de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim
Japonia a condamnat joi ceea ce a descris drept o creştere a prezenţei militare a Rusiei în arhipelagul aflat în dispută între cele două ţări după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Acumularea militară în Teritoriile de Nord este inacceptabilă pentru Japonia’, a declarat ministrul apărării nipon Takeshi Iwaya în finalul discuţiilor joi la Tokyo cu o delegaţie de înalţi responsabili ruşi, referindu-se la cele patru insule din arhipelagul Kurilelor de Sud (Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi Habomai) în limbajul diplomatic japonez.
Bătălia rachetelor
Forţele sovietice au capturat insulele Kurile, sau Teritoriile de Nord, aşa cum le numeşte Japonia, cu peste 70 de ani în urmă în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza acestei dispute teritoriale, între Rusia şi Japonia nu există nici astăzi un tratat de pace, care să pună capăt în mod oficial războiului din Pacific.
Prezent la discuţiile de la Tokyo, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a insistat asupra faptului că Rusia are dreptul să desfăşoare activităţi militare în Kurilele de Sud. ‘Forţele armate ruse acţionează pe teritoriu suveran şi au dreptul să facă aceasta în baza dreptului internaţional’, a afirmat Lavrov, citat de TASS.
La rândul său, ministrul de externe rus şi-a exprimat preocuparea faţa de preconizata instalare în Japonia a unui sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore, în cadrul a ceea ce el a calificat drept o consolidare a colaborării militare nipono-americane.
Întâlnire la nivel înalt
Principalul rival geopolitic al Rusiei, SUA sunt aliat apropiat al Japoniei, furnizând o parte importantă a sistemelor de luptă folosite de forțele militare, navale și aeriene nipone. Ministrul apărării de la Tokio a insistat că instalarea sistemului american antirachetă nu reprezintă o ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.
Întâlnirea de la Tokyo s-a desfăşurat în formatul ‘doi plus doi’, implicând participarea miniştrilor de externe şi ai apărării din cele două ţări.
În paralel, Japonia şi Rusia pregătesc în prezent o reuniune între liderii lor, premierul nipon Shinzo Abe urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20, preconizat să aibă loc în iunie 2019 la Osaka.
Divergențe semnificative
Între Rusia şi Japonia se menţin divergenţe ‘foarte semnificative’ cu privire la problema insulelor Kurile, revendicate de cele două ţări, a afirmat la începutul lunii mai 2019 ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Înaintea unei întâlniri la Moscova cu omologul său japonez Taro Kono, şeful diplomaţiei ruse a apreciat că discuţiile anterioare au permis celor două ţări să-şi expună punctele de vedere. ‘Sper că aceste negocieri şi aceste consultări ne vor permite să înţelegem mai bine divergenţele noastre, chiar dacă aceste diferenţe rămân încă foarte semnificative’, a afirmat Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia
Istorie zbuciumată
Numite ‘Kurilele de Sud’ de către Rusia şi ‘Teritoriile de Nord’ de către Japonia, aceste insule vulcanice între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific se află în centrul unui diferend teritorial care a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.
Tokyo consideră oficial cele patru insule anexate de URSS în 1945 – cu 20.000 de locuitori – ca făcând ‘parte integrantă din teritoriul japonez’.
Premierul nipon Shinzo Abe şi preşedintele rus Vladimir Putin au făcut o prioritate din rezolvarea acestui diferend şi s-au întâlnit de 25 de ori din 2013.
În noiembrie, Putin şi Abe au convenit la Singapore să accelereze negocierile în baza unei declaraţii din 1956.
Această declaraţie prevedea că URSS se angajează să restituie cele două insule mai mici (Shikotan şi Habomai) în schimbul încheierii unui tratat de pace. Or, negocierile, puternic încetinite după semnarea în 1960 a tratatului de cooperare între Tokyo şi Washington, nu au dat până acum vreun rezultat.
La sfârşitul lunii ianuarie, Vladimir Putin a indicat, după o întâlnire cu Shinzo Abe la Moscova, că este nevoie în continuare de o ‘muncă migăloasă’ pentru a se ajunge la semnarea unui tratat de pace.
