Desant strategic american in Turcia

Desant strategic american in Turcia

Turcia, ingrijorata de consolidarea puterii militare a kurzilor din Siria

Turcia, ingrijorata de consolidarea puterii militare a kurzilor din Siria

Vicepreședintele american, Joe Biden, a sosit ieri la Istanbul pentru o vizită de trei zile destinată să convingă guvernul islamist-conservator turc să se implice mai mult în cadrul coaliției internaționale care acționează împotriva jihadiștilor din Siria, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe fondul unor tensiuni bilaterale tot mai accentuate, Joe Biden are programate întrevederi oficiale cu premierul Ahmet Davutoglu si președintele Recep Tayyip Erdogan, iar sambata dimineata are programate două conferinte.

Buturuga kurda

Reamintim ca Turcia refuză categoric să ofere ajutor militar forțelor kurde care apără de două luni orașul sirian kurd Kobane, asediat de jihadiștii grupului Statul Islamic (SI). Guvernul islamist conservator de la Ankara consideră că principalul partid kurd din Siria este o mișcare „teroristă” și se teme că un sprijin militar acordat miliției armate a acestuia va fi în profitul rebelilor din rândul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care, din 1984, conduce o rebeliune contra statului turc.
Sub presiunea SUA, autoritatile turce au permis ca un numar de cateva sute de luptători peshmerga (forte paramilitare kurde) din provincia autonomă kurdă din nordul Irakului să treacă spre Kobame, prin teritoriul turc.
La rândul lor, SUA îi sprijină deschis fortele kurde din Siria, cărora le furnizează arme și muniții, pe cand autoritățile turce sprijină din punct de vedere militar opoziția moderata din Siria, efort coordonat de catre principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, Milli İstihbarat Teşkilatı (MIT).
Înainte de vizita vicepreședintelui Joe Biden, administrația de la Washington a precizat că propunerea turcă referitoare la o zonă-tampon și de excluziune aeriană nu se află „pe ordinea de zi”.

Atac mass-media

Cu putin timp inaintea vizitei lui Biden in Turcia, in mass-media occidentala au aparut o serie de reportaje si articole extrem de critice la adresa actualelor autoritati turce, lucru catalogat de oficiali turci, citati de mass-media regionala, drept parte a „unei ofensive murdare” impotriva statului turc.
Regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat ca a condus Turcia spre o izolare tot mai accentuata, îndepărtându-se inclusiv de aliaţi tradiţionali, precum Statele Unite, comentează analişti citaţi de BBC News online. „În cei 11 ani cât a fost prim-ministru, premierul Erdogan a contribuit la afirmarea Turciei. Au fost lansate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezenţa diplomatică s-a intensificat, în special în zona Africii. Cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, are acum unul dintre cele mai mari aeroporturi. Dar, în ultimele luni, poate chiar de doi ani, ceva s-a schimbat. Marii lideri ai lumii încă vizitează Turcia – vicepremierul american Joe Biden urmează să efectueze o vizită săptămâna aceasta – însă Turcia nu prea mai are prieteni”, notează BBC.

Esec diplomatic

În cursul votului care a avut loc săptămâna trecută pentru desemnarea noilor membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, autoritatile de la Ankara erau sigure de faptul ca Turcia va obţine un loc. Dar, în mod umilitor, a pierdut în faţa Spaniei şi Noii Zeelande. O palmă primită de Erdogan, ales preşedinte în august”, comentează BBC, preluat de mass-media internationala.
„Totul a început cu revoltele numite Primăvara Arabă. Turcia a mizat în mod greşit, susţinând Mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt şi cerând înlăturarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Acum nu mai are ambasador la Cairo, după ce Erdogan l-a catalogat drept un ‘tiran’ pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi”, adaugă BBC. „Acum, chiar şi relaţiile cu aliaţi vechi, precum Statele Unite, s-au deteriorat. În contextul în care Washingtonul a creat o coaliţie pentru contracararea grupului terorist Stat Islamic, Turcia a stat de o parte, refuzând să ofere acces la bazele sale aeriene”, subliniază BBC.

