Consens politic in Romania pentru semnarea unui pact national pentru sporirea cheltuielilor militare

Consens politic in Romania pentru semnarea unui pact national pentru sporirea cheltuielilor militare

Romania ArmataToate partidele politice parlamentare din Romania au semnat, marti, impreuna cu presedintele tarii Klaus Iohannis, un acordul politic privind sporirea finantarii bugetului destinat apararii. Scopul este acela de a asigura conditii cat mai bune pentru armata nationala in contextul sporirii tensiunilor geopolitice in regiune, dupa anexarea de catre Rusia a peninsulei Crimeea si razboiul din estul Ucrainei. Primul obiectiv vizeaza cresterea finantarii pentru Aparare, astfel incat la nivelul bugetului pentru anul 2017 sa se atinga 2% din PIB. „Astazi le aratam militarilor romani ca ii respectam si ca dorim sa le imbunatatim conditiile de munca prin asigurarea finantarii necesare pentru pregatire si pentru inzestrarea cu echipament modern de lupta. Faptul ca toti cei prezenti s-au angajat sa sustina atingerea in 2017 a unui nivel de minimum de 2% din PIB pentru Aparare si sa pastram aceasta suma ca un minim pentru cel putin 10 ani arata dorinta Romaniei de a avea predictibilitate in asigurarea cheltuielilor militare”, a afirmat Iohannis, la ceremonia de semnare a acordului privind finantarea Apararii, care a avut loc la Palatul Cotroceni.

El a subliniat ca Armata este un furnizor de securitate, dar poate sa fie si un furnizor de dezvoltare economica, motivand ca programele de inzestrare cu tehnica de lupta pot sa genereze parteneriate intre firmele de profil din tara si cele ale aliatilor, precum si investitii straine si locuri de munca pentru romani. Presedintele Klaus Iohannis o va primi, miercuri, la Bucuresti, pe Victoria Nuland, asistentul secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene si eurasiatice, care face o vizita in Romania in perioada 13-14 ianuarie. „in centrul discutiilor se vor afla consolidarea Parteneriatului Strategic intre Romania si Statele Unite ale Americii si dezvoltarea dimensiunii economice prevazute in parteneriat”, se arata intr-un comunicat al Presedintiei. Totodata, vizita oficialului SUA prilejuieste si „un schimb de evaluari privind securitatea din regiune si din Europa”, mai precizeaza Administratia Prezidentiala.

Share our work
Cum vrea Putin sa dezvolte regiunile separatiste cu banii BRICS

Cum vrea Putin sa dezvolte regiunile separatiste cu banii BRICS

Putin ModiLiderul de la Kremlin Vladimir Putin intentioneaza sa creeze punti de cooperare recent anexatul teritoriu ucrainean Crimeea si mai multe tari din grupul asiatic al BRICS. Cea mai noua tentativa in acest sens o reprezinta intentiile pe care Rusia le are in privinta Crimeei cu ajutorul banilor de la New Delhi. Pentru a mentine de linie de plutire teritorii separatiste de sub controlul sau, Rusia scoate anual miliarde de dolari. Numai Transnistria costa, conform analistului rus Nikolai Rijkov care a calculat costul intretinerii micilor republici separatiste, circa 1,1 miliarde de dolari. Astfel, din punct de vedere financiar, Rusia are dificultati in a pompa miliarde de dolari anual pentru a evita falimentul acestor teritorii izolate din punct de vedere politic si economic. Pe langa India, Moscova cocheteaza si cu propunerile Beijing-ului de construirea cu ajutor chinez a unor culoare de infrastructura care sa lege peninsula Crimeea de Rusia prin construirea unui tunel subacvatic, prin care sa treaca doua cai ferate, o autostrada cu sase benzi si un canal pentru aprovizionarea cu energie si gaz.

