de Isac Mihai | ian. 21, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia
După ce a trimis ceea ce oficial ar fi „consilieri militari” şi ofiţeri să sprijine Guvernul de Uniune Naţională (GNN) din Tripoli, recunoscut de ONU, Turcia a desfăşurat sisteme de apărare aeriană în apropierea aeroportului Mitiga, relatează surse militare locale, citate de mass-media internațională, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aeroportul găzduieşte avioane militare ale GNN şi drone militare tip Bayraktar TB2 furnizate de turci. Conform fotografiilor şi videoclipurilor disponibile online, sistemele turceşti desfăşurate includ MIM-23 Hawk, ACV-30 Korkut SPAAG şi radare AN / MPQ-64 Sentinel 3D.
De la începutul avansării Armatei Naţionale Libiene (LNA) condusă de generalul Khalifa Haftar către Tripoli în aprilie 2019, aeroportul Mitiga a devenit în mod repetat o ţintă a atacurilor aeriene. Aceste atacuri au dus la pierderi notabile ale flotei de aeronave militare ale GNN.
Între timp, numărul membrilor grupurilor militante siriene susţinute de turci, dislocate în Libia, a crescut la 2.400. Potrivit rapoartelor, încă 1.700 de luptători sirieni vor începe acum antrenamente în bazele militare din Turcia, înainte de a fi trimişi pentru a lupta de partea GNN.
Numărul total al militarilor turci care acţionează în Libia rămâne neconfirmat. Cu toate acestea, fotografiile şi videoclipurile care apar online indică faptul că sute de luptători sprijiniţi de Ankara ajung în Libia cu avioanele în mod regulat. Aceștia fac parte, în principal, din grupările paramilitare pro-turcești din Siria și Irak.
Petrolul, miza eternă
La 18 ianuarie, guvernul din Benghazi s-a aliat cu armata generalului Haftar pentru a bloca exporturile de petrol în porturile aflate sub controlul său, reducând producţia cu mai mult de jumătate.
Potrivit companiei naţionale libiene a petrolului, producţia de ţiţei va scădea cu aproximativ 800.000 de barili pe zi, costând 55 milioane USD zilnic. Societatea a declarat situaţie de forţă majoră, care poate permite Libiei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din Africa, să suspende legal contractele de livrare. LNA susţine că porturile au fost închise ca răspuns la „cererile naţiunii libiene” care se opune intervenţiei turce solicitate de GNN – între cele două părţi existând un acord de cooperare militară, care a îngrijorat inclusiv vecinii Libiei.
Berlin, eșec politic
Măsura de blocare a porturilor libiene, care a avut loc înainte de conferinţa de la Berlin, a demonstrat jucătorilor internaţionali disponibilitatea armatei lui Haftar de a juca dur, indiferent de costuri.
Conferinţa, care a avut loc pe 19 ianuarie, a reunit delegaţii importante ale parlamentului libian din Benghazi, ale guvernului de la Tripoli precum şi jucători la nivel mondial şi regional, inclusiv SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Rusia, Franţa, Italia şi Germania.
Participanţii la conferinţa de la Berlin şi-au declarat sprijinul pentru realizarea unui acord de pace în Libia, şi angajamentul pentru soluţionarea politică a conflictului.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că părţile în război din conflictul din Libia au fost de acord să respecte un embargo asupra armelor şi să nu ofere sprijin militar diferitelor părţi. Acordul pare deja dinamitat de evoluţia Turciei.
Reprezentanţii conflictului libian au fost de acord să formeze o comisie militară de cinci la cinci, care să lucreze la rezolvarea tensiunilor existente. Documentul privind Libia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Dar acest lucru face ca procesul de pace libian să depindă de alte probleme geopolitice care se află în desfăşurare.