Share our work
Turcia, pod strategic peste strâmtoarea Dardanele

Turcia, pod strategic peste strâmtoarea Dardanele

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, aspru criticat pentru proiectele ambitioase promovate

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, aspru criticat pentru proiectele ambitioase promovate

Autoritatile de la Ankara vor sa construiască un pod peste strâmtoarea Dardanele pentru a decongestiona traficul din Istanbul, acesta fiind ultimul dintr-un șir de mega-proiecte demarate sub mandatul președintelui Recep Tayyip Erdogan, relateaza cotidianul Daily Sabah, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu vrem ca traficul vehiculelor grele dinspre Asia spre Europa să treacă prin Istanbul. Avem de gând să construim un pod peste strâmtoarea Dardanele. Vom face din regiunea Marmara o autostradă de centură, ceea ce va decongestiona traficul în Istanbul”, a declarat ministrul turc al Transporturilor, Lutfi Elvan. Acesta a apreciat că cel de al treilea pod peste Bosfor, care este construit în prezent, nu va rezolva în întregime problemele de trafic.

Critici dure

Strâmtoarea Dardanele este una din cele mai utilizate rute de navigație și în cel mai îngust punct are o lățime de 1,2 kilometri. În prezent, această strâmtoare poate fi traversată doar cu ajutorul feeryboat-ului.
Guvernul turc este criticat de ecologiști pentru proiectele sale ambițioase printre care se numără un nou aeroport masiv la Istanbul, cel de al treilea pod peste Bosfor și un canal paralel strâmtoarea Bosfor-Dardanele. Anul trecut, Turcia a inaugurat prima legătură de metrou care conectează partea europeană de cea asiatică a Istanbulului, iar în acest an a inaugurat prima legătură de tren de mare viteză între Istanbul și Ankara.
Președintele Recep Tayyip Erdogan susține că toate aceste proiecte sunt necesare pentru a face din Turcia una din primele zece economii ale lumii până în 2023.

Share our work
Klaus Iohannis, validat in functia de presedinte

Klaus Iohannis, validat in functia de presedinte

Klaus Iohannis, presedinte validat al Romaniei

Klaus Iohannis, presedinte validat al Romaniei

Curtea Constituţională a adoptat, vineri, hotărârile de validare a rezultatului alegerilor prezidenţiale şi a alegerii lui Klaus Iohannis funcţia de preşedinte al României, iar la ceremonia solemnă de validare au participat preşedintele ales şi preşedintele în funcţie, Traian Băsescu. Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, actul de validare a rezultatului alegerilor fiindu-i înmânat preşedintelui ales.
Anterior, Curtea Constituţională a adoptat, în unanimitate, două hotărâri, una pentru validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, iar cea de a doua pentru validarea alegerii în funcţia de preşedinte a lui Klaus Iohannis.

Litera si spirit

Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a declarat, vineri, în faţa membrilor CCR, la ceremonia de validare a mandatului, la care a participat şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, că va fi un şef de stat care respectă Constituţia ”în litera şi spiritul ei”. ”Vreau să vă spun cu toată fermitatea azi, aici, că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Voi demonstra ce am vrut să spun când m-am prezent în faţa electoratului cu afirmaţia « Vreau să reconectez preşedintele României la Constituţie»”, a spus Iohannis.
El a susţinut că, în opinia sa, preşedintele trebuie să inspire naţiunea şi să devină un etalon al societăţii. ”Dincolo de aceste lucruri însă, cred că preşedintele României, prin viziunea cu care vine, trebuie să inspire naţiunea română iar prin comportamentul public pe care îl va avea – să devină un etalon al societăţii române. Vă mulţumesc tuturor”, a spus Iohannis în încheierea discursului său.

Stop si de la capat

Preşedintele ales Klaus Iohannis a declarat că după 25 de ani de la Revoluţie s-a încheiat, în acest moment, o etapă, iar românii, prin votul pe care l-au dat la alegerile prezidenţiale, un spus foarte clar: ”Stop şi de la capăt”. ”Este acesta, desigur, un moment festiv. Dar, în acelaşi timp, vreau să remarc că acum, după 25 de ani de la Revoluţie, se încheie o etapă şi iată românii prin votul lot au spus foarte clar: «Stop şi de la capăt»”, a sps Iohannis.
El a precizat că votul dat de români la alegerile prezidenţiale a fost unul ”puternic şi clar” şi a dat asigurări că a înţeles acest vot. ”Mulţumesc încă o dată aici tuturor cetăţenilor României care au votat pe 2 şi pe 16 noiembrie şi, evident, în mod deosebit, tuturor celor care m-au votat pe min. A fost un vot puternic şi foarte clar. Îi asigur pe toţi că l-am înţeles. Vizunea mea pe care am prezentat-o s-a întâlnit în mod fericit cu aşteptările românilor”, a adăugat preşedintele ales.
El a arătat că priveşte cu toată răspunderea drumul ”greu care ne aşteaptă şi la capătul căruia se află ”România prosperă şi puternică”. ”Le spun românilor încă o dată azi, aici, cu ocazia validării rezultatului alegerilor, că se poate, se poate construi o Românie prosperă şi puternică. Nu se poate nici de azi pe mâine, nici peste noapte. Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas”, a mai spus preşedintele ales, făcând astfel referire la sloganul cu care a câştigat alegerile şi la titlul cărţii autobiografice pe care a lansat-o în campanie.