Impreuna cu Putin, „presedintele” Crimeei Serghei Aksionov participa joi la vizita in India a liderului de la Kremlin. Aksionov a semnat la New Delhi, potrivit agentiei RIA Novosti, un „memorandum de cooperare” cu seful organizatiei Parteneriatul India-Crimeea Gul Kripalani, in vederea dezvoltarii relatiilor dintre India si peninsula in sectoarele farmaceutic, agricol si turistic. India nu participa la sanctiunile impuse de Occident Rusiei dupa anexarea de catre armata rusa a Crimeei in urma unui referendum privind alipirea peninsulei la Federatia rusa. Aksionov preciza pe contul de Twitter ca este membru oficial al delegatiei care-l insoteste pe presedintele rus. Vladimir Putin – aflat in cautarea unor piete noi pentru resurse naturale, in contextul in care economia ruseasca este afectata de sanctiunile occidentale legate de criza ucraineana si de prabusirea cursului petrolului – se intalneste joi cu premierul indian Narendra Modi, cu ambitia de a consolida relatiile comerciale cu gigantul asiatic. El urmeaza sa evoce consolidarea cooperarii in domeniile nuclear, petrolier, al gazelor naturale si in sectorul diamantelor, cu ocazia primei vizite pe care o efectueaza in India de la venirea la putere a lui Narendra Modi in mai. Vladimir Putin a declarat, inainte de sosirea sa in India, ca va incerca cu prilejul acestei vizite sa intareasca ‘parteneriatul strategic privilegiat’ cu New Delhi, mentionand posibilitatea de a incheia acorduri privind construirea de noi reactoare si vanzarea de material militar.

Relatii excelente, dar pe stomacul gol

La randul sau, premierul indian a declarat ca ‘legatura dintre popoarele rus si indian este foarte puternica’ si ca spera sa intareasca relatia cu Moscova, in contextul in care schimburile comerciale dintre cele doua tari nu depasesc 10 miliarde de dolari pe an, in pofida legaturilor traditionale puternice din ultimii 50 de ani. De la sosirea sa la putere, premierul Modi a incercat sa se apropie de Barack Obama, care a acceptat sa efectueze o vizita in India in luna ianuarie, de Ziua Republicii, dar India a refuzat sa sustina sanctiunile occidentale impotriva Moscovei si pare sa nu tina cont de avertismentele Washingtonului in privinta comertului cu Rusia. AFP mai noteaza ca vizita lui Vladimir Putin in India survine la putin timp dupa ce Moscova a abandonat proiectul de gazoduct South Stream care urma sa lege Rusia de Europa, ocolind Ucraina. in acest context, Moscova ar urma sa pledeze pentru o intarire a investitiilor grupurilor de stat indiene in proiectele ruse din domeniul gazelor naturale si al petrolului, in special in zona arctica.

Fratie de arme

In plan militar, Rusia este primul furnizor de armament al Indiei, statul indian fiind cel mai mare importator de material militar la nivel mondial. Insa, in acest domeniu ar putea sa apara unele probleme, intrucat Rusia a semnat recent cu Pakistanul, rivalul istoric al Indiei, un acord de cooperare militara si totodata este in negocieri pentru a furniza Islamabadului elicoptere de lupta. In sectorul energiei, doua reactoare nucleare ruse au fost instalate in sudul Indiei, in urma unui acord ale carui termene au fost insa intarziate, iar costul a explodat, dar Rusia spera ca New Delhi sa se angajeze pentru construirea de noi reactoare. Pana in 2017, India doreste sa construiasca 19 reactoare nucleare cu o putere totala de 17.400 de megawati, relateaza Itar Tass. De asemenea, expertii rusi si indieni au discutat despre posibilitatea extinderii pana in India a gazoductului „Puterea Siberiei” prin care urmeaza sa fie livrate gaze rusesti in China.

In ceea ce priveste sectorul diamantelor, agentia citata mentioneaza ca Rusia este primul producator de diamante brute la nivel mondial, in timp ce India, experta in taiere si finisare, ar dori ca Rusia sa-si creasca exporturile directe catre atelierele sale. RIA Novosti scrie ca Vladimir Putin spera sa semneze la New Delhi circa 20 de acorduri care sa dea un nou impuls relatiilor dintre Rusia si India, in pofida situatiei in care se afla in prezent economia rusa supusa sanctiunilor occidentale. Putin ‘doreste sa arate lumii ca nu este izolat si, intr-o anumita masura, nici nu este, pentru ca are inca BRICS’ (structura formata din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), aprecia in acest context expertul indian Nandan Unnikrishnan, specializat in problematica spatiului rus. Recent, Rusia a semnat cu China o serie de acorduri de marire a cooperarii dintre cele doua state, in special in zona energiei. Moscova incearca sa contrabalanseze ofensiva UE si SUA de sanctionare a Rusiei in cazul razboiului din estul Ucrainei, acolo unde Moscova sprijina financiar si militar rebelii prorusi.

