de Isac Mihai | mai 24, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că se prezintă ”cu capul sus”, într-o scurtă declaraţie făcută la intrarea în Tribunalul din Ierusalim, unde duminică începe procesul său pentru corupţie, abuz de încredere şi fraudă. El a denunţat drept „ridicole” acuzaţiile ce-i sunt aduse. „Obiectivul este de a răsturna un prim-ministru puternic din tabăra de dreapta şi astfel de a înlătura dreapta de la putere pentru mulţi ani”, a mai spus Netanyahu, citat de Reuters, în declaraţia televizată, înainte de a se prezenta în faţa unui panel de trei judecători.
Susţinându-şi nevinovăţia, politicianul a afirmat că întreaga anchetă a fost fabricată de la bun început de către oponenții săi politici.
Război în justiție
Netanyahu, în vârstă de 70 de ani, este inculpat în trei dosare separate, dintre care unul, deosebit de sensibil, ar implica favoruri financiare pentru un director general al unei companii de telecomunicaţii, în schimbul unei imagini favorabile din partea unei organizaţii media a grupului, relatează mass-media de la Ierusalim. „În 244 de ani de democraţie (de la revoluţia americană, n.r.), nimeni nu a fost acuzat vreodată că a beneficiat de o imagine favorabilă în presă. Şi în cazul meu, reflectarea (media) nu a fost chiar favorabilă”, a adăugat Netanyahu, care a spus că a solicitat ca audierile să fie transmise în direct la televizor.
„Am cerut ca totul să fie transmis în direct pentru ca publicul să audă totul (în direct) şi nu prin filtrul jurnaliştilor (plătiţi) de către procurorul general”, a adăugat el, acuzând o parte a presei israeliene de parţialitate în această chestiune.
Este prima dată în istoria Israelului când un şef de guvern se confruntă cu acuzaţii penale în timpul mandatului său. Netanyahu a fost inculpat în noiembrie trecut, iar procesul trebuia să înceapă la jumătatea lui martie, dar a fost amânat pentru 24 mai din cauza epidemiei de coronavirus.
În Israel, funcţia de prim-ministru nu asigură niciun fel de imunitate, însă potrivit unei decizii a Curţii Supreme inculparea nu duce la interdicţia de a ocupa postul sau de a forma un guvern.
Compromis politic
În urmă cu o săptămână, pe 17 mai, Netanyahu, liderul partidului de centru-dreapta Likud, şi-a început oficial un nou mandat de prim-ministru de 18 luni, în fruntea unui guvern de uniune naţională a cărei şefie va fi împărţită prin rotaţie cu fostul său adversar centrist Benny Gantz, de la Alianţa Albastru şi Alb, din noiembrie 2021.
Duminică, înainte de începerea procesului, Netanyahu a ţinut prima şedinţă de guvern, un putenic semnal politic pentru oponenții săi. Printre prioritățile noului mandat de premier este implementarea planului Trump de rezolvare a diferendului palestinian, care prevede și anexarea unor importante regiuni de către statul Israel. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.
Consens politic
„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.
Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.
Guvern de criză
Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.
În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.
Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.
După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.
Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Plan american
Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.
Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.
În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.
Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania interzice Hezbollah
Liderul organizației Hezbollah, Hassan Nasrallah, a negat luni orice activitate a partidului său în Germania, la câteva zile după decizia Berlinului de a interzice mişcarea pro-iraniană pe teritoriul german, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. „Atunci când spunem că nu suntem activi în Germania, suntem sinceri în proporţie de 100%”, a dat asigurări liderul Hezbollah.
El a adăugat că Germania nu a oferit nicio evidenţă conform căreia Hezbollah ar desfăşura activităţi teroriste, ceea ce confirmă faptul că decizia Berlinului este „o decizie politică” ce reflectă „o supunere în faţa voinţei americane şi este menită să satisfacă Israelul”.
Măsură așteptată
Cu toate acestea, Nasrallah a declarat că se aştepta la decizia Germaniei şi că este de aşteptat, de asemenea, ca şi alte ţări europene să ia o decizie asemănătoare. „Aceasta este parte din războiul SUA şi Israelului împotriva mişcărilor de rezistenţă din regiune”, a continuat Nasrallah.
De asemenea, el a condamnat raidurile întreprinse de poliţia germană asupra unor moschei şi organizaţii asociate grupării în Germania. „Toate atacurile brutale asupra unor moschei şi organizaţii umanitare sunt de condamnat”, a afirmat liderul Hezbollah.