Proiecte constitutionale

Iohannis a mai spus că România are o Constiuţie bună dar că e nevoie de o revizuire şi că se impun anumite modificări pentru a o aduce în acord cu diverse stări de fapt sau pentru a elimina unele incertitudini. ”În acest cadru festiv şi în faţa Curţii Constituţionale daţi-mi voie câteva cuvinte legate de Constituţia României şi preşedintele României: avem o Constituţie care e bună. Este sigur nevoie de o revizuire a Constituţiei din diferite motive pe care nu vreau să le enumăr acum, dar se impun anumite modificări şi pentru a o aduce în acord cu stări de fapt, dar şi pentru a elimina unele incertitudini”, a spus preşedintele ales.

Victorie detasata

BEC a finalizat joi procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votului din turul II al prezidenţialelor, potrivit căruia Klaus Iohannis este declarat câştigător al scrutinului. Potrivit documentului, Klaus Iohannis este candidatul care a îndeplinit condiţiile art. 81 din Constituţie. Articolul menţionat se referă la „alegerea Preşedintelui” şi prevede, la alineatul (3), că „în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea (în primul tur de scrutin – n.r.), se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”.
Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 11.719.344, dintre care 10.042.721 au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 1.569.668 au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 106.955 cu urna mobilă. Din totalul voturilor, 11.553.152 au fost valabil exprimate, iar 166.111 au fost nule. Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.280.994.

Felicitari americane

Guvernul SUA îl felicită pe preşedintele ales Klaus Iohannis pentru alegerea în funcţie, dar si pe ”români, care au mers la vot în număr mare, atât în ţară, cât şi în străinătate, într-o demonstraţie exemplară de participare civică”, se spune într-un comunicat remis, joi, de Ambasada SUA la Bucureşti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”România este un partener strategic important al Statelor Unite şi ne bucurăm să continuăm cooperarea strânsă cu România şi noul său preşedinte. Relaţiile dintre ţările noastre vor rămâne puternice, întemeiate fiind pe valorile şi obiectivele noastre comune”, se mai spune în comunicatul reprezentanţei diplomatice americane.

Share our work
Putin forteaza federalizarea Ucrainei

Putin forteaza federalizarea Ucrainei

Liderul rus Vladimir Putin binecuvanteaza federalizarea Ucrainei

Liderul rus Vladimir Putin binecuvanteaza federalizarea Ucrainei

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina are viitor numai în caz de federalizare, relateaza postul de televiziune german ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ucraina este o țară complexă și nu numai din punct de vedere al componenței etnice, ci și al proceselor de formare a sa în forma actuală” a mai declarat, in cadrul interviului Vladimir Putin.
Întrebat dacă există viitor pentru această țară, președintele rus a răspuns ca „desigur există. Aceasta este o țară mare, o națiune mare, cu o populație de 43-44 de milioane de persoane. Aceasta este o mare țară europeană, cu o cultură europeană”. „Dar știți, doar un singur lucru lipsește: înțelegerea că dacă vrei să fii de succes, stabil și economia să-ți crească, fiecare trebuie să aibă un sentiment că aceasta este casa lui, indiferent de ce limbă vorbește — fie că este vorba de maghiară, rusă, ucraineană sau poloneză’, a spus liderul rus, subliniind că nu înțelege respingerea federalizării de către unele forțe politice din Ucraina.

