hamas neagă dreptul la existență al statului evreu. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Turcia și Azerbaidjan negociază formarea unei armate turcice comune, a declarat președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Shentop. Autoritățile din cele două state au intensificat colaborarea în domeniul militar și al securității, conform Declarației de la Sușa. Semnat în iunie, documentul se referă la diferite domenii de cooperare între Ankara și Baku, în special la obligațiile privind apărarea și ajutorul reciproc.
Forțele Armate ale Azerbaidjanului și Turciei au desfășurat deja exerciții militare tactice-speciale comune în Republica Autonomă Nachichevan la sfîrșitul lunii iunie. Aceste au avut loc în capitala regiunii, orașul Nakhichevan.
NATO turcic
Inițiativa de formare a unei armate comune a statelor turcice cimentează poziția Turciei de lider militar în lumea turcică. Diferiți analiși vorbesc deja de existența unui NATO turcic, consolidat de operațiunile militare recente din Caucaz, Siria, Libia și Irak.
Sub coordonarea autorităților de la Ankara, formațiuni militare turcești au colaborat cu armata azeră, grupări paramilitare din Libia, Siria ori Irak, multe formate din etnici turcici din aceste țări. Victoria azeră din războiul cu Armenia din 2020 este cel mai elocvent exemplu al colaborării militare intense din diferite state turcice.
Media de la Ankara a menționat că la inițiativa turco-azeră vor adera treptat și alte state turcice, precum Republica Turcă a Ciprului de Nord ori state din Asia Centrală. Printre cele vizate se numără Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan ori Kirghizstan, state care au deja diferite forme de colaborare militară bilaterală cu Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est
UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.
Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Amenințări diplomatice
Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.
Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.
Problemă strategică
Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.
Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.
Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.
Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.
Desant prezidențial
Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.
Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.
Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE
Opoziție greacă
Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.
Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.
Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.
Declarații dure
„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.
UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.
Presiuni diplomatice
Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.
Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.
Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia, comemorare tristă
Autoritățile din Turcia comemorează, joi, cinci ani de la un un presupus puci eşuat al unei facţiuni a armatei, cu evenimente planificate în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi în capitala Ankara.
Parlamentul intenţionează să organizeze evenimente comemorative şi, mai târziu în cursul zilei, se aşteaptă ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan să se adreseze oaspeţilor, inclusiv familiilor victimelor, la palatul prezidenţial.
Sute de morți
În timpul nopţii, o aşa-numită „veghe a democraţiei” va avea loc în parlament până la o ceremonie de depunere de coroane de flori în jurul momentului când clădirea a fost atacată, punctul culminant al comemorărilor zilei.
În noaptea de 15 iulie 2016, confruntări au avut loc între pucişti şi forţele de securitate loiale guvernului în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi Ankara. Peste 250 de morţi au fost anunţaţi oficial şi mai mult de 2.000 de persoane rănite.
Ankara îl învinovăţeşte pe clericul islamic stabilit în SUA Fethullah Gulen că a orchestrat puciul eşuat şi i-a desemnat mişcarea ca grup terorist.
Clericul, un aliat politic transformat în duşman al lui Erdogan, respinge acuzaţiile. Acesta licuiește în Statele Unite, autoritățile americane refuzând extrădarea acestuia.
Erdogan, lider incontestabil în Turcia
Măsuri dure
Zeci de mii de persoane au fost arestate în Turcia după încercarea de lovitură de stat, în timp ce peste 100.000 de angajaţi publici au fost concediaţi. Peste 23.000 de persoane vizate de represiune făceau parte din forţele armate, a declarat marţi ministrul apărării Hulusi Akar.
Erdogan a promis miercuri că guvernul său îi va urmări pe loialiştii lui Gulen „în interiorul şi în afara Turciei (…) până când ultimul membru este neutralizat”, într-un discurs în faţa parlamentului.
După tentativa de lovitură de stat, guvernul a impus starea de urgenţă ce a durat până în iulie 2018. În tot acest timp, Erdogan a reuşit să ocolească parlamentul prin decrete.
Partidele de opoziţie îl acuză pe Erdogan că a folosit perioada post-puci pentru a-şi consolida regimul autoritar.
Erdogan şi-a consolidat autoritatea odată cu trecerea la o preşedinţie executivă în 2017. (K.P.)
