Ankara pregătește o nouă ofensivă siriană

Ankara pregătește o nouă ofensivă siriană

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Siria

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Siria

Ministerul turc al Apărării a acuzat miliţia kurdă YPG pentru atacul cu bombă produs marţi în centrul oraşului Afrin din nordul Siriei, soldat potrivit ultimului bilanţ cu moartea a cel puţin 40 de civili, între care 11 copii, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Explozia a avut loc într-o zonă aglomerată a oraşului, a precizat ministerul pe Twitter, difuzând şi o înregistrare în care se vede un fum negru ridicându-se în aer şi se aud sirene de ambulanţe şi poliţie.

Buturuga kurdă

Ankara consideră YPG o grupare teroristă asociată cu militanţii kurzi de pe teritoriul său şi a desfăşurat mai multe operaţiuni militare de anvergură în nordul Siriei pentru a o împinge cât mai departe de graniţă. În martie 2018, armata turcă şi insurgenții sirieni pe care îi are aliaţi au recuperat controlul asupra oraşului Afrin din mâinile YPG.

Explozia de ieri a fost una din cele mai sângeroase produse într-o regiune aflată sub controlul forţelor susţinute de Turcia. Ankara acuză frecvent YPG (Unităţile de protecţie a poporului) pentru astfel de atacuri, în timp ce gruparea susţine că nu atacă civili ci doar ținte militare legitime.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sigur de o victorie militară în Siria

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sigur de o victorie militară în Siria

Ofensivă iminentă

Surse militare de la Ankara, citate de mass-media turcă, au anunțat că forțele militare turce vor iniția o nouă ofensivă în Siria pentru a îndepărta pericoul terorist (n.r.-termen folosit de autoritățile turce pentru mișcările politico-militare kurde) de la granița turcă.

Mass-media locală a semnalat deja concentrarea grupărilor paramilitare pro-turce în diferite segmente ale zonei controlate de facto de Turcia în nordul Siriei. Această reorganizare este considerat un preludiu înaintea declanșării ofensivei, pe fondul actualei pandemii care a afectat grav economia Turciei și a regiunii. Printre zonele de concentrare se numără și importantul complex militar de lângă orașul Taftanaz (regiunea Idlib), construit de partea turcă pentru forțele locale subordonate, precum Armata Unită Turkmenă din Siria (n.r.- Birleşik Türkmen Ordusu),   în perimetrul unei foste baze aeriene militare siriene.

Analiști militari consideră că Turcia va încerca să unească teritorial o parte importantă a zonelor controlate deja în mod direct ori prin proxy cu scopul consolidării într-o uniune politică a diferitelor mici formațiuni parastatale deja formate cu sprijinul armatei și serviciilor de informații turce.

Condamnare americană

Atacul a fost condamnat şi de Departamentul de Stat al SUA, a cărui purtătoare de cuvânt Morgan Ortagus a subliniat că explozia „a luat viaţa a zeci de oameni veniţi la cumpărături în piaţa centrală pentru a se pregăti de ieşirea din Ramadan”.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat a notat că „rapoartele iniţiale indică faptul că multe victime au fost civili, inclusiv copii” şi a reiterat apelul Washingtonului la o încetare a focului în Siria. „Astfel de laşităţi sunt inacceptabile din partea oricăruia dintre actorii implicaţi în conflict”, a insistat ea. (Mihai Isac)

Share our work
Germania, fruntașă la creșterea cheltuielilor militare

Germania, fruntașă la creșterea cheltuielilor militare

Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene

Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene

La nivel global se investeşte tot mai mult în armament, în ciuda pandemiei mondiale actuale. Pe primele locuri se poziţionează, pe mai departe, SUA şi China. Totuşi, prin comparaţie, în 2019 nicio altă ţară nu şi-a sporit cheltuielile militare aşa cum a făcut Germania, arată Deutsche Welle, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cheltuielile militare la nivel global au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari (1.782 miliarde de euro) la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

SUA, primul loc

Cel mai mare buget continuă să fie cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global. După şapte ani de scădere, cheltuielile militare ale Statelor Unite au început să crească din nou începând cu 2018, conform politicii promovate de administrația Trump.

Pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%.

Surpriză germană

La acest bilanţ semnificativ al cheltuielilor militare la nivel global a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale, precizează Deutsche Welle, citat de KARADENIZ PRESS.

Politologul Max Mutschler de la Internaţional Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani.

,,Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel”, apreciază Mutschler.

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Rusia, amenințare potențială

Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că „Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare”.

Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.

Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.

Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: ,,Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz).” Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor.

,,În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby”, apreciază Mutschler. (Mihai Isac)

Share our work
Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Cehia se retrage din IrakArmata cehă a anunţat că şi-a retras contingentul format din 30 de soldaţi aflaţi în misiune în Irak din motive de securitate şi răspândire a noului coronavirus, relatează mass-media de la Praga. „Un Airbus A-319 militar cu 30 de soldaţi ai armatei cehe venind din Irak a aterizat marţi seară pe aeroportul (militar) Praga-Kbely”, a informat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Forţele cehe din Irak erau formate din soldaţi desfăşuraţi în cadrul operaţiunii Inherent Resolve, a misiunii NATO în această ţară, precum şi pregătirii în domeniul chimic, culegerii de informații şi poliţiei militare.

„Ne retragem temporar soldaţii din cauza restricţiilor importante impuse sarcinilor operaţionale”, a declarat generalul Josef Kopecky, comandantul forţelor terestre. „Motivele ţin de ameninţările pentru securitatea, pandemia actuală de coronavirus şi, de asemenea, de restructurarea prevăzută a celor două misiuni”, a adăugat el.

Anterior, Irakul a impus la nivel naţional măsuri foarte stricte împotriva noului coronavirus, raportând 20 de decese şi 233 de cazuri confirmate de COVID-19.

La rândul său, Cehia a anunțat peste 1.400 de cazuri de contaminare şi două decese. (N.G.)

Share our work
Danemarca, teren de bătălie pentru spionajul saudit

Danemarca, teren de bătălie pentru spionajul saudit

Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav

Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav

Autoritățile daneze au anunțat arestarea a trei cetățeni iranieni de etnie arabă, susținători ai unei mișcări separatiste anti-iraniene, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Arestările au fost anunțate în data de 03.02.2020, de către conducerea Serviciului de Securitate și Informații Danez (PET).

Potrivit PET, cei trei iranieni fac parte din gruparea Mișcarea Arabă de Luptă pentru Eliberarea Ahvaz (ASMLA). Cunoscută și sub numele de Al-Ahwaziya, mișcarea a fost înființată în anul 1980 și are drept scop formarea unui stat separat pentru etnicii arabi care locuiesc în provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, o regiune foarte bogată în petrol.

Directorul PET, Finn Borch Andersen, a declarat că cei trei iranieni au fost recrutați în 2012 de către Directoratul General de Informații (Ri’āsat Al-Istikhbārāt Al-‘Āmah), principala agenție de informații externe din Arabia Saudită. Se presupune că aceștia au întreprins acțiuni de spionaj împotriva unur grupuri și persoane cu atitudini pro-iraniene din Danemarca și alte țări din nordul continentului european, în numele serviciilor saudite. Potrivit oficialilor PET, ar fi realizat în mod regulat rapoarte pentru ofițerul coordonator, cel din urmă având acoperire diplomatică la Ambasada Arabiei Saudite din Copenhaga.

În octombrie 2018, unul dintre cei trei a fost vizat de o tentativă de asasinat de către serviciile de informații iraniene. Dar autoritățile daneze au reușit să prevină evenimentul, menținând-i sub monitorizare pe cei trei iranieni.