SUA avertizeaza India

De la Washington, oficialii americanii au avertizat India ca o eventuala intarire a relatiei cu Moscova nu este tocmai potrivit. „Am spus deja ca acum nu este momentul potrivit pentru afaceri cu Rusia”, a avertizat saptamana trecuta purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american, Marie Harf, intrebata cu privire la vizita liderului de la Kremlin la New Delhi. „Bineinteles, am transmis (acest mesaj) aliatilor si partenerilor nostri la nivel international”, a afirmat oficialul american, al carui Executiv intretine relatii reci cu Moscova, in principal din cauza crizei din Ucraina. „Exista mai multe zvonuri privind aceste contracte comerciale, vom vedea cum va evolua situatia”, a declarat Harf. Dupa sfarsitul Razboiului Rece, India si Rusia au ramas pentru mult timp aliati foarte apropiati. Totusi, Washingtonul si New Delhi s-au apropiat semnificativ in ultimul deceniu, in special sub presedintia lui George W. Bush (2001-2009). Barack Obama, va vizita India la sfarsitul lui ianuarie, la invitatia premierului Modi, pe care l-a primit pe 30 septembrie in Biroul Oval, in cursul unei intalniri fara precedent.

Share our work
UE revine la „alternativa caspica”, dupa ce Rusia a pus cruce pe South Stream

UE revine la „alternativa caspica”, dupa ce Rusia a pus cruce pe South Stream

eu_gas_map416Comisarul european pentru Energie, Maros Sefcovic, a anuntat marti ca UE nu va cere Rusiei sa reinvie proiectul South Stream si va crea un nou coridor energetic sudic menit sa aduc gaze din zona Marii Caspice, relateaza agentia Unian, preluata de Karadeniz Press. Coridorul sudic de gaz (Southern Gas Corridor (SGC) ar trebui sa inceapa sa transporte gazul caspic in 2019, a spus oficialul european. Marti, la Bruxelles, in cadrul reuniunii ministrilor pentru energie din Consiliul Europea, Romania, Bulgaria si Grecia au cerut sprijinul Uniunii Europene pentru crearea unui nou coridor pentru gaze naturale intre cele trei tari, dupa ce Rusia a anuntat ca renunta la South Stream. Grecia, Bulgaria şi Romania au afirmat intr-o declaratie comuna ca sprijina dezvoltarea unui nou coridor vertical pentru gaze naturale care sa conecteze cele trei tari cu scopul de a asigura aprovizionarea bidirectionala neintrerupta de gaze, se arata intr-un document semnat de cei trei ministrii ai energiei, scrie caleaeuropeana.ro.

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetica, Maros Sefcovic, a declarat ca serviciile Comisiei Europene sunt pregatite sa ia in considerare utilizarea fondurilor europene pentru a contribui la o integrare mai buna şi solida a sistemului energetic din aceste tari in cadrul global energetic al UE. „Uniunea Europeana sa actioneze cat mai unitar, sa vorbeasca cu o singura voce, si din toate aceste intalniri concluzia pe care o trag este ca nu ne asteapta o iarna usoara. Nu cred ca posibilitatea aparitiei unei crize a gazelor trebuie suta la suta exclusa, trebuie sa fim prudenti in tot ceea ce facem si aceasta este abordarea pe care o voi avea si maine, la Bucuresti, in cadrul comandamentului de iarna – aici ma refer la livrarile de gaze naturale pe care Federatia Rusa trebuie sa le livreze conform contractelor in vigoare catre Uniunea Europeana”, a mai spus el, citat de sursa citata.

