de Isac Mihai | mart. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în faţa comunităţii armene că, în următoarele săptămâni, Franţa va declara 24 aprilie „zi naţională de comemorare a genocidului armean”, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Franţa este în primul rând această ţară care ştie să privească istoria în faţă, care a denunţat printre primele hăituirea criminală a poporului armean, care încă din 1915 l-a numit genocid pentru ceea ce era, care, în 2001, la finalul unei lungi lupte l-a recunoscut prin lege şi care, în următoare săptămâni, va face din 24 aprilie o zi naţională de comemorare a genocidului armean”, a declarat el.
Promisiuni electorale
Luând cuvântul în cursul dineului anual al Consiliului de coordonare a organizaţiilor armene din Franţa (CCAF), şeful statului şi-a onorat astfel promisiunea de campanie de a înscrie în calendarul francez o zi comemorând acest eveniment, un gest pe care armenii din Franţa îl aşteptau cu nerăbdare. Cu ocazia dineului CCAF de anul trecut, Emmanuel Macron anunţase că îşi va respecta promisiunea.
Şeful statului a adus, de asemenea, un omagiu cântăreţului francez de origine armeană Charles Aznavour, decedat la 1 octombrie. Fiul cântăreţului, Nicolas Aznavour, i-a oferit un duduk, oboi tradiţional armean din lemn de cais.
Emmanuel Macron a mai adus un omagiu şi compozitorului Michel Legrand a cărui mamă era de origine armeană.
În octombrie 2018, Emmanuel Macron a vizitat Armenia cu prilejul summitului francofoniei de la Erevan unde a asistat la un omagiu în memoria lui Charles Aznavour.
În Franța locuiesc câteva sute de mii de urmași ai refugiaților armeni care au fugit din cauza genocidului armean din timpul Primului Război Mondial.
Răspuns turcesc
„Acuzațiile cu privire la așa-numitul genocid armean sunt minciuni politice care nu au niciun temei legal, contrar faptelor istorice. Ele sunt nule și neavenite pentru Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției turce, İbrahim Kalın. „Cei care ignoră apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan din 2005 de a înființa o comisie comună de istorici pentru a aduce lumină asupra realităților istorice încearcă să manipuleze evenimentele istorice”, a adăugat Kalın. Acesta a mai spus că Macron, pus la colț de inamici politici și după luni întregi de proteste, încearcă să se salveze prin folosirea evenimentelor istorice ca arme politice.
Președintele Macron a declarat că l-a informat pe Erdoğan de mai multă vreme despre decizia respectivă, adăugând că dorește să mențină un dialog deschis cu Turcia. „Avem dezacorduri cu privire la lupta împotriva Statului Islamic, la respectarea drepturilor omului în Turcia și la genocidul armean”, a declarat Macron. „De asemenea, avem multe puncte cu care suntem de acord, cum ar fi necesitatea unei tranziții politice în Siria. Ca atare, dialogul cu Turcia este indispensabil”, susține președintele francez. Franța a recunoscut oficial în 2001 uciderea armenilor (din perioada 1915-1918) ca genocid.
Turcia acceptă că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar susține că cifrele sunt inexacte și neagă faptul că asasinatele respective au fost planificate sistematic. Pe de alta parte, armenii susțin că până la 1,5 milioane de oameni au fost uciși în timpul primului război mondial, în perioada în care Imperiul Otoman se destrăma, aproape 30 de țări recunoscând astfel de crime ca fiind acte de „genocid”. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
ONU, implicat în cazul Khashoggi
Treizeci şi şase de ţări au lansat un apel, la ONU, prin care cer Riadului o anchetă ”rapidă şi aprofundată” a uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, pentru ca cei care se fac vinovaţi să fie judecaţi, relatează NY Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Condamnăm cu cea mai mare fermitate uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, confirmată de către Arabia Saudită, în consulatul său de la Istanbul”, a declarat amabsadorul islandez Harald Aspelund, într-o intervenţie în Consiliul ONU al Drepturilor Omului.
Acuzații saudite
”Anchetele (…) trebuie să fie rapide, eficiente şi aprofundate, independente şi imparţiale şi transparente. Vinovaţii trebuie sădea socoteală”, a adăugat el în numele celor 36 de ţări, între care se află numeroase state europene, dar şi Australia, Canada şi Noua Zeelandă.
Reprezentantul saudit la Consiliu, Abdulaziz Alwasil, a ”condamnat exploatarea Consiliului de către anumite ţări care folosesc declaraţii comune pentru cauze politice”. ”Ingerinţele în afacerile interne în numele apărării drepturilor omului sunt un atac la adresa suveranităţii noastre”, a denunţat el.