În plus, încetarea focului necondiţionat nu corespunde intereselor generalului Haftar, care duce o ofensivă pentru a ocupa capitala Tripoli. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 16, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, trimisă în Libia
Turcia începe să trimită trupe în Libia pentru a sprijini guvernul de la Tripoli recunoscut internaţional, a declarat, preşedintele Tayyip Erdogan, cu câteva zile înaintea unui summit ce va avea loc la Berlin, care va aborda conflictul libian în speranţa obţinerii unui acord de pace. Săptămâna trecută, Turcia şi Rusia au cerut părţilor aflate în război să declare încetarea focului. Cu toate acestea, în pofida discuţiilor de la Moscova menite să pună capăt campaniei generalului libian Khalifa Haftar care asediază capitala libiană, cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord şi Haftar a plecat fără să semneze un document.
Turcia, care sprijină Guvernul de Uniune Naţionala (GNA) al lui Fayez al-Serraj, a spus anterior că a trimis o echipă de „antrenament şi cooperare”, care acum este activă în Libia.
Sprijin militar
Joi, Erdogan a declarat că Turcia începe desfăşurarea de trupe în Libia şi că va folosi toate mijloacele diplomatice şi militare pentru a asigura stabilitatea în Libia. „Pentru ca guvernul legitim din Libia să rămână în picioare şi să se consolideze, trimitem soldaţii noştri în această ţară”, a declarat Erdogan la un eveniment politico-militar desfășurat la Ankara.
Erdogan a avertizat anterior că Turcia nu se va abţine şi le va „da o lecţie” forţelor din estul Libiei – conduse de generalul Haftar – dacă atacurile acestuia împotriva GNA vor continua.
Discuţiile de la Moscova au fost cea mai recentă încercare de stabilizare a situaţiei din Libia, care a fost măcinată de război civil după debarcarea şi omorârea dictatorului Moammer Gaddafi în 2011.
Summit european
Duminică, Germania va găzdui un summit cu privire la Libia, la care vor participa taberele rivale, principalii lor sponsori străini şi reprezentanţi ai ONU, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, Turcia şi Italia. Au fost invitaţi Haftar şi Serraj, dar aceștia nu și-au confirmat încă prezența.
Turcia şi Libia au semnat două acorduri în noiembrie, unul privind cooperarea militară şi altul referitor la stabilirea unor zone maritime din estul Mediteranei. Erdogan a declarat, joi, că Turcia va începe rapid să acorde licenţe pentru explorare şi foraj în regiune.
Grecia, Cipru şi alţi actori regionali s-au opus acestui acord, numindu-l ilegal. Turcia a respins vehement acuzaţiile.
Turcia a generat tensiuni în Mediterana după ce a încercat să foreze în zone maritime care aparţineau Ciprului, anul trecut. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 12, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că SUA nu şi-au îndeplinit pe deplin angajamentele asupra retragerii forţelor kurde în Siria, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Președintele turc a făcut aceste declarații fulminante înainte de a lua avionul spre Washington, unde va avea o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump. „Îi voi spune, cu documente în sprijin, că acordul pe care l-am încheiat (asupra Siriei) nu a fost pe deplin respectat”, a spus Erdogan în timpul unei conferinţe de presă pe aeroportul din Ankara, preluată copios de mass-media turcă apropiată regimului.
Acord important
Un acord mijlocit în data de 17 octombrie de vicepreşedintele american Mike Pence în timpul vizitei sale la Ankara a deschis calea spre oprirea ofensivei turce lansate la 9 octombrie în nord-estul Siriei pentru a alunga miliţia kurdă Unităţile de Apărare a Poporului (YPG), aliată a Washingtonului în lupta împotriva ISIS. Acest acord prevede retragerea YPG de la frontiera turcă şi înfiinţarea unei zone de securitate de 32 de kilometri lăţime de-a lungul frontierei cu Turcia pe teritoriul sirian.
Turcia şi-a lansat operaţiunea după ce Trump a anunţat retragerea trupelor americane desfăşurate în această zonă, ceea ce a fost interpretat drept undă verde dată Ankarei. Acest anunţ a intervenit în urma unei convorbiri telefonice între Donald Trump şi Recep Tayyip Erdogan.