Această dispută teritorială nu împiedică cele două ţări să întreţină relaţii economice, ilustrate în special prin importante investiţii nipone în Rusia, printre care cele ale grupului auto Toyota sau ale giganţilor în domeniul energetic. În ultimii ani, Abe şi Putin au discutat şi despre proiecte economice în insulele situate între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific.
Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul
Poziție rusă dură
Kremlinul a respins anterior orice ‘acord separat’ care ar prevedea o ‘returnare automată’ a unei părţi din insulele Kurile, aflate sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, dar revendicate de Japonia. ‘În ultimele zile, am auzit o mulţime de raţionamente şi speculaţii politice potrivit cărora ar exista un fel de acord separat privind transferul unor insule şi aşa mai departe. Nu este cazul şi nu poate fi’, a afirmat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie la televiziunea publică rusă Rossia-1.
Revenirea la formatul de negocieri în baza Declaraţiei comune din 1956 privind încheierea unui tratat de pace cu Japonia nu înseamnă transferul automat al unor teritorii ruse părţii japoneze, a insistat Peskov, în cadrul emisiunii săptămânale ‘Moscova. Kremlin.Putin’, adăugând că Rusia şi Japonia, în problema Kurilelor, vor accepta un compromis care să nu contravină intereselor lor naţionale, potrivit TASS.
‘Putem oare spune că această (relansare a negocierilor) înseamnă o returnare automată a unor teritorii? Desigur, nu!’, a adăugat Dmitri Peskov.
Baze strategice
De cealaltă parte, Tokyo a asigurat anterior, prin vocea secretarului general al guvernului, Youshihide Suga, că în cazul în care Japoniei îi vor fi predate o parte din insulele Kurile, acolo nu vor fi instalate baze americane. Japonia oferă periodic astfel de asigurări diplomatice părții ruse, exprimându-și disponibilitatea pentru crearea unei zone demilitarizate în insulele Kurile după revenirea acestora sub jurisdicția japoneză.
Anual, armata rusă este implicată în exerciții militare masive în Marea Japoniei, ca parte a manevrelor periodice Vostok, desfășurate în Siberia şi Extremul Orient Rus, exerciţii în Marea Japoniei.
De exemplu, în cadrul manevrelor-gigant Vostok-2018, peste 2000 de militari și sute de vehicule militare, au efectuat exerciții, cu participarea Chinei, un alt rival militar, politic și economic al Japoniei. În total, peste 300.000 de militari, 36.000 de vehicule, 1.000 de avioane şi 80 de nave au luat parte la Vostok-2018.
Japonia se teme de o prezenţă militară sporită a Rusiei în această regiune şi îndeosebi în Insulele Kurile, între care patru, revendicate de Tokyo, sunt la originea tensiunilor dintre cele două ţări. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Israel, război politic prelungit
Knesset-ul a votat joi dizolvarea sa la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi legislative la 17 septembrie, o situaţie nemaiîntâlnită în istoria ţării, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Ierusalim a votat pentru dizolvarea sa, în a doua şi a treia lectură, cu 74 de voturi pentru şi 45 contra, la propunerea partidului Likud al premierului Benjamin Netanyahu.
Conform analiștilor politici, actualul premier, incapabil să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele de dreapta care s-au impus la alegerile desfăşurate la 9 aprilie 2019, a preferat să trimită israelienii din nou la urne pentru a doua oară în aproximativ cinci luni, pentru a nu-i oferi preşedintelui Reuven Rivlin posibilitatea de a încredinţa misiunea unui alt lider politic.
Poziții radicale
Netanyahu, care a revendicat victoria în numele partidului său de dreapta Likud în alegerile din 9 aprilie, a avut termen până miercuri seară să ajungă să formeze guvernul, după ce a fost însărcinat de preşedintele Reuven Rivlin în urmă cu şase săptămâni.
La putere în ultimul deceniu şi confruntat cu acuzaţii de corupţie, Netanyahu s-a străduit să încheie un acord cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi evreieşti ultrareligioase care i-ar asigura un al cincilea mandat.
