Tensiunile din Crimeea, exploatate de trolli pro-ruși

Tensiunile din Crimeea, exploatate de trolli pro-ruși

Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă

Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă

Secţiunile de comentarii ale cititorilor de la importante site-uri de ştiri occidentale au fost infiltrate de trolli pro-ruşi care încearcă să manipuleze imaginea opiniei publice, relevă un studiu britanic, citat de mass-media regională.

Potrivit cercetătorilor, această operaţiune majoră de influenţare ar fi avut ca ţintă online 32 de instituţii media din 16 ţări, printre care Washington Post şi Fox News din SUA, Daily Mail, Daily Express şi The Times din Marea Britanie.

Amenințare la adresa democrației

Aproximativ 250 de relatări au fost descoperite ca având opinii provocatoare pro-Kremlin sau anti-Occident în comentarii la subiecte relevante pentru Rusia, cum ar fi tensiunile din Crimeea, de la începutul cercetării, în aprilie.

Actuala campanie ar fi escaladat începând din 2018, însă cel mai recent a exploatat retragerea SUA şi a Marii Britanii din Afganistan.

„Acest raport evidenţiază ameninţarea la adresa democraţiei noastre din partea dezinformării pe internet susţinută de statul rus. Marea Britanie colaborează strâns cu aliaţii săi internaţionali pentru a contracara trolii Kremlinului care răspândesc minciuni”, a spus ministrul britanic de externe, Dominic Raab.

Ofensiva trollilor

Comentariile trollilor proruşi sunt deseori postate rapid şi primesc un număr neobişnuit de mare de aprecieri pe site-uri care le permit cititorilor să se exprime prin opţiunile de ‘like’ şi ‘dislike’, conform programului Open Source Communications Analytics Research (OSCAR) de la Universitatea Cardiff, susţinut de Ministerul de Externe britanic.
Aceste reacţiile sunt apoi folosite în mod selectiv ca bază în relatări ale media din Rusia pentru a sugera că opinia publică occidentală aprobă politicile Kremlinului sau îşi exprimă nemulţumirea faţă de guvernele occidentale.

Deşi unele dintre comentarii ar putea proveni de la utilizatori occidentali, cercetătorii sunt de părere că există semnale în aceste date care indică un anume grad de inautenticitate în unele conturi, ceea ce sugerează că este vorba de un efort coordonat. (K.P.)

Share our work
Crimeea, noi exerciții militare ruse

Crimeea, noi exerciții militare ruse

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Armata rusă va efectua marţi, 7 septembrie, exerciţii militare în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, relatează surse militare ruse, citate de mass-media.

La manevre vor participa sute de militari, inclusiv din unitățile speciale, precum şi mai bine de o sută de unităţi şi echipament militar, precum şi ambarcaţiuni şi nave de sprijin din cadrul Flotei Militare Ruse a Mării Negre.

În timpul exerciţiilor militare, unităţi ale Marinei ruse, cu sprijinul unui grup de atac naval, vor debarca în nave amfibie de atac pe coasta „inamicului”. La manevre vor fi folosite toate tipurile de arme uşoare, lansatoare de rachete şi armament de pe vehicule de luptă, potrivit sursei citate.

Recruți locali

Departamentul de Informaţii al Flotei de la Marea Neagră a anunţat sâmbătă că peste 500 de locuitori ai Crimeii şi ai oraşului Sevastopol s-au alăturat forţelor armate ruse de la începutul acestui an. Peste 300 de cetăţeni s-au înrolat în Flota Mării Negre, iar restul au decis să facă parte din forţa aeriană şi din alte unităţi militare ale Districtului Militar Sud al Rusiei, staţionate în Crimeea şi Sevastopol. (K.P.)

