de Isac Mihai | oct. 16, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Ierusalimul poate găzdui Cupa Mondială
Ipoteza unei Cupe Mondiale co-organizată de Israel şi un grup de ţări arabe vecine în frunte cu Emiratele Arabe Unite a fost discutată la o întâlnire între preşedintele FIFA, Gianni Infantino şi oficialităţi de la Ierusalim.
Premierul israelian Naftali Bennett a menţionat, într-o scurtă declaraţie, că Infantino ”a lansat ideea că Israelul ar putea găzdui Cupa Mondială 2030 cu alte ţări din regiune, în frunte cu Emiratele Arabe Unite”.
Sprijin FIFA
”Cred că această co-găzduirea este viitorul, aşa că de ce să nu visăm la asta şi să ne gândim la asta, indiferent dacă este vorba de seniori, juniori, bărbaţi sau femei, deoarece Cupa Mondială are acea magie unică pentru a aduce oamenii împreună, pentru a-i apropia”, a răspuns Gianni Infantino, la întrebarea dacă Israelul poate fi co-organizator la o astfel de ediţie a CM.
Infantino a reiterat că FIFA doreşte să contribuie, acolo unde este posibil, la pacea şi stabilitatea regională.
În decembrie anul trecut, Federaţiile de fotbal din EAU şi Israel au semnat la Dubai un acord de cooperare. Preşedintele FIFA, Gianni Infantino, a vorbit atunci de „o zi istorică” pentru sportul cu balonul rotund şi nu numai.
Acord istoric
Acordul a venit la trei luni după anunţul normalizării relaţiilor dintre cele două state. Acesta ar trebui să ducă la cooperarea bilaterală în diverse domenii, printre care şi sportul.
„Este o zi istorică pentru fotbal, dar şi pentru societate, fiindcă trecem de la cuvinte la fapte, de la acorduri la realitate”, declarat la acel moment Gianni Infantino la ceremonia oficială de semnare.
Acordul a fost semnat de preşedintele Federaţiei de fotbal din Emirate (UAEFA), Rashid Humaid Al Nuaimi, şi de omologul său israelian, Oren Hasson.
„Fotbalul este un mesager al păcii, al toleranţei, al coexistenţei, de aceea ne aflăm aici”, declara Rashid Humaid Al Nuaimi. „Astăzi, cred că toată lumea câştigă”, spunea Oren Hasson.
Acordul de cooperare prevedea disputarea unor meciuri amicale la nivelul echipelor naţionale sau de club. Se mai preconizează şi organizarea unor ateliere comune pentru angajaţii federaţiilor.
Mai multe acorduri sportive au fost semnate între cele două ţări în 2020. Clubul israelian Beitar Ierusalim anunţa că aproape jumătate din acţiunile sale au fost cumpărate de un şeic din Emirate. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă, prezentă în Libia
Rusia, ameninţând ca îşi va folosi dreptul de veto, a provocat un blocaj în Consiliul de Securitate cu privire la reînnoirea pentru un an a misiunii politice a ONU în Libia, au declarat surse diplomatice.
Limbajul prevăzut în proiectul de rezoluţie redactat de Marea Britanie, referitor la retragerea trupelor străine şi mercenarilor din Libia, precum şi rolul emisarului ONU, nu a convenit Moscovei, au precizat sursele.
Mandat expirat
Mandatul misiunii ONU expiră miercuri seară şi Consiliul de Securitate a prevăzut să voteze în cursul dimineţii o simplă „prelungire tehnică” până la sfârşitul lunii pentru „a rezolva problemele” până atunci, a precizat un diplomat sub protecţia anonimatului.
La solicitarea AFP, misiunea diplomatică rusă la ONU a refuzat orice comentariu, explicând că au loc în continuare negocieri.
În cursul ultimei dezbateri a Consiliului de Securitate asupra Libiei, Rusia a insistat ca orice retragere a trupelor străine să se efectueze într-un mod echilibrat, astfel încât să nu compromită echilibrul forţelor din Libia.
Sprijin rusesc
Rusia oferă de mult timp un sprijin militar mareşalului Khalifa Haftar, un om forte din estul Libiei, în timp ce Turcia a desfăşurat trupe în ţară în sprijinul guvernului stabilit la Tripoli.
Într-un raport recent, ONU a recomandat să se abroge conducerea bicefală impusă în 2020 de Statele Unite împotriva avizului celorlalţi 14 membri ai Consiliului de Securitate. Această conducere este formată dintr-un emisar la Geneva (slovacul Jan Kubis) şi un coordonator cu sediul în capitala libiană (zimbabweanul Raisedon Zenenga).
