de Isac Mihai | iun. 27, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Turcia
Marea Neagră, interese strategice majore
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor. Inițiativa a fost criticată de opoziţia politică şi de apărătorii de mediu.
‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.
Ambiții strategice
Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, pe care dorește să îl termine într-un timp cât mai scurt.
Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.
https://www.youtube.com/watch?v=TcGwFBH_46M
Critici dure
Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare masivă, pe fondul slăbirii economiei în timpul anului pandemic 2020.
Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.
Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.
‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.
Amenințări și provocări
Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.
Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.
Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.
„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.
Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.
Agenda 2030
Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.
De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.
Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.
NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
SUA oferă asistență Ucrainei
Pentagon a anunţat că a acordat Ucrainei o nouă tranşă de asistenţă militară în valoare de 150 de milioane de dolari. Anunțul vine cu câteva zile înainte de un summit la Geneva între preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său rus, Vladimir Putin. Nu este prima dată când Pentagon acordă asistență militară Republicii Ucraina.
Această asistenţă militară, care include în special radare, drone şi mijloace de comunicare securizată, se adaugă celor 125 de milioane de dolari deblocate deja în martie, a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.
Asistență consistentă
Cu această a doua tranşă, guvernul Joe Biden a deblocat toate fondurile alocate pentru asistenţa de securitate Ucrainei în bugetul 2021, a precizat Pentagonul într-un comunicat.
Asistenţa este destinată „să ajute forţele ucrainene să păstreze integritatea teritorială a ţării lor şi să îşi amelioreze capacităţile de interoperabilitate” cu sistemele de armament ale NATO, a precizat John Kirby.
Pentagonul „încurajează Ucraina să adopte reforme în conformitate cu principiile şi criteriile NATO pentru a face să avanseze aspiraţiile sale euro-atlantice”, a subliniat purtătorul de cuvânt.
Uniunea Europeană şi NATO sprijină Ucraina după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia şi începutul conflictului din est cu separatiştii proruşi în 2014, dar solicită Kievului să depună mai multe eforturi pentru a duce la îndeplinire reformele politice şi economice esenţiale. Oficialii de la Kiev speră că Pentagon va continua să ofere asistență militară Republicii Ucraina.
Tensiunile rămân ridicate în estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi au acuzat vineri forţele ucrainene de uciderea a cinci luptători rebeli, Kievul raportând la rândul său un soldat ucis într-un bombardament. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 4, 2021 | Arhiva, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Krivoi Rog rămâne o problemă nerezolvată în relațiile dintre București și Kiev
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, consideră că România ar trebui să vândă la licitaţie activele şi toate creanţele pe care le deţine la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina. Dorința României de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog nu este nouă.
„Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieşim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipeşte banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogăţirea unor abonaţi la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitaţie activele şi toate creanţele de acolo. Să mai recuperăm ce putem şi să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”, a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.
Plan megalomanic
Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.
„De 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual cam orice. Ştiţi ce face statul român cu el de zeci de ani? Plăteşte anual un milion de euro la trei firme pentru „pază şi conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoşi an de an din paza unei ruine. An de an.
Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an… Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurenţiale printr-o licitaţie sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an”, susţine ministrul Economiei.
Problema combinatului a afectat periodic relațiile dintre Kiev și București. In octombrie 2005, Mittal Steel a cumparat cea mai mare otelarie din Ucraina, Kryvorizhstal, contra sumei de 4,81 miliarde de dolari (4,02 miliarde de euro). Prin aceasta achizitie, Mittal Steel controleaza aproximativ 20% din productia de otel a Ucrainei.
Datorii imense
Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală. Ea a fost încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.
După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.
Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate şi recepţionate reprezintă circa 278 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83 la sută din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile.
Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea. Cea mai mare parte a opiniei publice din România susține eforturile de autorităților de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog. (N.G.)
https://www.dailymotion.com/video/x3lyxtl
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Kremlinul şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina „doar în vorbe”, pentru că în realitate nu a retras mai mult de 10.000 de soldaţi mobilizaţi în martie-aprilie. Volodimir Zelenski a făcut aceste acuzații într-o întâlnire cu o delegaţie a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev.
Zelenski a denunţat concentrarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei Ucrainei cu Rusia şi în Donbas (est), precum şi în Crimeea anexată. El a subliniat că atât la frontiera dintre cele două ţări, cât şi în peninsula „temporar ocupată”, Rusia şi-a suplimentat numărul de avioane şi de armament greu.
Desant senatorial american
Comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak, i-a informat pe senatorii americani despre situaţia din Doneţk şi Lugansk. „Conducătorii ruşi merg înainte cu planurile lor de agresiune împotriva Ucraina”, a afirmat Homceak în cadrul discuţiei cu senatorii Jeanne Shaheen, Chris Murphy (democraţi) şi Rob Portman (republican).
Oficialul militar a indicat că Rusia menţine trupe în regiunile învecinate Rostov, Belgorod şi Voronej, pe lângă Crimeea.
El a denunţat, de asemenea, că miliţiile separatiste din Doneţk şi Lugansk continuă să atace poziţiile ucrainene. Pentru rebeli ar lupta un număr important de lunetişti provenind din Rusia.
Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite
Zelenski, mulțumiri pentru SUA
Zelenski a mulţumit SUA pentru sprijinul lor politic şi militar, în speranţa că acesta din urmă va creşte. El a cerut schimbarea formatului de sancţiuni împotriva Kremlinului.
„Actualele sancţiuni ale Uniunii Europene şi SUA împotriva Rusiei nu mai funcţionează. Rusia s-a obişnuit să trăiască cu ele, în timp ce anexează alte teritorii şi ameninţă Europa. Lumea civilizată nu trebuie să permită aşa ceva. Din acest motiv, consider că trebuie nu doar să exercităm presiune, ci şi să gândim un nou format de sancţiuni”, a declarat şeful statului ucrainean. Zelenski acuză frecvent Rusia că s-a retras doar în vorbe, citat de mass-media.
Semnal puternic
La rândul său, senatoarea Jeanne Shaheen a subliniat importanţa trimiterii unui „semnal puternic” către Rusia. În acest mod aceasta ar putea să-și retragă toate trupele de la graniţa.
După mai multe săptămâni de tensiune cu Kievul, ceea ce a generat temeri privind izbucnirea unui nou conflict în estul Ucrainei, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat la sfârşitul lunii aprilie retragerea trupelor pe care Moscova le mobilizase în apropiere de frontiera ucraineană, sub pretextul unor exerciţii.
De atunci, Rusia acuză NATO că a contribuit la creşterea tensiunii militare odată cu majorarea numărului de trupe în regiune. Moscova a avertizat SUA să „stea departe” de Crimeea şi de Marea Neagră. (N.G.)