Asasinarea la 2 octombrie a editorialistului Jamal Khashoggi, un colaborator al Washington Post (WP), al cărui corp nu a fost găsit încă, a provocat indignare în lume şi a pătat profund imaginea Arabiei Saudite, mai ales a prinţului moştenioe Mohammed bin Salman, cunoscut drept ”MBS”.
Raport îngrijorător
În prezentarea raportului său anual, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet a vorbit despre detenţii arbitrare ale unor femei care apără drepturile omului în Arabia Saudită, însă ea nu a spus absolut nimic despre uciderea editorialistului, un feroce critic al prinţului moştenitor.
În cadrul dezbaterilor la ONU, ţările au posibilitatea să vorbească despre ce subiecte vor.
Potrivit ONG-ului Human Right Watch (HRW), aceasta este prima oară când un grup de ţări decide să facă o declaraţie comună privind drepturile omului în Arabia Saudită în Consiliul Drepturilor Omului.
Ambasadorul islandez a îndemnat Arabia Saudită ”să divulge toate informaţiile disponibile şi să coopereze deplin în toate investigaţiile cu privire la crimă, inclusiv ancheta efectuată de către Raportoarea Specială ONU cu privire la execuţii extrajudiciare” Agnès Callamard.
Misiune ONU
În urma unei misiuni în Turcia, menită să facă lumină asupra acestei crime, Callamard, mandatată de Consiliul ONU al Drepturilor Omului, sublinia la 7 februarie că ”uciderea” lui Khashoggi a fost ”planificată şi comisă de reprezentanţi ai statului din Arabia Saudită”.
Însă Riadul a imputat-o unor elemente ”scăpate de sub control”. Procesul celor 11 suspecţi a fost deschis la începutul lui ianuarie în Arabia Saudită, iar procurorul general a cerut ca cinci dintre ei să fie condamnaţi la moarte.
”Circumstanţele” decesului lui Khashoggi ”reafirmă necesitatea protejării jurnaliştilor şi apărarea dreptului la libertatea de exprimare în întreaga lume”, a conchis Aspelund.
Ankara a subliniat în mai multe rânduri necesitatea unei anchete internaţionale în acest caz, deplângând lipsa de transparenţă a anchetei saudite. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat perspectiva de a fi inculpat pentru corupţie, calificând-o drept o ”vânătoare de vrăjitoare” şi un plan al adversarilor săi de a înlătura de la putere guvernul său de dreapta, informează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Netanyahu a declarat că este ţinta unei campanii de calomnie fără precedent şi a dat asigurări că în final nu va rămâne nimic din toate aceste acuzaţii împotriva lui.
Atac politic
„Stânga ştie perfect că nu poate să ne învingă la urne şi atunci, de trei ani, ea duce o vânătoare de vrăjitoare fără precedent pentru a da jos guvernul de dreapta pe care îl conduc şi a instala în locul lui guvernul stângist al lui Lapid şi Gantz”, a spus el. Premierul israelian a afirmat, de asemenea, că intenţionează să rămână în funcţia de premier „mulţi ani de acum încolo”.
Benny Gantz, fost şef al Statului Major al armatei, şi centristul Yair Lapid au anunţat săptămâna trecută că au format o alianţă în scopul câştigării alegerilor legislative anticipate din 9 aprilie şi că, în caz de victorie, vor asigura împreună, prin rotaţie, funcţia de premier.
Benjamin Netanyahu a făcut aceste declaraţii într-o intervenţie televizată, după ce a fost informat că procurorul general al Israelului intenţionează să-l pună sub acuzare pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere.
Ofensivă juridică
Ministerul Justiţiei a comunicat că procurorul general Avichai Mandelbilt l-a informat pe premier despre decizia sa, care nu este definitivă, şi despre posibilitatea de a da explicaţii înainte de demersul oficial. Inculparea efectivă depinde de rezultatul unei audieri, care va avea loc probabil după alegerile generale din 9 aprilie. Netanyahu va avea ocazia să îl convingă pe procurorul general să nu îl trimită în faţa instanţei, în trei dosare de corupţie, care includ acuzaţii de mită, fraude şi abuz de încredere.
Printre altele, în „dosarul 4000” – nume de cod dat de anchetatori – este vorba despre asigurarea unei imagini favorabile a lui Netanyahu pe site-ul de ştiri Walla, în schimbul unor favoruri din partea guvernului care este posibil să fi adus grupului de telecomunicaţii Bezeq sute de milioane de dolari.
Alegeri strategice
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 69 de ani, încearcă să obţină al patrulea mandat de prim-ministru, după 13 ani la putere. El a negat deja toate acuzaţiile, iar partidul său, Likud (de dreapta) a acuzat „persecuţia politică”.