Denunț iranian
Berlinul încearcă să se achite de „datoria sa istorică” faţă de evrei, a denunţat luni Republica Islamică Iran, după ce a condamnat recenta interzicere a tuturor activităţilor mişcării şiite libaneze Hezbollah în Germania, potrivit mass-media germane. „Avem sentimentul că germanii par să aibă o datorie istorică faţă de sionişti, că ei se achită de aceasta şi că, într-un anume fel, nu-şi dau seama că lumea întreagă şi musulmanii ar putea reacţiona”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Mousavi, în cursul unei conferinţe de presă la Teheran.
Această interdicţie este destinată doar să îndeplinească obiectivele „maşinii de propagandă a regimurilor sionist şi american”, reacţionase a doua zi MAE iranian.
Hezbollah este „un partid puternic şi legitim reprezentat în cadrul guvernului şi al parlamentului libanez”, a declarat luni Mousavi, potrivit căruia decizia germană „nu va crea decât probleme”.
Hezbollah, parte a războiului dintre SUA și Iran
Propagandă antisemită
Într-un articol de format editorial care neagă realitatea politicii de exterminare a evreilor de către Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Hossein Shariatmadari, redactor-şef al cotidianului ultraconservator iranian Kayhan, consideră că vede crescând „un val de insatisfacţie în cadrul poporului german”, căci – scrie el – „regimul terorist israelian care ucide copii controlează destinul ţării lor”.
Potrivit lui Shariatmadari, decizia germană împotriva Hezbollah a fost „dictată de Israel” şi „părţi întregi ale economiei germane sunt în mâinile evreilor”, la fel ca şi parlamentul de la Berlin, unde există, potrivit lui, „peste 100 de deputaţi evrei care nici măcar nu sunt germani”.
„Numeroşi germani înţeleg în prezent că Shoah nu este decât o mistificare, o mare minciună fabricată”, scrie Shariatmadari, numit în funcţia sa de ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care îi împărtășește opiniile radicale.
Shoah (Holocaust) este numele evreiesc pentru masacrarea a şase milioane de evrei din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în numele politicii rasiale şi antisemite a Germaniei hitleriste.
Decizie germană
Berlinul a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat anterior Ministerul de Interne german. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.
“Ministrul de interne Horst Seehofer “a interzis astăzi activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.
Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.
Finanțare și recrutare
Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.
Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.
Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.
Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Acțiuni în forță
Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.
Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un “centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.
Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Hezbollah, care deţine o poziţie puternică pe scena politică de la Beirut şi vârf de lance al rezistenţei împotriva ocupaţiei israeliene în Liban (1978-2000), a fost înfiinţat cu sprijinul Iranului în 1982 în timpul războiului civil din Liban.
Îndemn pentru UE
Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.
Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah “reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.
Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.
Potrivit ambasadorului american, acestei grupări “nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa “pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.
Presiunile administrației Trump au convins Germania
Etapă importantă
Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie “o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. “Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi “profunda gratitudine”.
Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 3, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, confruntat cu noi proteste
Circa o mie de israelieni au manifestat sâmbătă seara la Tel Aviv împotriva acordului încheiat între premierul Benjamin Netanyahu şi fostul său rival Benny Gantz, în ajunul primei şedinţe a Curţii Supreme care va examina acest acord, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Justiţia israeliană a fost sesizată de opt plângeri care se referă la clauzele acordului de coaliţie şi la posibilitatea ca Benjamin Netanyahu să conducă guvernul în timp ce este inculpat.
Curtea Supremă trebuie să studieze aceste plângeri duminică şi luni, înaintea termenului limită de joi pentru ca acordul să conducă la validarea guvernului în parlament.
Distanță socială
Aproximativ 1.500 de persoane s-au adunat în Piaţa Rabin din centrul oraşului respectând regulile de distanţare socială. „36 de miniştri. Nu vă este ruşine”, se putea citi pe multe pancarte purtate de manifestanţi.
Potrivit acordului semnat luna trecută de Netanyahu şi Gantz, noul guvern va avea 36 de miniştri, cel mai numeros cabinet din istoria Israelului.
O inflaţie aspru criticată de mai multe mişcări care organizează de câteva săptămâni manifestaţii pentru „a salva democraţia” israeliană ameninţată, în opinia lor, de manevrele lui Benjamin Netanyahu.