Share our work
Președintele ucrainean Zelenski, așteptat la Casa Albă

Președintele ucrainean Zelenski, așteptat la Casa Albă

Ucraina vrea consolidarea parteneriatului cu SUA

Ucraina vrea consolidarea parteneriatului cu SUA

Preşedintele american Joe Biden se va întâlni miercuri cu omologul său ucrainean Vladimir Zelenski la Casa Albă. Întrevederea se vrea un semn de solidaritate între cele două ţări.

Întâlnirea are loc două zile mai târziu decât fusese programată iniţial, în contextul în care Biden supervizează reacţia autorităţilor americane la uraganul Ida şi retragerea trupelor SUA din Afganistan.

Sprijin american

„Vizita va confirma sprijinul de neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în contextul agresiunii în derulare a Rusiei”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Cei doi lideri vor discuta despre securitatea energetică, precum şi despre sprijinul Casei Albe pentru „eforturile preşedintelui Zelenski de a combate corupţia şi de a implementa o agendă de reforme bazată pe valorile noastre democratice comune”, se mai menţionează în comunicat.

Întâlnirea are loc după ce administraţia Biden a anunţat luna trecută un acord cu Germania care are ca scop parţial să aplaneze îngrijorările Ucrainei în legătură cu conducta Nord Stream 2 care se construieşte sub Marea Baltică pentru a transporta gaz din regiunea arctică din Rusia în Germania.

Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei

Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei

Presiune rusească

Kievul şi Moscova sunt în dispută de când Rusia a anexat de la Ucraina peninsula Crimeea în 2014 şi i-a susţinut pe separatişti în conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, despre care Kievul spune că a făcut 14.000 de morţi.

Kievul se teme că Nord Stream 2 va fi folosită ca instrument geopolitic de Rusia şi a încercat să obţină garanţii privind statutul său de ţară de tranzit pentru gaz după ce conducta va deveni operaţională.

Ucraina a organizat recent o reuniune la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un nou mecanism internațional destinat consolidării sprijinului internațional pentru integritatea Ucrainei. Statele Unite și alte state membre UE și NATO au fost reprezentate la lucrările forumului. (K.P.)

Share our work
Ucraina, ambiții militare navale la Marea Neagră

Ucraina, ambiții militare navale la Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Azov

Flota militară rusă face legea în Marea Azov

Ucraina are în plan o modernizare majoră a flotei sale din Marea Neagră până în 2035, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asigurând că deja primele rezultate ale acestor eforturi cetăţenii ucraineni le vor putea vedea în data de 24 august a.c., de Ziua independenţei Ucrainei.

‘Sarcina noastră este de a construi o flotă profesionistă şi puternică, capabilă să opună ripostă oricărui adversar’, a declarat Zelenski (43 de ani) într-un interviu acordat mass-media de Kiev.

Vedete și submarine

‘Lucrăm la asta. Acest efort este destul de îndelungat, dar rezultatele primei etape le veţi putea vedea deja pe 24 august. Suntem un stat paşnic, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de evoluţii’, a spus în continuare preşedintele ucrainean. Proiectul prevede dotarea marinei ucrainene cu nave de război de mici dimensiuni, vedete rapide şi submarine.

Totodată, Zelenski a anunţat demararea în curând a construcţiei unei noi baze navale ucrainene la Berdiansk.

‘Ne pregătim să spargem blocada în regiunea Mării Negre’, a spus el, referindu-se la prezenţa dominantă a Rusiei.

În proiectul modernizării forţelor navale, autorităţile ucrainene se bazează pe sprijinul UE, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, a subliniat preşedintele Zelenski.

Turcia va construi nave militare pentru Ucraina

Turcia va construi nave militare pentru Ucraina, după modelul parteneriatului militar turco-pakistanez

Industrie navală pe butuci

Odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Ucraina a pierdut Sevastopolul. Cel mai important port utilizat de flota sa, Sevastopolul era folosit și de Flota militară rusă a Mării Negre. După ocuparea peninsulei, Moscova a desfășurat arme nucleare la bazele din Crimeea.