Limbaj politic

„Auzim acum că ar putea fi vorba de descentralizare și nu de federalizare.Totul e un joc de cuvinte. Trebuie să înțelegem ce încorporăm în acești termeni: descentralizare, federalizare, regionalizare. Așa se poate adăuga încă o duzină de termeni”, a mai declarat liderul rus, potrivit căruia „principalul este ca oamenii, care trăiesc în acele teritorii, să înțeleagă cu au anumite drepturi, că pot rezolva în mod independent ceva în viața lor”.
Reamintim ca autoritatile de la Kievul resping federalizarea ca pe o încercare de destabilizare a țării, în contextul în care ostilitățile în estul separatist au făcut deja peste 4.000 de morți si zeci de mii de refugiati.

Avertismente germane

Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că liderul rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării pacea în Europa prin anexarea peninsulei Crimeea şi a avertizat că Moscova ar putea ameninţa şi alte ţări din regiune, inclusiv Republica Moldova, Serbia şi Georgia, relatează mass-media australiana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un discurs susţinut la Institutul Lowy din Sydney cu ocazia summitului G20, cancelarul german a declarat că Occidentul trebuie să acţioneze ferm în faţa acţiunilor Rusiei. „Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea”, a mai adaugat cancelarul german.

Serbia, tabara militara rusa

De asemenea, Angela Merkel a subliniat că Occidentul trebuie să rămână unit în disputa cu preşedintele rus cu privire la criza din Ucraina. Şefa Guvernului de la Berlin a adăugat că este foarte important ca Europa şi Statele Unite să adopte o poziţie comună în privinţa crizei din Ucraina. Angela Merkel a exclus posibilitatea unei intervenţii militare occidentale şi a precizat că toate opţiunile trebuie să fie luate în calcul pentru soluţionarea crizei pe cale diplomatică.
Declaraţia cancelarului german intervine în contextul în care Guvernul de la Berlin este îngrijorat în legătură cu politica agresivă antiocidentală a Rusiei în Balcani. Mass-media germana, citand surse din comunitatea de informatii de la Berlin, considera că temerile sunt motivate de intenţia Rusiei de a consolida cooperarea în sectorul energetic şi militar cu Serbia, stat care vizeaza aderarea la UE.

Kremlinul acuza

Diplomaţia de la Moscova a respins, luni, acuzaţiile NATO cu privire la prezenţa militară rusă în estul Ucrainei şi a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică întreţine „sentimentele antiruse” pentru a-şi justifica prezenţa crescută în apropierea graniţelor Rusiei. Ministerul rus de Externe afirmă, într-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „nu a atins nivelul belicos de rusofobie” al predecesorului său Anders Fogh Rasmussen şi acuză NATO că oferă opiniei publice „aberaţii” cu privire presupusa susţinere a rebelilor din estul Ucrainei, în loc să propună o soluţie diplomatică pentru conflictul ucrainean.
„Din păcate, Alianţa Nord-Atlantică nu încearcă să discute constructiv despre probleme grave şi preferă să susţină sentimentele antiruse pentru a-şi justifica proiectele (..) care vizează consolidarea prezenţei militare a NATO în apropierea graniţelor ruse”, mai arata comunicatul diplomaţiei ruse.

Riscuri grave

Atitudinea NATO „aduce riscuri grave pentru securitatea în spaţiul euroatlantic”, subliniază comunicatul diplomaţiei ruse. „În loc să contribuie efectiv la găsirea unei soluţii pentru reglementarea conflictului ucrainean, Jens Stoltenberg s-a alăturat celor care oferă opiniei publice aberaţii (…) în legătură cu presupusa trecere a frontierei ucrainene a echipamentului şi armelor din Rusia”, a acuzat diplomaţie rusă. „Este trist că NATO preferă să nu remarce eforturile Rusiei în vederea stabilizării situaţiei din Ucraina” mai adaugă comunicatul.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev si majoritatea statelor occidentale acuză Rusia că oferă susţinere militară separatiştilor pro-rusi din estul Ucrainei şi a trimis trupe pe teritoriul ucrainean, ceea ce Moscova a dezminţit categoric în mai multe rânduri.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat la începutul lunii noiembrie Rusia că oferă în continuare susţinere rebelilor ucraineni, prin livrarea de echipamente şi trimiterea de forţe speciale în Ucraina. La randul sau, comandantul forţelor aliate NATO în Europa, Philip Breedlove, a afirmat săptămâna trecută că Alianţa Nord-Atlantică a „observat coloane de echipamente, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană, artilerie şi trupe ruse intrând în Ucraina”.