Directorul grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a anunțat lunea trecuta ca a pus cruce proiectului de gazoduct South Stream, dupa ce presedintele rus Vladimir Putin vorbise anterior de obstacolele ridicate de Uniunea Europeana împotriva realizarii acestui proiect. Conducta South Stream, un proiect al carui cost era estimat la 40 de miliarde de dolari, urma sa transporte gazul natural rusesc în Europa, ocolind însa Ucraina.

Share our work
NATO, ferma in ajutorul pentru Ucraina. Rusia ameninta cu riposta

NATO, ferma in ajutorul pentru Ucraina. Rusia ameninta cu riposta

NATO

Sefii diplomatiilor NATO au reafirmat astazi sprijinul politic si tehnic pentru Ucraina si au condamnat ceea ce secretarul general al Aliantei Jens Stoltenberg a numit „destabilizarea continua si voita” a Ucrainei de catre Rusia, relateaza Europa Libera. Ministrii au condamnat militarizarea Crimeii de catre Rusia si extinderea prezentei militare rusesti in Marea Neagra. Ministrii au mai decis ca NATO va avea o forta de interventie rapida deja in cursul anului viitor, pentru a face fata noilor amenintari, atat in Europa cat si oriunde ar fi nevoie. De asemenea, un contingent american va ramane in Afganistan. In privinta situatiei din Ucraina, secretarul general al NATO Stoltenberg fusese foarte critic vizavi de Rusia inca de luni. Stoltenberg a spus ca Rusia trimite mari cantitati de armament rebelilor din estul Ucrainei si si-a intensificat activitatea militara in Europa si in lume. seful NATO a mai spus ca Rusia si separatistii nu respecta armistitiul menit sa puna capat conflictului.

Raspunsul de la Moscova nu a intarziat sa apara. Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Grusko, a declarat miercuri ca Rusia va lua masuri adecvate ca raspuns la consolidarea NATO in apropierea frontierelor sale. „Au fost deja luate unele masuri si urmeaza sa fie adoptate masuri suplimentare. Acestea vor fi bine calculate si se vor baza pe analiza actiunilor NATO in aceasta regiune”, a spus diplomatul rus, in cadrul unei conferinte de presa, citat de RIA Novosti. Nu exista „niciun motiv”, potrivit acestuia, pentru ca NATO sa desfasoare efective suplimentare si sa-si intensifice exercitiile in regiunile in cauza. Alianta Nord-Atlantica se foloseste de criza din Ucraina pentru reanimarea Organizatiei in scopul de a-si dovedi relevanta, pentru consolidarea activitatii militare si cresterea cheltuielilor militare. „Logica NATO este in mare parte dictata de interesele NATO in sine si nu de interesele securitatii nationale”, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Alianta Nord-Atlantica.

Share our work
SUA vrea relansarea parteneriatului strategic cu Turcia

SUA vrea relansarea parteneriatului strategic cu Turcia

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si vicepresedintele SUA, Joe Biden, incearca relansarea parteneriatului strategic dintre SUA si Turcia

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si vicepresedintele SUA, Joe Biden, incearca relansarea parteneriatului strategic dintre SUA si Turcia

Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi preşedinte turc, Tayyip Erdogan, au discutat, în cadrul unei reuniuni oficiale desfăşurate la Istanbul, despre îndepărtarea guvernului Bashar al Assad din Siria, relatează mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Joe Biden a evidenţiat, după întâlnirea oficiala cu Tayyip Erdogan, că pe lista obiectivelor lor se află înfrângerea Statului Islamic, care a cucerit teritorii semnificative din Irak şi Siria, cât şi îndepărtarea regimului al Assad.
”Despre Siria, am discutat (…) nu numai pentru a contesta Statul Islamic din Siria şi Levant ca zonă sigură, a-i da înapoi şi a-i înfrânge, ci şi să se întărească opoziţia siriană şi să se asigure tranziţia de la regimul Assad”, a declarat Biden.