Deşi era aşteptată de câteva săptămâni, confirmarea intenţiei procurorului general cu numai 40 de zile înainte de alegerile anticipate poate influenţa în mod decisiv rezultatul votului, apreciază agenţiile internaţionale de presă.
Sprijin american
Premierul israelian Benjamin Netanyahu este „dur, inteligent, puternic”, a declarat preşedintele american Donald Trump, în marja summit-ului de la Hanoi, relatează AFP, citată de KARADENIZ PRESS. „Pot să spun că el (Benjamin Netanyahu – n.r.) a făcut o treabă excelentă în calitate de premier” al Israelului, a spus liderul de la Casa Albă.
Afirmaţiile preşedintelui Donald Trump la Hanoi vin la câteva zile după prezentarea, cu uşile închise, de către Jared Kushner, ginere şi consilier al preşedintelui SUA, a extrem de aşteptatei propuneri de pace americane pentru Orientul Mijlociu. Aceasta urmează să fie prezentată oficial după alegerile din Israel.
„Toată viaţa mea am auzit spunându-se că cel mai dur dintre toate acordurile, atunci când se vorbea de acorduri dificile, ar fi menţinerea păcii între Israel şi palestinieni”, a spus Donald Trump la Hanoi. „Ei spun că este un acord imposibil. Mi-ar plăcea să îl obţin. Vom vedea ce se va întâmpla”, a adăugat el. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 9, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei poziții politice
Municipalităţile din Turcia vor începe să vândă alimente la preţuri reduse pentru a concura cu preţurile în creştere rapidă din supermarketuri şi magazinele mai mici, a anunţat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ţintind presupuşii speculanţi, relatează DPA, citată de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă unii oameni (fac speculă cu preţurile) în supermarketuri sau în alte părţi, atunci municipalităţile vor începe să vândă alimente”, a spus Erdogan la un miting de companie în oraşul Sivas din Anatolia. „Vom introduce acolo produse la cele mai mici preţuri”, a declarat el.
Alegeri sub semnul inflației
Turcia va organiza alegeri locale la 31 martie, iar starea economiei, în special inflaţia ridicată, rămâne o chestiune majoră pentru votanţi, sărăciți deja de politica economică deficitară a regimului Erdogan. Rata inflaţiei pentru 2018 a rămas la peste 20%, cu cea mai mare creştere anuală de 30,97% pentru alimente, a precizat recent Institutul de Statistică din Turcia (TurkStat).
Conform sursei citate, preţurile la ardei şi vinete, ambele fiind legume de bază în gospodăriile din Turcia, au crescut cu peste 80% în ianuarie 2019 comparativ cu luna anterioară.
Erdogan i-a acuzat vineri pe speculanţii de preţuri că încearcă să îi submineze guvernul. „George şi Hans vor să ne lovească, iar aceşti oameni îi ajută”, a spus el, folosind nume occidentale pentru a se referi la puteri străine, o temă frecventă de campanie folosită de regimul Erdogan ca armă politică împotriva opoziției.
Terorism alimentar
Şeful Trezoreriei şi ministru de finanţe Berat Albayrak, care este ginerele lui Erdogan, a mers chiar mai departe şi a vorbit miercuri despre un „terorism alimentar”, conform cotidianului Hurriyet. Municipalităţile vor deschide într-o primă fază depozite de vânzare la Istanbul şi la Ankara începând de săptămâna viitoare, a adăugat Albayrak.
Guvernul şi-a intensificat auditurile la depozitele alimentare, în timp ce poliţia locală a dat amenzi magazinelor mici şi supermarketurilor pentru preţuri considerate nejustificat de mari, au relatat mass-media din Turcia în această săptămână.
Sărăcirea opoziției
Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat anterior că banca Isbank, cea mai mare bancă din ţară şi deţinută parţial de principalul partid de opoziţie, va trece sub controlul Trezoreriei statului, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Isbank, al cărui nume complet este Türkiye Is Bankasi, a fost înfiinţată în anul 1924 de fondatorul Turciei mondene, Mustafa Kemal Atatürk. La moartea sa, Atatürk a lăsat Isbank moştenire partidului său, Partidul Popular Republican (CHP), care în prezent deţine un pachet de 28% din acţiunile Isbank. Această participaţie are o valoare de aproximativ 7,32 miliarde lire (1,41 miliarde dolari) pe baza unei capitalizări de piaţă a Isbank de aproximativ 26,04 miliarde lire.
„Partidele politice nu au dreptul şi nici autoritatea de a lua parte în activităţile bancare. Cu voia Domnului, Isbank va deveni proprietatea Trezoreriei. Cred că Parlamentul va lua o decizie istorică şi pachetul de 28% din acţiunile Isbank va fi transferat la Trezoreria statului”, a declarat Tayyip Erdogan într-un discurs în faţa parlamentarilor din partidul său AK. Erdogan a adăugat că momentul în care va avea loc acest transer va depinde de cât de mult timp durează procesul parlamentar.