Diviziunile dintre partidul ultranaţionalist al fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman, Yisrael Beitenu, şi cel ultrareligios Iudaismul Unificat al Torei asupra unui proiect de lege privind scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice au împins discuţiile de coaliţie în impas.
Formațiunea condusă de Lieberman, care are 5 locuri în Parlamentul de la Ierusalim, dorește eliminarea excepțiilor. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Proteste masive
Mii de israelieni au manifestat sâmbătă seară la Tel Aviv împotriva unui eventual acord de coaliţie condusă de premierul desemnat Benjamin Netanyahu ce ar putea constitui pentru opoziţie sfârşitul democraţiei în ţară, notează mass-media locală. Manifestanții au agitat drapelul israelian, scandând, printre altele, sloganul „un popor, o lege”.
„Nu te vom lăsa să transformi Israelul democratic într-o curte privată a unei familii regale sau a unui sultanat”, a declarat Benny Gantz, liderul alianţei de centru-dreapta Albastru şi Alb, pe cale de a deveni cel mai mare partid de opoziţie.
„Suntem aici ca să luptăm pentru ţara noastră. Netanyahu va zdrobi Curtea Supremă pentru a împiedica justiţia” să îşi facă treaba, a spus Tamar Zandberg din partea formaţiunii Meretz.
Organizatorii au estimat la câteva zeci de mii de persoane numărul participanţilor la marşul care a avut loc în faţa muzeului din Tel Aviv. Potrivit poliţiei, mai puţin de 10.000 de manifestanţi au fost prezenţi.
Vânătoare de vrăjitoare
Concomitent, procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, a amânat anterior pentru începutul lunii octombrie 2019 data la care Netanyahu urmează să fie audiat pentru a răspunde la acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse. În februarie 2019, magistratul şi-a anunţat intenţia de a-l inculpa pe prim-ministru pentru „corupţie”, „fraudă” şi „abuz de încredere” în trei dosare.
Benjamin Netanyahu a negat toate aceste acuzaţii şi a denunţat o „vânătoare de vrăjitoare”. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, nemulțumit de rezultatul alegerilor locale
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan va cere organizarea de noi alegeri municipale la Istanbul (n.r.-unde rezultatele provizorii ale scrutinului din 31 martie 2019 îl arată perdant), a anunţat vicepreşedinte al AKP, Ali Ihsan Yavuz, citat de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Vom lua calea recursului extraordinar (…). Vom spune că dorim ca alegerile să fie refăcute la Istanbul”, a declarat Ali Ihsan Yavuz, la câteva ore după respingerea de către Înalta Comisie Electorală (YSK) a cererii depusă de partid pentru renumărarea tuturor voturilor din Istanbul.
AKP supărat
Potrivit agenţiei de presă Anadolu, care îl citează pe reprezentantul AKP la YSK, Recep Ozel, instituţia a respins cererea pentru renumărarea tuturor voturilor în 31 din 39 de districte ale Istanbulului, acceptând renumărarea doar pentru 51 de urne. Un responsabil al AKP a precizat, sub condiția anonimatului, că în condiţiile în care renumărări parţiale sau totale au fost deja făcute în alte şapte districte, acestea nu au fost vizate în cererea partidului.
Pentru ultimul district, Buyukcekmece, unde AKP a cerut anularea alegerilor, decizia YSK a fost amânată, potrivit lui Ozel.
„Toată lumea este legată de deciziile YSK, însă noi avem dreptul să le criticăm. Renumărarea voturilor din 51 de urne nu are niciun sens”, a insistat Yavuz, subliniind că avansul candidatului opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a scăzut de la 25.000 la 14.000 după renumărări parţiale.
Înfrâgere dureroasă
Potrivit rezultatelor provizorii, partidul lui Erdogan a câştigat alegerile la scară naţională, însă a suferit înfrângeri la Istanbul şi Ankara, care au fost câştigate de opoziţie, în condiţiile în care cele două oraşe erau controlate de 25 de ani de AKP şi predecesorii săi islamişti.
AKP a depus recursuri de-a lungul întregii săptămâni trecute, inclusiv pentru reexaminarea buletinelor invalidate.