Share our work
Ucraina, in pragul razboiului total

Ucraina, in pragul razboiului total

Peste 4000 de persoane au murit in razboiul din Ucraina

Peste 4000 de persoane, militari si civili, au murit in razboiul din Ucraina

Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a declarat ca tara sa se „pregateste de un scenariu de razboi total”, dar prefera o solutie pasnica a conflictului, potrivit unui interviu publicat cotidianului german Bild, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ucraina a pus in practica tot ce a anuntat in privinta acordului de pace, suntem pregatiti pentru compromisuri si credem ca acest conflict nu poate fi reglat militar. Rusia din contra promite un lucru si face exact contrariul a doua zi”, a acuzat presedintele ucrainean. „Nu vrem razboiul, vrem pacea si ne vom lupta pentru valorile europene. Rusia nu respecta niciun acord”, a subliniat el. „Nu imi este frica de un razboi cu trupele rusesti si suntem pregatiti pentru un scenariu de razboi total”, a afirmat acesta, intrebat despre un razboi cu Rusia.
„Armata noastra este in prezent intr-o stare mai buna decat era in urma cu cinci luni si primim sustinere din intreaga lume”, a mai declarat Poroshenko, inainte de a adauga: „Nu este nimic pe care sa-l vrem mai mult decat pacea, dar trebuie din nefericire pentru moment sa face fata celui mai rau scenariu”.

Convoi umanitar

Un nou convoi umanitar rus, format din 74 de camioane, a intrat duminica in estul Ucrainei, anunta autoritatile de la Kiev, avertizand ca insurgentii si trupele ruse pregatesc o ofensiva militara de amploare. „A fost trimis un nou convoi, format din 74 de camioane, prin incalcarea tuturor criteriilor internationale privind transportul ajutoarelor umanitare”, a afirmat Andrei Lisenko, purtatorul de cuvant al armatei ucrainene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Exista semnale conform carora rebelii si trupele ruse pregatesc o ofensiva de amploare”, a adaugat Andrei Lisenko, precizand ca in urma cu o saptamana, Administratia Prezidentiala de la Kiev a anuntat ca Rusia a trimis tancuri si militari in estul Ucrainei, informatia fiind confirmata de NATO.
Confruntarile intre serviciile de securitate ucrainene si insurgentii separatisti prorusi continua in zona aeroportului din Donetk, in pofida armistitiului intrat in vigoare pe 5 septembrie, sapte militari ucraineni si cinci civili murind in ultimele 48 de ore in diferite regiuni din estul Ucrainei. Reamintim ca in ultimele 8 luni conflictul s-a soldat cu peste 4.000 de morti si sute de mii de refugiati.

Retragere administrativa

Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a ordonat, sambata, retragerea tuturor serviciilor publice din regiunile aflate sub controlul separatistilor pro-rusi, in estul Ucrainei, masuri ce consfintesc de facto impartirea tarii, considera mass-media de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un decret, Poroshenko ordona guvernului ca, in decurs de o saptamana, sa ia masuri „pentru incetarea activitatilor companiilor, institutiilor si organizatiilor de stat din teritoriile unde se desfasoara operatiunea antiterorista”.
Aceasta decizie se aplica serviciilor publice precum scolile, spitalele si serviciile de urgenta, a declarat pentru mass-media internationala un inalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului. „Este o masura decisiva, s-a terminat cu micile jocuri”, a declarat el. „Toate structurile finantate de stat de acolo vor fi retrase”, a mai spus oficialul. „Fondurile (astfel economisite, n.r.) vor fi distribuite sub forma de ajutor umanitar pentru aceste regiuni”, a precizat el.
Publicat in timp ce la Brisbane (Australia) se desfasura un summit G20 in cadrul caruia criza ucraineana reprezinta o tema principala, decretul prezidential ordona de asemenea evacuarea, cu acordul lor, a functionarilor si retragerea, in masura posibilitatilor, a documentelor si bunurilor publice.

Evacuare totala

Tribunalele, magistratii si detinutii vor trebui mutati in afara zonelor controlate de separatisti, se mai arata in decret, care anunta de asemenea o amnistie pentru cei care au comis infractiuni minore. Totodata, acesta mentioneaza ca se va „propune” bancii centrale ucrainene sa ia masuri, in termen de o luna, pentru a sista serviciile bancare pentru firme si persoane fizice.
Decretul prezidential este o consecinta a alegerilor organizate in regiunile separatiste pe 2 noiembrie, spre nemultumirea Kievului. La doua zile dupa scrutin, presedintele Poroshenko a anuntat ca Ucraina va fi „constransa” sa inaspreasca tonul si sa „izoleze” militar si economic zona aflata sub controlul rebelilor, „pentru a nu permite cancerului sa se extinda”.