Economia în ruine
Aceste comentarii au dus la prăbuşirea cu 6% a preţului acţiunilor Isbank, pe fondul crizei economice tot mai profunde care zguduie Turcia regimului Erdogan.
În replică, Partidul Popular Republican (CHP), care numeşte patru membrii în boardul Isbank, s-a opus transferului participaţiei sale către Trezoreriei, în numele „respectării voinţei lui Atatürk” şi a subliniat că atât membrii săi care fac parte din board cât şi partidul CHP nu primesc dividende din partea băncii.
Potrivit Isbank, dividendele datorate CHP sunt transferate direct Institutului de limbă turcă (TDK) şi Societăţii de istorie a Turciei, conform testamentului fondatorului.
Pe lângă participaţia deţinută de CHP la Isbank, un pachet de 40,5% din acţiunile băncii este deţinut de fondul de pensii Isbank şi un pachet de 31,4% flotează liber la bursă.
Turcia, în plină epocă Erdogan
Sprijin naționalist
Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP) din Turcia îi va susţine pe candidaţii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan în alegerile locale de anul viitor, în trei oraşe-cheie, a anunţat anterior liderul MHP, Devlet Bahceli, declaraţie care îmbunătățește radical perspectivele electorale pentru AKP, informează agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Candidatul AKP la primăria Istanbul, fostul premier Binali Yıldırım, a salutat poziția MHP, promițând formarea unor coaliții la nivelul municipalităților câștigate de AKP, unde reprezentanții MHP vor primi diferite funcții.
AKP şi MHP au format o alianţă înainte de alegerile prezidenţiale din iunie, dar au avut de mai multe ori divergenţe în legătură cu apelul MHP la amnistierea unor infractori închişi.
Anterior, liderul MHP Devlet Bahceli a declarat că partidul său nu va face alianţă cu AKP pentru alegerile municipale ce vor fi organizate pe teritoriul Turciei în martie 2019. La acea vreme, declaraţiile lui au provocat o devalorizare a lirei, pe fondul temerilor că acest lucru va duce la instabilitate politică.
Oricum, Bahceli a anunţat o schimbare de poziţie, declarând că MHP nu va înainta candidaţi pentru primăriile oraşelor Istanbul, Ankara şi Izmir, cele mai mari ale Turciei. „Oricine ar fi candidaţii AKP în aceste trei oraşe mari, susţinerea noastră va fi totală”, a declarat Bahceli în faţa oficialilor partidului său, în cadrul unui discurs susţinut în Antalya.
Motive judiciare
Totodată, MHP va avea candidaţi în alte oraşe de pe teritoriul Turciei, a spus el, adăugând că nu există „un acord secret” în spatele deciziei partidului său. Nu este clar ce a determinat o schimbare a poziţiei lui Bahceli, presa speculând că la bază stă înghețarea anchetelor penale împotriva unor apropiați ai acestuia.
Bahceli şi partidul său MHP au fost critici vehemenţi ai partidului AKP al lui Erdogan înainte să ajungă la acordul lor de alianţă, anul acesta. Era aşteptat că alianţa lor va continua, în pofida deciziei de luna trecută de a nu coopera în alegerile locale.
Alegerile locale vor avea în general un impact redus asupra echilibrului de puteri în Turcia. În urma sistemului prezidenţial impus în urma alegerilor din iunie, Erdogan şi-a arogat deja puteri extinse. Cu toate acestea, AKP are nevoie de susţinerea parlamentarilor MHP pentru a obţine majoritatea şi a trece legi prin parlament. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Alegerile locale din Turcia, opoziția anihilată financiar
Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat marţi că banca Isbank, cea mai mare bancă din ţară şi deţinută parţial de principalul partid de opoziţie, va trece sub controlul Trezoreriei statului, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Partidele politice nu au dreptul şi nici autoritatea de a lua parte în activităţile bancare. Cu voia Domnului, Isbank va deveni proprietatea Trezoreriei. Cred că Parlamentul va lua o decizie istorică şi pachetul de 28% din acţiunile Isbank va fi transferat la Trezoreria statului”, a declarat Tayyip Erdogan într-un discurs în faţa parlamentarilor din partidul său AK. Decizia acestuia vine cu mai muțin de două luni înainte de alegerile locale din Turcia, considerate un test vital pentru trăinicia actulului regim Erdogan.