Purtând măşti de protecţie, manifestanţii au respectat riguros distanţa de doi metri impusă de măsurile în vigoare pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19 care a contaminat oficial în Israel peste 16.000 de persoane, dintre care 229 au decedat.
Acord controversat
Acordul prevede că Benjamin Netanyahu va fi prim-ministru în primele 18 luni, după care va fi înlocuit de Benny Gantz pentru o perioadă egală. Posturile de miniştri vor fi împărţite echitabil între cele două tabere politice.
Înțelegerea permite lui Netanyahu nominalizarea unor aliații într-o serie de posturi importante din justiția israeliană, într-o mișcare gândită, în opinia unor analiști politici israelieni, să îl ferească de repercursiuni juridice radicale care îl pot exclude definitiv din viața politică.
Deţinătorul recordului de longevitate în funcţia de prim-ministru din toată istoria Israelului, Benjamin Netanyahu, 70 de ani, a fost pus sub acuzare pentru corupţie, fraude şi abuz de încredere în trei dosare, dar procesul său care urma să se deschidă la jumătatea lui martie a fost amânat cu două luni din cauza măsurilor împotriva coronavirusului. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 1, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Comunitatea financiară internațională, îndemnată să sprijine statele sărace în combaterea efectelor pandemiei
Până la un miliard de oameni s-ar putea infecta cu noul coronavirus la nivel global, avertizează organizația nonguvernamentală International Rescue Committee (IRC), citată de BBC, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceasta, dacă țările vulnerabile nu primesc rapid ajutor financiar și umanitar. Este vorba despre „țări fragile” și afectate de conflicte, precum Afganistan și Siria, care au nevoie de „finanțare urgentă” pentru a nu deveni focare majore de COVID-19. „Rămâne un mic interval de timp pentru a veni cu un răspuns adecvat”, a avertizat organizația.
Finanțări flexibile
Până în prezent au fost confirmate peste 3 milioane de cazuri de COVID-19 la nivel mondial și peste 200.000 de decese, potrivit datelor Universității Johns Hopkins din SUA, citate de organizația cu sediul la New York.
Raportul IRC, care se bazează pe modele și date de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Imperial College London, a estimat că ar putea exista între 500 milioane și un miliard de infectări la nivel global. Mai mult, ar putea fi înregistrate peste 3 milioane de morți în țări afectate de conflicte și cu situații instabile.
„Aceste cifre ar trebui să servească drept avertisment”, a spus șeful IRC, David Miliband, fostul ministru britanic de Externe și director al organizației din 2013. „Amploarea deplină și devastatoare a acestei pandemii nu a fost încă resimțită în țările cele mai fragile și sfâșiate de război. Cheia este acum ca donatorii să pună urgent la dispoziție finanțări flexibile. Guvernele trebuie să lucreze împreună pentru a elimina orice impediment pentru asistența umanitară”, a adăugat el, citat de digi24.ro.
Grupul din SUA, care monitorizează crizele umanitare din întreaga lume, arată că factori precum dimensiunea locuinței, densitatea populației, sistemul medical și conflictele preexistente ar putea crește riscurile de apariție a unor focare majore de coronavirus.
Bomba Yemen
Multe țări considerate instabile au rate de infectare și număr de decese oficiale scăzute, dar se crede că numărul real este mult mai mare.
Caroline Seguin, care gestionează programe în Yemen pentru organizația Medici fără frontiere (MSF), a declarat că organizația crede că sunt deja în această țară morți de COVID 19, dar nu în spitale. „Suntem convinși că există o transmisie comunitară, dar capacitatea de testare este foarte, foarte mică”, a spus ea.
Seguin a adăugat că Yemenul, care a fost menționat în raportul IRC ca deosebit de vulnerabil la coronavirus, a declarat că țara a fost deja slăbită de focarele recente de holeră și rujeolă. „Sistemul de sănătate se prăbușește și Ministerul Sănătății în mod clar nu este capabil să facă față acestei boli”, a spus ea. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania interzice Hezbollah
Germania a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat joi Ministerul de Interne german, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.
„Ministrul de interne Horst Seehofer „a interzis astăzi (joi) activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.
Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.
Finanțare și recrutare
Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.
Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.
Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.
Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.
Acțiuni în forță
Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.
Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un „centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.
Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Gruparea islamistă este apropiată Iranului şi regimului sirian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Îndemn pentru UE
Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.
Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah „reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.
Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.
Potrivit ambasadorului american, acestei grupări „nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa „pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.
Etapă importantă
Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie „o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. „Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi „profunda gratitudine”.
Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)