ONU recomandă un singur emisar al organizaței, care să fie stabilit la Tripoli, aşa cum era cazul până la debutul crizei.
Libia încearcă să întoarcă pagina deceniului de violenţe de după căderea regimului Muammar Gaddafi, în 2011. Luptele au încetat în vara anului 2020 şi s-a semnat un armistiţiu, dar diviziunile au reapărut rapid, făcând tot mai ipotetice alegerile programate pentru 24 decembrie. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul de la Ierusalim, tatonări diplomatice la Amman
Preşedintele israelian Isaac Herzog s-a întâlnit în secret cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei la Amman, întrevedere ce a avut loc pe fondul unei încălziri a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
”Săptămâna trecută am avut cu regele Iordaniei o conversaţie foarte lungă, am fost în palatul lui o seară întreagă. A fost o întâlnire extraordinară”, a declarat preşedintele Herzog într-un interviu, din care au fost difuzate extrase de către canalele de televiziune israeliene sâmbătă seara, la o oră de mare audienţă.
Semnale strategice
Interviul urmează să fie difuzat integral duminică, în ajunul Anului Nou Evreiesc, semnal clar al unei schimbări de strategie în epoca politică post-Netanyahu.
”Iordania este o ţară foarte importantă. Am un respect imens pentru regele Abdullah, un mare lider şi un actor regional foarte important” a declarat preşedintele israelian, potrivit unui comunicat.
Textul se referă la o ”întrevedere călduroasă”, la invitaţia regelui Iordaniei, şi în cursul căreia cei doi lideri au discutat ”probleme strategice, la nivel bilateral şi regional”.
Greaua moștenire Bibi
”Printre lucrurile pe care le-am discutat se află subiectele aflate în centrul relaţiilor dintre ţările noastre, în special un acord privind importul de produse agricole (…) problemele energetice, dezvoltarea durabilă şi soluţii la criza climatică pe care le putem promova împreună”, a adăugat comunicatul.
Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat în timpul guvernării fostului prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a avut duminică o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah, în Cisiordania ocupată, aceasta fiind prima întrevedere la acest nivel după instalarea la putere a premierului israelian Naftali Bennett, în iunie.
Gantz s-a deplasat duminică la Ramallah, sediul Autorităţii Palestiniene, pentru discuţii cu liderul palestinian centrate pe securitate şi economie, au precizat luni surse oficiale.
Sprijin american
Această întâlnire a avut loc la câteva ore după revenirea lui Bennett din SUA, unde a avut o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a cerut reluarea negocierilor dintre Israel și tabăra palestiniană.
Gantz, care conduce un partid centrist membru al guvernului israelian de coaliţie, l-a asigurat pe Abbas că „Israelul caută să ia măsuri menite să întărească economia Autorităţii Palestiniene”. „Ei au discutat de asemenea despre mijloacele de ameliorare a securităţii şi situaţiei economice în Cisiordania şi în Fâşia Gaza” şi „au convenit să continue dialogul”, precizează un document al Ministerului Apărării israelian.
Presedintele SUA, Donald Trump, a avut o relație apropiată cu Benjamin Netanyahu
Moștenirea Bibi
Relaţiile dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană s-au deteriorat în decursul ultimilor ani. O parte a mass-media internațională, fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, la putere între 2009 şi 2021 şi dispreţuit de palestinieni, nu a realizat niciun efort substanţial pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, autorizând expansiunea continuă a coloniilor evreieşti în Cisiordania, considerate ilegale de justiţia internaţională.
Succesorul său, Naftali Bennett, este considerat un naţionalist radical, care se opune creării unui stat palestinian şi care este un fost lider al unui grup de presiune al coloniştilor evrei. Cabinetul său a subliniat că executivul lui Bennett, format din partide începând de la extrema dreaptă până la dreapta naţionalistă, nu are nicio intenţie de a demara noi negocieri de pace cu palestinienii.
Politică palestiniană
Înalţi responsabili israelieni au semnalat intenţia guvernului de la Ierusalim de a întări Autoritatea Palestiniană în faţa islamiştilor aflaţi la putere în Fâşia Gaza. Hamas a câștigat teren în mediile palestiniene din Orientul Mijlociu și importanta diasporă.
Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. În Israel, tirurile de rachete dintre Fâşia Gaza s-au soldat cu 13 morţi. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri
Hamas, mulțumit de victoria talibană
Oficiali ai Hamas efectuează o vizită la Kabul pentru a negocia deschiderea unei reprezentanțe a organizației pe lângă regimul taliban, au declarat surse din serviciile de securitate sudaneze. Informația nu a fost confirmată oficial de liderii Hamas ori ai regimului taliban, declară mass-media sudaneză. O parte din statele occidentale și-au suspendat operațiunile de evacuare ori le-au stopat complet.
Autoritățile de la Khartoum sunt îngrijorate de relansarea mișcărilor radicale islamiste în propria regiune, sub impulsul preluării puterii la Kabul de către talibani. Semnale similare au lansat majoritatea cancelariilor occidentale, îngrijorate că Afganistan poate deveni un refugiu pentru organizațiile teroriste din alte regiuni,
Felicitări teroriste
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, la putere în Fâşia Gaza, i-a felicitat anterior pe talibani pentru ‘victorie’, după ce aceştia au preluat din nou controlul în Afganistan.
Gruparea armată palestiniană, considerată teroristă de Israel, UE, SUA şi alte state occidentale, ‘felicită mişcarea talibanilor şi pe conducătorii săi curajoşi pentru această victorie, care este încununarea îndelungatei sale lupte în aceşti ultimi 20 de ani’.
Axa Gaza-Kabul
Hamas, mişcarea islamistă aflată la putere din 2007 în Gaza şi legată de mişcarea Fraţii Musulmani, a urat ‘poporului şi liderilor afgani să ajungă la unitate, stabilitate şi prosperitate’.
În opinia Hamas, ‘victoria’ talibanilor arată că ‘rezistenţa popoarelor, în fruntea cărora (se află) poporul palestinian în luptă, este menită victoriei’.
După două decenii de prezenţă militară occidentală, Afganistanul se află de duminică în mâinile talibanilor, care patrulează pe străzile din Kabul şi s-au instalat la palatul prezidenţial, după colapsul forţelor guvernamentale şi fuga din ţară a preşedintelui Ashraf Ghani.
Insurgenţii islamişti afgani lansaseră în mai o ofensivă în toată ţara, în timp ce Statele Unite şi NATO începeau retragerea forţelor lor militare. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă părăsește Kabulul
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat reticent ca talibanii să asigure securitatea aeroportului din Kabul, iar Turcia gestionarea sa. El a afirmat, afirmând că Ankara s-ar putea găsi într-o poziţie delicată în cazul unui nou atentat major.
Autoritățile de la Ankara intenționau să se implice în securizarea şi gestionarea aeroportului din capitala afgană, cerând sprijinul altor state NATO. Turcia a demarat însă miercuri retragerea contingentului de soldați din Afganistan, semn al unei posibile abandonări de către Ankara a acestui obiectiv de securizare.
Negocieri fără rezultat
În această săptămână, Erdogan a declarat că Turcia a avut primele negocieri cu talibanii care, potrivit spuselor sale, vor să supervizeze securitatea aeroportului, permiţând în acelaşi timp ca Turcia să gestioneze logistica sa.
„Ce spun talibanii în legătură cu aeroportul? Ei spun: ‘Daţi-ne securitatea, iar voi exploataţi-l’. Cum am putea să vă încredinţăm securitatea?”, a declarat Erdogan, conform unor comentarii publicate duminică de mai multe media, printre care şi agenţia oficială de presă Anadolu.
„Să admitem că preluaţi în grijă securitate, însă atunci ce spunem lumii dacă acolo se va produce o nouă baie de sânge? Nu este simplu”, a adăugat el.
„În prezent, intenţionăm să ne menţinem prezenţa diplomatică”, a declarat el, adăugând că planurile sunt permanent actualizate în funcţie de situaţia securităţii.
Atentat sângeros
Peste o sută de persoane au murit, între care 13 soldaţi americani, în atentatul sinucigaş de joi revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic în faţa aeroportului din Kabul, un atac care a încetinit ritmul decolărilor înainte de data-limită fixată pentru marţi de preşedintele american Joe Biden pentru finalizarea evacuărilor.
Noi alertă de atentate complică aceste evacuări supervizate de forţele americane, în timp de preşedintele SUA, Joe Biden, a atras atenţia că un nou atac este extrem de probabil.
Turcia şi-a încheiat operaţiunea de evacuare şi a mutat ambasada, care a fost deplasată în incinta aeroportului, în locul său original, a declarat Erdogan.
„Avem pregătite toate planurile alternative necesare. Prioritatea este securitatea personalului nostru”, a spus el.(K.P.)