Moștenire istorică
Isbank, al cărui nume complet este Türkiye Is Bankasi, a fost înfiinţată în anul 1924 de fondatorul Turciei mondene, Mustafa Kemal Atatürk. La moartea sa, Atatürk a lăsat Isbank moştenire partidului său, Partidul Popular Republican (CHP), care în prezent deţine un pachet de 28% din acţiunile Isbank. Această participaţie are o valoare de aproximativ 7,32 miliarde lire (1,41 miliarde dolari) pe baza unei capitalizări de piaţă a Isbank de aproximativ 26,04 miliarde lire.
Președintele Erdogan a adăugat că momentul în care va avea loc acest transer va depinde de cât de mult timp durează procesul parlamentar. Aceste comentarii au dus la prăbuşirea cu 6% a preţului acţiunilor Isbank, pe fondul unei crize economice dure prin care trece Turcia în acest moment.
În replică, Partidul Popular Republican (CHP), care numeşte patru membrii în boardul Isbank, s-a opus transferului participaţiei sale către Trezoreriei, în numele „respectării voinţei lui Atatürk” şi a subliniat că atât membrii săi care fac parte din board cât şi partidul CHP nu primesc dividende din partea băncii.
Potrivit Isbank, dividendele datorate CHP sunt transferate direct Institutului de limbă turcă (TDK) şi Societăţii de istorie a Turciei, conform testamentului fondatorului.
Pe lângă participaţia deţinută de CHP la Isbank, un pachet de 40,5% din acţiunile băncii este deţinut de fondul de pensii Isbank şi un pachet de 31,4% flotează liber la bursă. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 6, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
O Biblie veche de 1.200 de ani a fost descoperită în sud-estul Turciei în cadrul unei operaţiuni de combatere a contrabandei, a anunţat marţi biroul de presă al guvernatorului local, citat de DPA, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Trei suspecţi au fost reţinuţi în timp ce încercau să vândă o Biblie străveche, luni, în oraşul Kayapinar, a anunţat biroul de presă al guvernatorului regiunii Diyarbakir. Biblia descoperită în cadrul acestei operaţiuni are 34 de pagini gravate cu aur. Şase suspecţi au fost reţinuţi în arestul poliţiei, au precizat autorităţile locale, care nu au furnizat însă alte detalii suplimentare.
Provincia Anatolia deţine numeroase situri sfinte venerate de creştinii ortodocși, iar autorităţile turce, fără efect, încearcă să reducă numărul tentativelor de contrabandă cu artefacte antice. În Istanbul, capitala culturală a Turciei, Hagia Sophia – important obiectiv turistic – este o fostă biserică ortodoxă, care, în trecut, a fost cea mai mare biserică a creştinătăţii. A fost transformată de turci în moschee în 1453 şi, apoi, într-un muzeu, în 1935. Actualul regim Erdogan a anunțat de mai multe ori intențiile sale de a o transforma din nou în moschee.
Creştinii ortodocși alcătuiesc o mică minoritate din populaţia predominant musulmană a Turciei, o ţară cu 82 de milioane de locuitori.
Mănăstiri folosite ca baze militare
Acapararea fără bază legală a unor proprietăți ortodoxe este o practică veche în Turcia, care a exportat acest fenomen și în zona ocupată militar în 1974 în nordul Republicii Cipru.
Structura arhitecturală a mănăstirilor bizantine, în care biserica se ridica în mijloc, înconjurată de chilii, ridicate pe dealuri sau munţi, cu o bună panoramă, sunt ideale pentru nevoile strategice ale armatei turce, se arată într-o analiză a cotidianului ortodox Lumina. Mănăstiri medievale precum: Mănăstirea Acheiropoietos în Keryneia, „Sf. Ioan Hrisostom“, în Koutzobentes, „Sf. Pantelimon“ în Myrtou sunt încă în posesia armatei turce. Obiectele lor liturgice, deosebit de preţioase, sunt dispărute, fiind traficate.
În timpul inspecţiei stabilite de Consiliul Europei, în 1989, la Mănăstirea Koutzobentes, s-a observat că icoanele lipseau, iar fresca deteriorată necesita serioase reparaţii. Dispariţia icoanelor a fost legată de prezenţa armatei turce şi de negoţul ilegal cu antichităţi.
De asemenea, unele sate au fost transformate în tabere militare, precum: Margo, Arsos, Asomatos, Askeia. Altor biserici, precum celei din Lysi, Hosios Euphemianos, le-au fost îndepărtate frescele şi duse în Germania, de către cunoscutul traficant, Aydin Dykmen. Aceasta a fost o dovadă în plus a implicării armatei turce în comerţul illicit cu antichităţi furate. Potrivit statisticilor, armata turcă a avut un rol crucial în traficul cu icoane şi iconostase, care odinioară împodobeau bisericile creştine, deşi acestea cântăreau între 1,5 şi 2,5 tone.