Critici dure
Puternic criticat, inclusiv în propria tabără, Trump a înăsprit ulterior tonul şi a autorizat sancţiuni împotriva Turciei, care au fost ridicate după ce Ankara şi-a suspendat ofensiva în Siria.
Conform unui acord separat încheiat la 22 octombrie între Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin, Moscova s-a angajat să alunge YPG din alte sectoare din nord-estul Siriei, în coordonare cu armata siriană, şi să înfiinţeze patrule comune cu armata turcă pe teritoriul sirian.
„Din nefericire, până acum nu este posibil să se spună că grupările teroriste s-au retras din regiune. Nici Rusia, nici SUA nu au fost în măsură să facă să plece grupările teroriste conform calendarului convenit”, a mai afirmat Erdogan. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Împlinirea a 52 de ani de la eliberarea şi reunificarea Ierusalimului a fost aniversată luni seara, la Bucureşti, la iniţiativa Rabinului Comunităţii Originarilor din România, Josef Wasserman, în prezenţa a numeroşi participanţi din mediul politic, administrativ, oameni de afaceri, scriitori, artişti, jurnalişti, se arată într-un comunicat remis agențiilor de presă. „Trăim de 52 de ani în Ierusalim, capitala poporului evreu. Multe generaţii au visat, dar nu au ajuns la astfel de clipe. Acest dar frumos pe care l-am primit se datorează şi celor care n-au uitat Ierusalimul şi au fost ataşaţi trup şi suflet de-a lungul mileniilor care s-au scurs de la dărâmarea Templului”, a declarat Josef Wasserman cu prilejul evenimentului.
Ambasada, problemă delicată
„Cu prilejul împlinirii a 52 de ani de la eliberarea şi reunificarea Ierusalimului îl rog de aici, de la Bucureşti, pe preşedintelui României, pe care l-am cunoscut personal, să fie în continuare un exemplu pentru toate ţările din Europa şi să fie de acord cu mutarea ambasadei. România totdeauna a fost aproape de poporul israelian şi în timpuri grele când mulţi au părăsit relaţiile cu Israelul. Este de neînţeles de ce sunt încă popoare care nu vor să meargă pe drumul SUA şi să spună: ‘Respectăm fiecare ţară cu capitala lor’. Nu cred că cineva din Israel sau din America ar fi avut curajul să spună ‘capitala României nu este Bucureşti”, a mai spus Josef Wasserman.
Rabinul a subliniat apoi importanţa Oraşului Sfânt pentru toate popoarele: „Dumnezeu ‘invită’ fiecare om credincios la Ierusalim, deoarece Ierusalimul este locul liber pentru toate cele trei religii. Trebuie să fie numai pace între toate popoarele şi să ne unim toţi sub credinţa în Dumnezeu, căci, dacă vom face acest lucru, vom trăi într-o societate mult mai bună”.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Ziua Ierusalimului
El a adăugat că a venit direct la Bucureşti, după ce a serbat duminică la Ierusalim, împreună cu mii de oameni, 52 de ani de la unificarea oraşului.
„Ieri (duminică – n.r.), noi am sărbătorit acolo Ziua Ierusalimului, şi astăzi (luni – n.r.) am continuat această veselie. Să fii vesel de ziua Ierusalimului în Ierusalim este ceva normal, dar este foarte important să ajungi la Bucureşti şi să întâlneşti prieteni din Parlament, Primărie, scriitori, jurnalişti, creştini şi evrei care vin să sărbătorească această zi şi să audă despre importanţa Oraşului Sfânt, în care orice om de orice religie se poate ruga – este ceva unic, care nu se poate găsi nicăieri în lume. Eu cred că unirea credinţei în Dumnezeu, unirea spre locul cel mai sfânt pentru toate religiile care este Ierusalim, este un motiv destul de bun că toţi ne rugăm la acelaşi Tată unic, la Dumnezeu, pentru a trăi într-o societate mai bună”, a spus Josef Wasserman.