Partener reticent

Turcia s-a arătat a fi un partener reticent al coaliţiei conduse de Statele Unite împotriva insurgenţilor Statului Islamic din Siria şi Irak, solicitând o strategie care să includă îndepărtarea preşedintelui Bashar al Assad de la putere.
Din informaţiile oficiale reiese că Statele Unite a încearcat să îndepărteze guvernul lui Bashar al Assad încă din 2011, de la începerea aşa numitului război civil sirian, care a provocat moartea a peste 190.000 de persoane. O parte semnificativă din militanţii rebeli sunt antrenaţi şi înarmaţi prin eforturile serviciilor de informatii din Statele Unite şi Turcia.
Gruparea radicală sunită Statul Islamic s-a făcut remarcată în aprilie 2014, când a declanşat o ofensivă brutală în Irak, extinzându-şi teritoriile ocupate în Siria şi Irak. Membrii sau au fost acuzati ca au declanşat o serie de crime în masă şi alte crime împotriva umanităţii, precum decapitări, atacuri teroriste sau crucificări.

Caracter coroziv

Vicepreședintele american Joe Biden a subliniat caracterul „coroziv” al concentrării puterilor, în cadrul unei vizite în Turcia, țară al cărei guvern islamo-conservator este acuzat de derivă autoritară de catre opozitia politica interna. „Părinții noștri fondatori (din SUA) au ajuns la concluzia că o concentrare a puterilor este cel mai coroziv lucru care se poate întâmpla oricărui sistem” politic, a declarat Biden în cadrul unui discurs susținut la Istanbul în fața reprezentanților societății civile turce. „Credem în continuare acest lucru”, a adăugat el. „Cel mai bun mijloc de a păstra libertățile este de a se evita concentrarea prea multor puteri în mâinile unei singure ramuri a guvernării”, a insistat, totuși, Biden, oficialul SUA evitand sa faca aluzie la situația politica actuala din Turcia, afirmând că nu se află la Istanbul pentru a face „prozelitism”.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, ales în august 2014 pentru un mandat de cinci ani după ce a condus timp de 11 ani guvernul țării sale, este supus mai multor critici care denunță deriva sa autoritară și presupusa sa dorința de a islamiza societatea turcă. Totodata, dacă va fi ales pentru un al doilea mandat, lucru permis de actuala constituție turca, Erdogan ar putea conduce Turcia până în 2024.

Desant american

Reamintim ca vicepreședintele american, Joe Biden, a sosit vineri la Istanbul pentru o vizită de trei zile destinată să convingă guvernul islamist-conservator turc să se implice mai mult în cadrul coaliției internaționale care acționează împotriva jihadiștilor din Siria. Pe fondul unor tensiuni bilaterale tot mai accentuate, Joe Biden a avut programate întrevederi oficiale cu premierul Ahmet Davutoglu si președintele Recep Tayyip Erdogan.

Buturuga kurda

Totodata, Turcia a refuzat categoric pana in acest moment să ofere ajutor militar forțelor kurde care apără de două luni orașul sirian kurd Kobane, asediat de jihadiștii grupului Statul Islamic (SI). Guvernul islamist conservator de la Ankara consideră că principalul partid kurd din Siria este o mișcare “teroristă” și se teme că un sprijin militar acordat miliției armate a acestuia va fi în profitul rebelilor din rândul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care, din 1984, conduce o rebeliune contra statului turc.
Sub presiunea SUA, autoritatile turce au permis ca un numar de cateva sute de luptători peshmerga (forte paramilitare kurde) din provincia autonomă kurdă din nordul Irakului să treacă spre Kobame, prin teritoriul turc.
La rândul lor, SUA îi sprijină deschis fortele kurde din Siria, cărora le furnizează arme și muniții, pe cand autoritățile turce sprijină din punct de vedere militar opoziția moderata din Siria, efort coordonat de catre principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, Milli İstihbarat Teşkilatı (MIT).
Înainte de vizita vicepreședintelui Joe Biden, administrația de la Washington a precizat că propunerea turcă referitoare la o zonă-tampon și de excluziune aeriană nu se află “pe ordinea de zi”.