Alte biserici creştine au fost transformate în grajduri pentru vite. Aceste acţiuni ale regimului turc dovedesc lipsa de respect faţă de celelalte religii. Mai departe subliniază un gol cultural imens între locuitorii din estul Anatoliei, care au fost mutaţi de către turci, pentru a contribui la o schimbare demografică a Ciprului.
Exemple de biserici transformate în grajduri pentru animale stau biserici ca: „Sf. Gheorghe“ din Devlos, „Sf. Gheorge“ şi „Sf. Luca“ în Komi, „Sf. Parascheva“ în Tavrou, „Sf. Fecioară“ în Klepini etc.
Alte biserici au fost folosite drept depozite pentru grâne: bisericile din Arnadi, Gerani, Kalopsida, „Sf. Constantin“ şi „Sf. Teodora“ în Vothylakas, „Sf. Modest“ în Lefka, „Sf. Gheorghe“ în Goufes, „Sf. Anton“ în Leonarisso.
Biserica Agia Sofia, iniția ortodăxă, iar ulterior romano-catolică, tranformată în Moscheea Selimiye, cunoscut punct de agitație electorală pro-Erdogan
Lăcaşuri de cult ortodoxe, vândute fără milă
Alte biserici au fost vândute unor persoane particulare, cu cetățenie turcă ori a unor state europene, precum: „Sf. Fecioară“ Karmiotissa, cumpărată de particulari britanici, „Sf. Fecioară“ Chrysotrimithiottisa în Trimithi, folosită astăzi ca studio de artă, aparţinând unor patroni britanici, „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“, folosită tot ca studio de artă, în Fterycha, „Sf. Luca“ în Lefkosia folosită drept atelier de covoare, biserica din Koutzobentes, acum cafenea, „Sf. Barbara“ în Trikomo, folosită ca centru de fitness, biserica din Milia, folosită drept depozit pentru materiale de construcţie, „Sf. Marina“ din Louroukina, parţial demolată şi transformată în atelier de reparaţii auto; „Sf. Anastasia“ din Lapethos a fost transformată în hotel, cu chiliile folosite acum drept camere de hotel; în centrul mănăstirii se află o piscină cu bar pentru oaspeţi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Mănăstirea Armeană din Chalefka. Biserica „Sf. Francisc“ din Famagusta, este folosită ca restaurant şi club de noapte. Biserici precum „Sf. Gheorghe“ Exorinos, „Sf. Gheorghe“ Xalonon din Zodeia sunt folosite ca teatre. Alte biserici au devenit muzee: „Sf. Arhanghel Mihail“ în Keryneia, „Sf. Ecaterina“ în Lefkosia, Mănăstirea „Sf. Apostol Barnaba“ în Salamis, „Sf. Fecioară“ în Tricomo.
În Lefkosia, Biserica „Sf. Gheorghe“ (al Latinilor) este folosită ca baie comunală otomană. Altele au devenit cluburi sportive: „Sf. Marina“ din Kithrea, „Sf. Ioan Botezătorul“ din Lapathos Ammochostou; şcoli de dans: „Sfânta Fecioară“ din Trachonas; „Sf. Luca“ din Lapithos a fost transformată în şcoală de dans.
Obiectele ortodoxe de cult, mană pentru traficanții turci
Traficul ilicit cu obiecte aparţinând cultului creştin reprezintă una dintre cele mai tragice consecinţe rezultate în urma invaziei turce în nordul insulei cipriote. Traficul cu obiecte religioase a fost condamnat de Republica Cipru, care a atenţionat toate organizaţiile internaţionale. Multe colecţii private au fost verificate. De asemenea, săpăturile ilegale sau secrete ale unor instituţii autorizate sau neautorizate, din Karpasia, Salamis, Galinoporne; distrugerea intenţionată de situri arheologice de către armata turcă, în Vrysi, Galateia, Ardana, Lapathos, Krini, Platani; jefuirea muzeelor şi şcolilor de arheologie din Soloi, Egkomi, Vouni, Salamis. Vânzarea lor prin case internaţionale de licitaţie sau existenţa acestor obiecte religioase în colecţii particulare în străinătate demonstrează comerţul ilicit cu antichităţi cipriote furate; negoţ care se continuă pe internet, obiectele apărând în cataloagele de vânzare ale comercianţilor de artă vest-europeni şi americani.
Biserica din Cipru, Departamentul de Antichităţi, Muzeul Bizantin din Lefkosia, institutii şi fundaţii private luptă pentru repatrierea antichităţilor cipriote. Este astfel evidentă distrugerea culturii cipriote. Aceasta nu este doar o problemă politică între Cipru si Turcia, ci şi una de importanţă internaţională, care depăşeşte graniţele unei ţări, devenind o prioritate pentru moştenirea culturală universală şi o dovadă de respect faţă de atâtea secole de civilizaţie.