Accentuând presiunea asupra autorităţilor electorale, Erdogan a afirmat luni că scrutinul a fost presărat de „nereguli” în masă şi comise „în mod organizat” la Istanbul.
Contestații pe bandă rulantă
Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii trecute un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.
Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70% din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.
Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal a fost marcat de „abuzuri organizate”.
Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 8, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Israel, amenintat diplomatic de Ankara
Ankara a denunţat puternic duminică ”declaraţiile iresponsabile” ale premierului israelian, Benjamin Netanyahu, care a spus că preconizează anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată, considerându-le o promisiune electorală înainte de un scrutin legislativ strâns, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Cisiordania este un teritoriu palestinian ocupat de către Israel încălcând dreptul internaţional. Declaraţiile iresponsabile ale premierului Netanyahu, care vizează atragerea câtorva voturi chiar înainte de alegerile legislative (…), nu vor schimba nimic”, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.
Promisiuni electorale
Sâmbătă, cu trei zile înainte de alegerile legislative, care se anunţă a fi unele strânse, Netanyahu a afirmat că preconizează, în caz că va fi reales, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată.
”Democraţiile occidentale vor reacţiona oare sau vor continua să fie împăciuitoare ? Ruşine tuturor !”, a reacţionat pe Twitter Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.
Cu puţin timp mai înainte, purtătorul de cuvânt al partidului lui Erdogan (AKP, islamo-conservator), Omer Celik, a făcut apel ”să se pună capăt nebuniei lui Netanyahu”.
Coloniile infiinţate în teritoriile palestiniene ocupate de către Israel din 1967 sunt considerate ilegale din punctul de vedere al dreptului internaţional de o parte a comunității de experți, iar o mare parte a comunităţii internaţionale le consideră un obstacol major pentru pace în Orientul Mijlociu. Anexarea lor de către Israel ar însemna eşecul soluţiei a două state, adică declararea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul.
Oman, inițiative pentru a „linişti temerile” Israelului
Şeful diplomaţiei din Oman, Yousuf bin Alawi bin Abdullah, a îndemnat recent ţările arabe să ia „iniţiative” pentru a „linişti temerile” Israelului legate de viitorul acestuia în Orientul Mijlociu, suscitând critici din partea Iordaniei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Occidentul a oferit un sprijin politic, economic şi militar Israelului care dispune în prezent de toţi vectorii de putere (…) şi, în pofida acestui lucru, (Israelul) se teme pentru viitorul său ca ţară nearabă înconjurată de 400 de milioane de arabi”, a declarat şeful diplomaţiei de la Muscat. „Cred că noi, arabii, trebuie să fim capabili să examinăm această problemă şi să încercăm să liniştim temerile Israelului prin intermediul unor iniţiative şi al unor adevărate acorduri între Israel şi noi”, a afirmat ministrul de externe cu prilejul Forumului economic mondial pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în Iordania.
Reacții dure
Israelul întreţine relaţii diplomatice numai cu două ţări arabe, Egiptul şi Iordania, dar în ultimele luni a acordat o atenţie mărită ţărilor din Golful Persic care împărtăşesc îngrijorarea sa cu privire la Iran, putere regională şiită şi rival istoric.
În februarie 2019, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu Yousuf bin Alawi bin Abdullah, la patru luni după ce a efectuat o vizită surpriză la Muscat unde a discutat cu sultanul Qaboos.
Majoritatea ţărilor arabe au făcut din rezolvarea problemei palestiniene o condiţie pentru normalizarea relaţiilor cu Israelul.
Afirmaţiile ministrului de externe al Omanului au suscitat critici din partea omologului său iordanian, Ayman Safadi, prezent la dezbateri. „Dacă (Israelul) spune că nu se simte confortabil (în regiune), nu este problema mea”, a spus el. „Problema nu este că arabii trebuie să ofere garanţii (…), ci că Israelul trebuie să facă ceea ce este necesar pentru pace”, a adăugat ministrul de externe iordanian. Israelul „trebuie să se retragă din teritoriile arabe ocupate după 1967 şi să permită” crearea unui stat palestinian, a mai subliniat Ayman Safadi. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, nemulțumit de rezultatele alegerilor locale
Partidul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că va cere renumărarea tuturor voturilor exprimate la Istanbul la alegerile locale de săptămâna trecută, pe care conform rezultatelor parţiale le-ar fi pierdut, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vicepreşedintele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), Ali Ihsan Yavuz, a declarat că sâmbătă a fost depusă la comisia electorală (YSK) o cerere de renumărare a voturilor din unul din cele 39 de districte ale Istanbulului.