Conflict diplomatic

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a parasit duminica dimineata, reuniunea G20 de la Brisbane, pe fondul criticilor liderilor occidentali din cauza crizei ucrainene, a anuntat serviciul de presa al organizatiei internationale, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Avionul presedintelui Rusiei a decolat de la Brisbane inainte de publicarea comunicatului final al summitului G20.
Surse diplomatice ruse au anuntat de sambata ca Vladimir Putin a decis sa plece mai devreme decat era programat de la summitul G20 desfasurat in orasul australian Brisbane. „Programul vizitei presedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat”, a declarat o sursa din cadrul delegatiei ruse. Conform surselor citate, presedintele Rusiei participa la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial si va pleca mai devreme decat era prevazut. „Acest dineu este mai degraba o ocazie de divertisment”, adauga sursa citata.

Critici occidentale

Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reprosandu-i implicarea in conflictul separatist din Ucraina, inclusiv in doborarea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morti, inclusiv 38 de cetateni australieni.
Kremlinul a respins speculatiile ca Putin si-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali: „Aceste speculatii sunt niste absurditati. Tema sanctiunilor impotriva Rusiei a fost abordata pe larg la toate intrevederile bilaterale, dar nu a facut nimeni presiuni.
Reamintim ca liderii tarilor occidentale avertizeaza periodic conducerea rusa ca analizeaza posibilitatea impunerii de noi sanctiuni Rusiei, in contextul crizei din Ucraina. Astfel, cancelarul german Angela Merkel a declarat recent ca Uniunea Europeana ia in vedere noi sanctiuni impotriva Rusiei, din cauza crizei din Ucraina, considerand ca situatia inca nu este satisfacatoare. „Situatia din prezent nu este multumitoare,” a spus Merkel jurnalistilor, in marja summit-ului G20 de la Brisbane. „In prezent pe agenda avem adaugarea de persoane pe lista (de sanctiuni)”, a declarat ea.
La randul sau, si premierul britanic David Cameron a avertizat Rusia ca urmeaza noi sanctiuni. Cameron a declarat la Brisbane ca va trebui sa fie „o relatie foarte diferita intre Europa si RUsia” daca „vom continua sa vedem trupe rusesti” in Ucraina.

Amenintari ruse

Anterior, presedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat, intr-un interviu acordat postului german ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca eventualele sanctiuni suplimentare impuse de Occident Rusiei ar putea avea grave consecinte asupra economiei Ucrainei. „Bancile ruse au acordat un imprumut de 25 de miliarde de dolari economiei ucrainene. Daca partenerii nostri europeni si americani vor sa ajute Ucraina, atunci cum pot afecta baza financiara, limitand accesul institutiilor financiare ruse la pietele mondiale de capital?”, a declarat Putin. „Vor sa provoace falimentul bancilor ruse? In acest caz, vor provoca falimentul Ucrainei”, a mai avertizat Putin.
„Noi am acordat Ucrainei un imprumut de trei miliarde de dolari acum un an, cu conditia ca datoria totala a acestei tari sa nu depaseasca 60% din PIB. In caz contrar, Ministerul rus al Finantelor are dreptul sa ceara o rambursare anticipata. Daca vom face acest lucru, intregul sistem financiar ucrainean se va prabusi. Dar am decis deja sa nu il facem. Nu vrem sa agravam situatia, vrem ca Ucraina sa isi revina”, a explicat Putin.