Jefuirea obiectelor de artă bizantine şi medievale, a mozaicurilor, frescelor, icoanelor şi obiectelor liturgice, care a avut loc până acum şi încă se mai desfăşoară în părţile ocupate ale Ciprului de nord, cu aprobarea şi cooperarea armatei turce, are implicaţii internaţionale, bucurându-se de acordul unor autorităţi legale din câteva ţări, unde câteva dintre aceste antichităţi au reapărut în ţări precum: Marea Britanie, SUA, Elveţia Olanda, Germania, Grecia, Austria, Italia, Japonia etc. Nici o altă ţară europeană nu a mai pierdut până acum atâtea obiecte vechi, valoroase, precum Ciprul, obiecte care au ajuns în cercurile internaţionale de traficanţi.
Ankara refuză orice dialog rațional pentru rezolvarea diferendului cipriot
Operele de artă au fost jefuite
Biserica Panaghiei Kanakaria a fost ridicată în perioada creştină timpurie. Cel puţin jumătate din bolta absidei a fost decorată cu mozaic, datând din secolul VI, d.Hr. O reprezintă pe Fecioara Maria cu Iisus Hristos, pe genunchii Săi, flancată de doi arhangheli şi 13 medalioane cu busturile Apostolilor, probabil cu o cruce în mijloc. Mai târziu, biserica a fost reconstruită, iar pereţii şi domurile acoperite cu fresce. Până în 1976, mozaicul absidei şi zece dintre cele 13 medalioane s-au păstrat.
După ce ultimii dintre locuitorii greci au fost forţaţi să plece, în 1976, traficantul turc Aydin Dikmen a jefuit într-un mod sălbatic mozaicul de pe absidă.
Fotografiile făcute înainte de 1974 dovedesc jefuirea mozaicului şi frescelor de către acesta. În 1983, două fragmente de mozaic reprezântându-i pe Sf. Apostoli Bartolomeu şi Luca, descoperite în posesia lui Aydin Dikmen din Germania, au fost apoi repatriate.
În 1998, patru fragmente de mozaic au fost descoperite în posesia lui Peg Goldberg, un dealer de artă, în Indianopolis, SUA. Ea le preluase de la Dickmen, împreună cu Michel van Rijn şi R. Fitzgerald. Biserica şi Republica Ciprului au luat măsuri legale împotriva lui Goldberg, care a fost judecată de către Curtea Americană şi obligată să returneze fragmentele de mozaic; acestea ajungând înapoi în Cipru, în 1991.
În septembrie 1997, un alt fragment de mozaic, reprezentând bustul Apostolului Tadeu, a fost repatriat. Acest fragment, alături de multe altele, a ajuns prin Olanda, din cauza traficantului Michel van Rijn, asociat al lui Dickmen. Motivul investigaţiei bisericii cipriote a fost iniţial urmărirea ascunzătorilor lui Dickmen din Germania, în care se aflau obiectele de artă. Astfel, în urma unui raid organizat de către poliţia germană în perioada octombrie-noiembrie 1997, s-au găsit fragmente din mozaicul reprezentându-l pe Sf. Apostol Toma, mâna dreapta a Sf. Arhanghel Mihail şi mâna stângă a Sf. Fecioare Maria, alături de alte nenumărate fragmente de mozaic şi de sute de icoane cipriote.
Sute de milioane
Numărul artefactelor exportate în Statele Unite din Turcia-țară care are granițe comune cu Siria și Irak-a crescut semnificativ în ultimii ani, consideră mass-media de peste Ocean, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit documentelor obținute de jurnaliști, această creștere a început în primii ani după invazia americană din Irak, din 2003, și a evoluat rapid după izbucnirea războiului din Siria în 2001. În ultimii 13 ani, din 2003 și până în prezent, artefacte în valoare de 283 milioane de dolari au ajuns în Statele Unite din Turcia, inclusiv monede din aur în valoare de 26 milioane de dolari și alte monede în valoare de 15 milioane de dolari. Cele mai multe artefacte au ajuns la New York, unde se află numeroase case de licitații, dealeri de antichități și galerii de artă. Autoritățile nu știu însă câte din aceste artefacte au fost furate sau obținute prin mijloace ilegale.
Între anii 1993 și 2002, valoarea artefactelor exportate din Turcia în Statele Unite a fost de doar 68 milioane de dolari. Ultima dată când s-a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor a fost în 1992, după războiul din Golf și destrămarea URSS. Atunci, într-un singur an, valoarea artefactelor ce-au ajuns în America via Turcia a fost de 85 milioane de dolari.