La 03.02.2020, ministrul afacerilor externe din Danemarca l-a convocat pe ambasadorul saudit din Copenhaga pentru a depune o plângere oficială pentru activități de spionaj. Potrivit presei daneze, ambasadorul danez la Riad a contactat guvernul statului arab pentru a-și exprima nemulțumirea pentru acest incident. (Mihai Isac)

Share our work
Erdogan, supărat pe trădarea unor state arabe

Erdogan, supărat pe trădarea unor state arabe

Israel, atacat de Erdogan

Israel, atacat dur de Erdogan

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat unele ţări arabe că au comis o „trădare” rămânând „tăcute” faţă de planul SUA care, potrivit preşedintelui american Donald Trump, ar trebui să reglementeze conflictul israeliano-palestinian, relatează mass-media internațională, citat de agenția KARADENIZ PRESS.

„Ţările arabe care susţin un astfel de plan comit o trădare împotriva Ierusalimului, precum şi a propriului popor şi, cel mai important, împotriva întregii umanităţi”, a declarat Erdogan într-un discurs în faţa responsabililor din conducerile regionale ale partidului prezidențial, AKP, la Ankara.

„Arabia Saudită tace. Când aveţi de gând să vi se facă auzită vocea? Omanul, Bahreinul, la fel. Guvernul din Abu Dhabi aplaudă. Ruşine! Ruşine să vă fie!”, a spus Erdogan. ”Dacă nu putem apăra Moscheea Al Aqsa (din Ierusalim), mâine se vor duce peste Kaaba (cel mai sfânt lăcaş de cult al islamului, la Meca – n.r.)”, a prezis şeful statului turc.

Ierusalim, linia roșie

Conform mass-media, președintele Erdogan, care se declară un apărător ferm al cauzei palestiniene, a considerat că planul, care include în special Ierusalimul drept „capitala indivizibilă a Israelului”, este „absolut inacceptabil”. „Turcia nu recunoaşte şi nu acceptă acest plan care distruge Palestina şi fură Ierusalimul”, a insistat Erdogan vineri. „Ierusalimul este linia noastră roşie”, a repetat el.

Ierusalimul este un punct de fricţiune în relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite, deja foarte tensionate în privinţa multor probleme internaţionale. Liderii turci au criticat ferm iniţiativa preşedintelui Trump, care în 2017 a recunoscut Ierusalimul drept capitala statului Israel şi a mutat acolo ambasada americană.

Presa turcă apropiată puterii atacă în mod regulat anumite ţări arabe, în special Regatul Arabiei Saudite şi Emiratele Arabe Unite, pe care le acuză că fac front comun cu Israelul pe fondul ostilităţii comune faţă de Iran. Relaţiile Turciei cu aceste două ţări s-au deteriorat după asasinarea, în 2018 la Istanbul, a editorialistului saudit Jamal Khashoggi. În ciuda tensiunilor, Erdogan atacă frontal rar Riadul.

Ierusalim, linia roșie pentru Erdogan

Ierusalim, linia roșie pentru Erdogan

Apel la creștini

Totodată, Erdogan a cerut ”lumii creştine” să apere Ierusalimul de planul lui Trump. ”A abandona întregul Ierusalim în ghearele sângeroase ale Israelului nu este doar o oprimare pentru musulmanii şi creştinii care trăiesc acolo: este cel mai mare rău care se poate face umanităţii”, a insistat Erdogan, care s-a referit la Ierusalim ca la ”un oraş al păcii”. ”Am un mesaj pentru lumea creştină. Trebuie să-l apere. Cine a venit cu planul ăsta? Trump. Este creştin, aşa-i? Lumea creştină nu poate rămâne cu braţele încrucişate”, a declarat Erdogan, citat de EFE. ”Se ştie că şi creştinii au drepturi în Ierusalim. Din acest motiv trebuie să vină şi să spună: Stop!”, a continuat el. (N.G.)

Share our work
Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.

Zăngănit de arme

„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.

Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).

„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.

Reduta cipriotă

Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.

Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.

Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.

În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.

Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)

Share our work