Șantierele navale din Ucraina sunt în prag de faliment datorită condițiilor economice și a lipsei capacităților tehnologice moderne.

În luna iunie, un tribunal a declarat falimentul şantierului naval tradiţional din Mykolayiv. În perioada sovietică, aici se contruiau crucişătoare, nave sovietice asemănătoare portavioanelor occidentale, între care portavionul Admiral Kuzneţov, în prezent singurul portavion al marinei ruse.

La ora actuală, Kievul cumpără nave scoase din uz din SUA şi Marea Britanie. Ucraina a solicitat anterior Germaniei nave de război, demers refuzat.

Potrivit unui anunţ făcut în luna iulie, nave de război ucrainene vor fi construite la şantiere navale în Turcia. (K.P.)

Share our work
Crimeea, noi exerciții militare ruse

Kremlin, demonstrație de forță la Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Armata rusă a început luni exerciţii tactice pe scară largă în 20 de poligoane din Districtul militar Sud, inclusiv în Crimeea, Abhazia şi Oseția de Sud. Desfășurarea de forțe are loc la 13 ani de la războiul ruso-georgian din 2008, în urma căruia Moscova a recunoscut independența Abhaziei și Oseției de Sud.

La aceste exerciţii tactice şi speciale, programate să se încheie în 15 septembrie, participă toate tipurile de forţe militare ale Districtului militar Sud, precum şi Flota rusă din Marea Neagră şi Flotila din Marea Caspică.

Aplicații complexe

Exercițiile se vor desfăşura în 20 de poligoane militare din regiunile Astrahan, Rostov, Stavropol, Adîgheia (Krasnodar), Daghestan, Osetia de Nord, Cecenia, Crimeea, inclusiv la cele din bazele ruseşti din Armenia, Abhazia şi Osetia de Sud, a specificat serviciul de presă rus.

Pe lângă unităţi motorizate, de tancuri şi artilerie, la aceste exerciţii participă de asemenea structuri de protecţie chimică, biologică şi împotriva radiaţiilor, de război electronic, de recunoaştere şi trupe de inginerie şi asistenţă logistică. Aproape 100 de avioane şi elicoptere, inclusiv de atac și transport, susțin eforturile celorlalte categorii de arme.

Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră

Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră

Manevre navale cu repetiție

În luna iulie, Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Neagră, la care au participat fregatele „Admiral Grigorovici” şi „Admiral Essen” din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea), care au simulat atacuri „pentru distrugerea unui detaşament naval al unui inamic imaginar”, relatează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de mass-media regională.

Potrivit acesteia, navele Flotei Militare Ruse din Marea Neagră au monitorizat exerciţiile internaţionale Sea Breeze- 2021, desfăşurate în iunie-iulie în Marea Neagră, uneori provocând vasele ţărilor implicate în aceste manevre.

Marea Neagră se transformă într-o zonă de confruntare periculoasă, a declarat într-un interviu acordat la 5 august agenţiei oficiale de presă RIA Novosti directorul Departamentului IV din cadrul Ministerul rus de Externe, Iuri Pilipson, criticând exerciţiile Sea Breeze. (K.P.)

Share our work
Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat – în cadrul unei vizite de lucru în Germania – în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas.

Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.

Ofensivă diplomatică

„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul ‘format Normandia’ sau lansarea unui nou format”, a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei.

Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.

Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate.

De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Fără progrese

Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor ‘formatului Normandia’, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.

La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul ‘formatului de negocieri Normandia’ pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.

Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele – Doneţk şi Lugansk.

Formula Steinmeier

De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax-Ukraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul OSCE. Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.

Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Problema Nord Stream 2

În altă ordine de idei, Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept.

Ea a subliniat de asemenea angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă-cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.

Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.

Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.

Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în ‘formatul Normandia’, lucru pe care Merkel l-a respins.

Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu Biden, programată pentru săptămâna aceasta. SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective. (K.P.)

Share our work