Înfrângere dureroasă
„Astăzi vom sesiza YSK pentru a se renumăra toate voturile din toate districtele rămase, din cele 38 de districte”, a precizat Yavuz, citat de mass-media turcă.
Conform rezultatelor provizorii ale alegerilor, partidul lui Erdogan a pierdut la Ankara şi Istanbul.
Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.
Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70 la sută din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.
Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal a fost marcat de „abuzuri organizate”.
Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a promis, sâmbătă, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania dacă va obţine un nou mandat după alegerile legislative de săptămâna viitoare, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un interviu pentru Channel 12 News, acordat cu trei zile înaintea alegerilor de marţi, Netanyahu a fost întrebat de ce nu a extins suveranitatea Israelului asupra coloniilor din Cisiordania, cum a procedat Israelul în urmă cu mulţi ani în cazul Ierusalimului de Est şi Platoului Golan.
Generația Netanyahu
“Cine spune că nu vom face asta? Discutăm despre acest lucru. Întrebaţi dacă vom trece la faza următoare? Răspunsul este da, vom trece la faza următoare. Voi extinde suveranitatea Israelului”, a spus Netanyahu, conform mass-media.
Netanyahu, care a dominat politica israeliană timp de o generaţie, luptă pentru supravieţuirea politică împotriva lui Benny Gantz, un fost şef de Stat Major al armatei israeliene. Actualul premier l-a acuzat pe Gantz că ar putea să pună în pericol siguranţa Israelului prin concesii teritoriale în faţa palestinienilor.
Coloniile din Cisiordania reprezintă unul dintre cele mai “încinse” subiecte în eforturile de restartare a discuţiilor de pace israeliano-palestiniene. În prezent, în Cisiordania locuiesc peste 400.000 de israelieni şi aproximativ 2,9 milioane de palestinieni.
Precedentul Golan
Preşedintele american Donald Trump a afirmat anterior că ‘este timpul’ ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, teritoriu ocupat şi anexat de acesta de la Siria în urma Războiului de Şase Zile din 1967. Anunțul vine după o altă decizie istorică a SUA în ceea ce privește mutarea ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim.
‘După 52 de ani, este timpul ca Statele Unite să recunoască deplin Suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru Statul Israel şi Stabilitatea Regională!’, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.
‘Într-o perioadă în care Iranul încearcă să folosească Siria ca o platformă pentru a distruge Israelul, Preşedintele Trump recunoaşte cu îndrăzneală suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan. Îţi mulţumim, preşedinte Trump!’, a transmis, într-o primă reacţie, Benjamin Netanyahu, pe reţelele sociale.
Netanyahu a evocat posibilitatea ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan cu prilejul primei sale întâlniri cu Trump la Casa Albă, în februarie 2017.
La mijlocul lui noiembrie, SUA au votat pentru prima oară împotriva unei rezoluţii a ONU ce considera anexarea israeliană a Înălţimilor Golan drept ‘nulă şi neavenită’. Singurul stat care a mai votat împotriva acestei rezoluţii a fost Israel.
Axa Moscova-Damasc
Poziția Moscovei asupra apartenenţei înălțimilor Golan din Siria rămâne neschimbată. Acest lucru a fost declarat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat ziarului egiptean Al-Ahram. „Ne orientăm constant pe Rezoluția 497 din 17 decembrie 1981 a Consiliului de Securitate al ONU, conform căreia decizia Israelului de a-și stabili legile, jurisdicția și administrația în această parte a Siriei este nevalabilă și nu are forță juridică internațională”, a spus Lavrov.
El a menționat că majoritatea covârșitoare a membrilor comunității mondiale aderă la aceeași abordare.
Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus că Statele Unite zguduie ordinea mondială, fundamentele căreia ele însele au creat-o. (M.B.)