Atac mass-media

Cu putin timp inaintea vizitei lui Biden in Turcia, in mass-media occidentala au aparut o serie de reportaje si articole extrem de critice la adresa actualelor autoritati turce, lucru catalogat de oficiali turci, citati de mass-media regionala, drept parte a „unei ofensive murdare” impotriva statului turc.
Regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat ca a condus Turcia spre o izolare tot mai accentuata, îndepărtându-se inclusiv de aliaţi tradiţionali, precum Statele Unite, comentează analişti citaţi de BBC News online. “În cei 11 ani cât a fost prim-ministru, premierul Erdogan a contribuit la afirmarea Turciei. Au fost lansate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezenţa diplomatică s-a intensificat, în special în zona Africii. Cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, are acum unul dintre cele mai mari aeroporturi. Dar, în ultimele luni, poate chiar de doi ani, ceva s-a schimbat. Marii lideri ai lumii încă vizitează Turcia – vicepremierul american Joe Biden urmează să efectueze o vizită săptămâna aceasta – însă Turcia nu prea mai are prieteni”, notează BBC.

Esec diplomatic

În cursul votului care a avut loc săptămâna trecută pentru desemnarea noilor membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, autoritatile de la Ankara erau sigure de faptul ca Turcia va obţine un loc. Dar, în mod umilitor, a pierdut în faţa Spaniei şi Noii Zeelande. O palmă primită de Erdogan, ales preşedinte în august”, comentează BBC, preluat de mass-media internationala.
“Totul a început cu revoltele numite Primăvara Arabă. Turcia a mizat în mod greşit, susţinând Mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt şi cerând înlăturarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Acum nu mai are ambasador la Cairo, după ce Erdogan l-a catalogat drept un ‘tiran’ pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi”, adaugă BBC. “Acum, chiar şi relaţiile cu aliaţi vechi, precum Statele Unite, s-au deteriorat. În contextul în care Washingtonul a creat o coaliţie pentru contracararea grupului terorist Stat Islamic, Turcia a stat de o parte, refuzând să ofere acces la bazele sale aeriene”, subliniază BBC.

Share our work
Universitatile, noul camp de batalie intre guvernul turc si opozitia laica

Universitatile, noul camp de batalie intre guvernul turc si opozitia laica

Autoritatile turce, tinta unor noi atacuri ale opozitiei politice

Autoritatile turce, tinta unor noi atacuri ale opozitiei politice

Direcția pe probleme religioase din cadrul guvernului turc și-a anunțat intenția de a construi câte o moschee în fiecare universitate de stat, liderii opozitiei acuzand autoritatile de la Ankara ca incearca islamizarea fortata a universitatilor din tara, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „În peste 80 de universități se află în construcție moschei. Cincisprezece dintre ele și-au deschis deja porțile pentru credincioși și vom deschide alte 50 în 2015”, a declarat Mehmet Gormez, șeful Diyanet İşleri Başkanlığı, institutia care coordoneaza actvitatea majoritatii clericilor musulmani din Turcia.

Acuzatii dure

„Există 20 de milioane de tineri în țara noastră, iar noi vrem să fim în măsură să ajungem la fiecare dintre ei”, a adăugat Gormez, citat de agenția de presă guvernamentală turcă Anadolu, preluata de KARADENIZ PRESS. Potrivit șefului Diyanet, imami plătiți de autoritati vor fi însărcinați, în fiecare moschee, să își ofere sprijinul tinerilor aflați în dificultate. Moscheile „vor fi locul în care (tinerii) vor simți dragostea de Allah în inima lor’, a spus el. „Acordăm o mare importanță moscheilor în universitățile urbane. Ele reprezintă singurul mijloc de a readuce moscheile în viețile, orașele și inimile oamenilor noștri”, a insistat Mehmet Gormez.
Premier timp de unsprezece ani înainte de a fi ales în funcția de președinte al Turciei în august 2014, Recep Tayyip Erdogan este cu regularitate criticat de adversarii săi politici pentru derivă autoritară și pentru că ar dori să „islamizeze” societatea turcă. În ultimii ani, el a sporit măsurile ce restrâng consumul de tutun și alcool și a autorizat portul vălului islamic de către funcționare, studente și liceene.

Share our work