Kremlinul, pavaza pentru insurgenti

Rusia nu va permite guvernului de la Kiev sa-i „distruga” pe oponentii politici si adversarii sai din estul Ucrainei, a mai declarat presedintele rus Vladimir Putin in interviul acordat televiziunii germane ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. El a acuzat totodata mass-media occidentala ca a relatat intr-o maniera partinitoare situatia din Ucraina.
„Cel mai important lucru este sa nu existe o viziune unilaterala a problemei”, a declarat Vladimir Putin. „Astazi au loc lupte in estul Ucrainei, guvernul ucrainean a dislocat trupe acolo. Au existat chiar rachete lansate, insa acest lucru a fost mentionat? Nu a existat nici macar un cuvant despre asta”, a spus liderul de la Kremlin pentru ARD. „Asta inseamna, ca voi (mass-media occidentale) doriti ca guvernul ucrainean sa distruga totul acolo, inclusiv toti oponentii sai politici si adversarii sai. Asta vreti? Noi nu dorim acest lucru si nu vom permite sa se intample asta”, a adaugat presedintele rus.
Ucraina a acuzat Rusia ca trimite soldati si arme pentru a-i ajuta pe rebelii separatisti in estul Ucrainei sa lanseze o noua ofensiva in conflictul in care au fost ucisi pana in prezent peste 4.000 de oameni. Rusia neaga ca ar fi fost implicata in recenta escaladare a activitatilor militare din Ucraina, insa Moscova continua sa fie tinta criticilor dure din partea liderilor occidentali, inclusiv a presedintelui american Barack Obama si a premierului canadian Stephen Harper.

Avertismente americane

Statele Unite au subliniat recent ca aviatia militara rusa si-a intensificat in ultimele luni zborurile in apropiere de coastele Americii de Nord, in contextul unor tensiuni intre Washington si Moscova pe tema situatiei din estul Ucrainei. „Am observat o crestere a numarului de zboruri in apropierea Americii de Nord in ultimele luni”, a declarat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, intrebata despre intensificarea activitatii Marinei si Fortelor Aeriene ruse in apropierea Europei si Americii de Nord, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Psaki a afirmat insa ca administratia americana „recunoaste” dreptul Rusiei de a intreprinde „o activitate obisnuita de exercitii militare”. De asemenea, ea a sugerat ca Washingtonul a discutat pe aceasta tema cu Moscova. „O astfel de activitate trebuie sa respecte dreptul international, drepturile altor natiuni si securitatea altor aeronave si nave”, a avertizat ea.

Raport ingrijorator

Aceste declaratii prudente ale diplomatiei americane apar la cateva zile dupa publicarea unui raport al centrului de reflectie European Leadership Network care detaliaza mai multe incidente aeriene intre Rusia si Statele Unite in ultimele luni, dupa escaladarea tensiunilor in Ucraina. Potrivit raportului European Leadership Network, bombardiere rusesti au efectuat, spre exemplu, la inceputul lui septembrie 2014 exercitii militare in apropiere de coastele Canadei.
Pe de alta parte, Psaki a reactionat fata de luarea de pozitie a Ministerului rus al Apararii, care a apreciat ca Moscova trebuie sa mentina o prezenta militara deasupra Atlanticului si Pacificului, dar si in Caraibe si in Golful Mexic, ape internationale din apropierea coastelor Statelor Unite. „Apreciem ca mediul de securitate nu justifica o astfel de activitate militara (…). Aceasta nu pare a fi necesara”, a spus purtatoarea de cuvant.

Share our work
Turcia si Ucraina vor sa-si intareasca relatia bilaterala la Marea Neagra

Turcia si Ucraina vor sa-si intareasca relatia bilaterala la Marea Neagra

Çavuşoğlu KlimkinUcraina si Turcia au convenit luni sa-si intensifice negocierilor in scopul crearii unei zone de liber schimb, a declarat seful diplomatiei ucrainene Pavlo Klimkin a declarat intr-o conferinta tinuta la Kiev alaturi de omologul sau turc, Mevlut Cavusoglu, relateaza Ukrinform.ua. „Au cazut de acord sa purtat discutii intr-un mod sustinut pentru o zona de liber schimb”, a declarat Klimkin. El a adaugat ca relatia turco-ucraineana este una strategica si a multumit oficialul de la Ankara pentru pozitia sa privind respectarea integritatii nationale a Ucrainei, planul de pace a presedintelui Petro Porosenko pentru rezolvarea ostilitatilor din regiunea Donbas si pentru sprijinul umanitar oferit de Turcia. La randul sau, Cavusoglu a spus ca „semnarea a unui acord de liber schimb „va aduce schimburilor comerciale dintre cele doua tari noi orizonturi”. El a mai precizat ca, in 2013, schimburile comerciale dintre cele doua tari s-au ridicat la 6,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta „foarte putin din potentialul nostru”. Ministrul turc de Externe a mai adaugat ca pentru primul trimestru al anului viitor este deja programat o intalnire la nivel inalt a unui grup strategic de discutii.

Share our work