Marșul Vieții
El a mai anunţat că pe 30 iunie va avea loc, la Iaşi, a cincea ediţie a „Marşului Vieţii”, la care îi invită atât pe preşedintele Klaus Iohannis, cât şi pe premierul Viorica Dăncilă.
„Tot împreună trebuie să nu uităm trecutul şi mă refer la acele zile negre din istoria poporului român, când, în perioada 1940-1944, au fost ucişi aproape 400.000 de evrei din singurul motiv că s-au născut evrei. De aceea, alături de mulţi prieteni colaboratori, vom ajunge pe 30 iunie la Iaşi, la Marşul Vieţii, prilej cu care îi vom comemora pe toţi cei care au fost ucişi la cimitirul unde sunt îngropaţi 14.000 de evrei. (…) L-am cunoscut pe preşedintele Iohannis, la prima sa vizită în Israel, este un om deosebit, şi l-am invitat şi la Marşul Vieţii. Şi sper că în acest an va fi alături de noi, ca să poată da un exemplu viu pentru tânăra generaţie care trebuie să ştie ce s-a întâmplat. Vom trimite o invitaţie şi premierului Viorica Dăncilă. Cred că participarea unor personalităţi precum preşedintele, prim-ministru, ambasadori ai SUA şi Israelului – care deja şi-au dat acordul – contează mai mult decât un an de cursuri despre Holocaust”, a precizat Rabinul Wasserman. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
CEDO, îngrijorat de plângerile magistraților turci
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a solicitat autorităţilor de la Ankara explicaţii cu privire la 546 de plângeri care i-au fost adresate, referitoare la plasarea în detenţie provizorie a unor magistraţi după tentativa de puci din iulie 2016, a comunicat luni Curtea de la Strasbourg, citată de mass-media de la Ankara, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ‘La diferite date, 546 de reclamanţi, toţi magistraţi, au fost suspendaţi din funcţii (…) pe motiv că erau membri ai organizaţiei FETO’, precizează CEDO.
În terminologia folosită de autorităţile turce, FETO este acronimul care desemnează ‘Organizaţia teroristă a susţinătorilor lui Fethullah’ Gülen, acuzat de orchestrarea tentativei de puci.
Justiția, sub asediu
Conform documentelor CEDO, magistraţii în cauză au fost reţinuţi şi apoi plasaţi în detenţie preventivă. ‘Opoziţiile formulate de reclamanţi împotriva acestor decizii au fost respinse. Ei au introdus recursuri individuale pe care Curtea Constituţională turcă le-a declarat inadmisibile’, explică CEDO.
În acest timp, magistraţii au fost inculpaţi sub acuzaţia de apartenenţă la o organizaţie teroristă, procedurile penale împotriva lor fiind încă în derulare.
CEDO le-a comunicat pe 17 mai aceste 546 de plângeri autorităţilor de la Ankara, care pot emite observaţii în scris. Curtea va decide ulterior cu privire la admisibilitatea lor.
Puci controvesat
După tentativa de puci din iulie 2016, autorităţile turce au declanşat epurări de o amploare fără precedent împotriva susţinătorilor presupuşi ai lui Fethullah Gülen, dar şi a unor opozanţi kurzi şi jurnalişti, arestând zeci de mii de persoane.
La mijlocul lui aprilie, CEDO a condamnat Turcia la plata a 10.000 de euro ca despăgubiri morale către un magistrat al Curţii Constituţionale turce, arestat după tentativa de puci, ‘pe baza unei simple suspiciuni de apartenenţă la o organizaţie criminală’.
La data de 1 martie, la CEDO mai erau pe rol în jur de 3.250 de plângeri legate de măsurile luate de Ankara după tentativa de lovitură de stat. Majoritatea plângerilor vizează detenţii reclamate ca ilegale.(M.B.)