Jafurile s-au întețit în Irak și Siria după izbucnirea războaielor și de pe urma lor au profitat inclusiv organizațiile teroriste-Al-Qaeda și acum Statul Islamic. În prezent, când criza refugiaților și instabilitatea din Orientul Mijlociu a transformat sudul Turciei într-un paradis al crimei organizate, traficul de persoane, de arme și de artefacte a explodat.
Kilograme de monede din aur
Între 1989 și 2002, doar 1.1 kg de monede antice din aur au fost exportate din Turcia în Statele Unite. Între 2003 și 2010, cantitatea a crescut la 26 kg, iar în ultimii cinci ani-2011-2016-ea ajuns la 51 kg. Cum se explică această creștere?
În societățile din Orientul Mijlociu, monede se bat încă de acum 2500 de ani. De aceea, contrabandiștii țintesc siturile în care se află așezări antice și organizează săpături de suprafață în speranța că vor găsi monede din aur. Ei caută în special monede pentru că acestea sunt ușor de transportat și au valoare mare pe piață. O altă explicație ar fi că refugiații care au trecut granița în Turcia-din Siria sau Irak-încearcă uneori să vândă monedele antice pe care le aveau în familie, încercând să facă rost de bani pentru a ajunge în Occident.
Trucia nu este singura țară în care se înregistrează o creștere semnificativă a exporturilor de artefacte. Din Egipt, spre exemplu, din 2011 și până în prezent, artefacte în valoare de 143 milioane de dolari au ajuns în Statele Unite. Alte artefacte ajung direct din zonele de război-Irak sau Siria.
Statul-Islamic-beneficiază-financiar-de-traficul-cu-antichități-și-relicve-creștine
Fonduri pentru Statul Islamic
Gruparea Statul Islamic câştigă aproximativ 100 de milioane de dolari pe an din traficul cu antichităţi furate din Irak şi Siria, pe care le vinde pe piaţa neagră, relatează Wall Street Journal, citând sub acoperirea anonimatului un oficial din serviciile franceze de securitate, informează. Alte surse estimează valoarea la câteva zeci de milioane de dolari, scrie și mass-media elvețiană.
Comerţul cu artefacte creștine, multe ortodoxe, a devenit una dintre principalele surse de venit pentru ISIS, în condiţiile în care teritoriul său şi, implicit, veniturile din petrol sunt în scădere. “ISIS creşte presiunea pe acest front de trafic pentru a compensa pierderea veniturilor din petrol”, a explicat oficialul francez.
Pentru mulţi comercianţi şi traficanţi din Siria, ţară măcinată de şase ani de un război civil, vânzarea antichităţilor a devenit o necesitate.
Un presupus intermediar, Muhammad Hajj Al-Hassan, a povestit cum ISIS i-a atacat casa din Siria şi aproape că l-a executat, suspectându-l că susţine Armata Eliberării Siriene. Ulterior, el a început să vândă artefacte pentru ISIS cumpărătorilor europeni, la cererea lui Abu Laith Al-Dairi, care se ocupă de antichităţi pentru grupare.
Importanţa pe care o acordă ISIS comerţului cu antichităţi este reflectată de faptul că gruparea foloseşte jihadişti străini pentru administrarea operaţiunii. Aceştia sunt consideraţi mai loiali decât localnicii.
Locuitorii teritoriilor ocupate de ISIS primesc autorizaţii de la gruparea jihadistă pentru a căuta antichităţi. Aceste autorizaţii au fost iniţial gratuite, dar în prezent mişcarea percepe 20% din valoarea fiecărui obiect găsit. În plus, ISIS cere ca toate antichităţile să îi fie vândute direct, pentru ca apoi să le poată revinde dealerilor.
Hassan spune că a vândut recent două Biblii antice unui cumpărător rus, într-un oraş din sudul Turciei. Acesta a plătit 11.800 de dolari.
Bibliile, din estul Siriei, au fost ascunse apoi într-un camion cu legume şi scoase din Turcia.
Hassan a păstrat un commision de 25% pentru intermedierea tranzacţiei, iar restul banilor au fost daţi celui care a adus Bibliile în Turcia, probabil pentru a ajunge în cuferele ISIS.
Un alt intermediar a declarat că i-a dat 1.000 de dolari unei sirience care a transportat o statuie romană, din bronz, din Siria în Turcia. Obiectul ar fi provenit de la Rakka şi este posibil să fi fost un fals.
Ulterior, compania americană Hobby Lobby, a fost amendată cu trei milioane de dolari pentru că ar fi achiziţionat ilegal artefacte care ar fi fost furate în 2010 şi aduse fără autorizaţie din Irak. (M.B./Ghenadie Oprea)
