Gazprom amenință contractual Republica Moldova

Gazprom amenință contractual Republica Moldova

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Chișinăul este îngrijorat că Gazprom ar putea rezilia contractul de furnizare de gaze dacă nu este mulțumit de auditul datoriilor efectuat în condițiile Republicii Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spinu, într-o emisiune la Jurnal TV.

Gazprom și-a înaintat propunerile cu privire la termenii auditului, dar, din păcate, nu le-am putut lua în considerare pe toate, întrucât ne dorim să facem un audit aprofundat, și nu o analiză contabilă. Există riscul ca, din această cauză, Gazprom să rezilieze actualul contract”, a spus Spinu.

Acesta a remarcat că autoritățile sunt îngrijorate de acest scenariu, în legătură cu care de două luni au în vedere și alte variante de alimentare cu gaz a țării.

Probleme majore

Vice-premierul Andrei Spînu și-a exprimat îngrijorarea că ruperea contractului ar putea duce la probleme cu alimentarea cu energie electrică a republicii, întrucât termo-centrala din Transnistria – GRES Moldavskaya – care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice pentru Republica Moldova, funcționează pe gaz. Aceasta este proprietatea companiei rusești Inter-RAO.

În acest sens, luăm în considerare posibilitatea achiziționării de energie electrică din țările vecine, folosind păcură și creșterea producției de energie verde”, a explicat el.

Gazprom și MoldovaGaz (subsidiara Gazprom în Republica Moldova) au convenit în octombrie 2021 să prelungească contractul de furnizare de gaze către Moldova pentru următorii cinci ani. Anterior, reprezentantul oficial al „Gazprom” Serghei Kuprianov a spus că datoria „Moldovagaz” față de companie este de 433 milioane dolari, iar ținând cont de întârzierea plăților, aceasta s-ar ridica la 709 milioane dolari.

Război pentru audit

Guvernul Republicii Moldova a insistat însă asupra unui audit al datoriei pentru a clarifica mărimea acesteia și a semnat la punctul 5 al protocolului negocierilor că „partea moldovenească” se va ocupă de auditul acestor datorii ale Moldovagaz către Gazprom.

Părțile au discutat la semnarea contractului pe 29 octombrie 2021, ca o companie internațională să facă acest audit. În paralel cu auditul făcut de compania internațională, Guvernul a dispus un control suplimentar la Moldovagaz și din partea Curții de Conturi din Republica Moldova.

La începutul lunii februarie, Gazprom s-a arătat iritat despre o așa-numită abordare unilaterală a Chișinăului în stabilirea condițiilor licitației pentru plata serviciilor unui auditor nu permite să se aștepte la transparență și obiectivitate în verificarea datoriilor Moldovagaz, cu toate că acesta este apanajul Republicii Moldova, conform protocolului semnat la Sankt Petersburg între părți.

Gazprom în schimb susține că auditarea Moldovagaz de către Republica Moldova contravine acordurilor încheiate în octombrie 2021 și poate duce la faptul că rezultatele auditului nu vor fi agreate de consiliul de supraveghere al Moldovagaz.

La sfârşitul anului trecut, Parlamentul de la Chișinău a dispus verificări şi la Moldovagaz. Auditul va afecta atât filialele companiei, cât și persoanele juridice legate direct sau indirect de sectorul gazelor. Auditul va implica Camera de Conturi și auditori străini. Raportul final în privința auditului trebuie depus până la 30 noiembrie 2022.

Moldovagaz a fost înființată în 1999. Cel mai mare acționar al companiei este Gazprom, care controlează 50% din acțiuni, alte 35,3% aparțin guvernului Republicii Moldova și 13,44% regiunii separatiste transnistrene care și-a at spre administrare pachetul său de acțiuni tot către Gazprom.

România și Ucraina, soluții de rezervă

În cadrul aceleași emisiuni, Andrei Spînu a afirmat că Republica Moldova intenționează să își fac un stoc de 300 de milioane de metri cubi de gaz în România și în Ucraina. Cantitatea ar ajunge Republicii Moldova pentru două luni de iarnă

Intenționăm să adoptăm modificări la legea gazelor pentru a obliga operatorul național să creeze astfel de rezerve. Este necesar să folosim orice ocazie pentru a asigura alimentarea neîntreruptă cu gaze”, a declarat Spînu.

În acest sens, s-au purtat discuții și la ședința comună de guverne de pe 11 februarie de la Chișinău dintre România și Republica Moldova.

El a mai dat vina pe incapacitatea de a scăpa de interdependența de 100% față de gazul rusesc din Rusia pe guvernările precedent, inclusiv pe cea comunistă din 2006, atunci când a exista posibilitatea aducerii gazelor din Kazahstan.

Spînu a promis că va sesiza procuratura în acest sens pentru a elucida cauzele eșecului tratativelor de atunci duse cu partea kazahă. „Există documente, conform cărora, în 2006, se pregătea un acord privind livrările de gaze din Kazahstan. Dar în ultimul moment acest acord a fost blocat de anumiți oficiali. Sunt multe întrebări referitoare la aceasta”, a spus Spînu.

Moldovagaz către Gazprom

În paralel, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban a declarat vineri că nivelul plății pentru livrările de gaze din luna ianuarie de către consumatori este de 65% și că Moldovagaz va efectua un avans către „Gazprom” pentru livrările în februarie în totalitate înainte de sfârșitul zilei de 21 februarie.

Nivelul de plată pentru livrările de gaze din luna ianuarie de către consumatorii casnici este în prezent de 65%. Agenții economici și-au îndeplinit obligațiile contractuale față de Moldovagaz SA cu 95%. Compania continuă să colaboreze cu companiile de combustibil și energie pentru a asigura plata integrală a gazelor naturale curente livrate de Gazprom până la sfârșitul pe 21 februarie”, a scris Ceban pe canalul său de Telegram.

Anterior, el a mai spus că Moldovagaz a plătit integral către Gazprom pentru livrările de gaz din ianuarie și va transfera până pe 20 februarie suma 51,1 milioane de dolari furnizorului rus pentru 50% de consum în februarie.

Share our work
SUA: 190 de mii de soldați ruși la granița Ucrainei

SUA: 190 de mii de soldați ruși la granița Ucrainei

Rusia rămâne o putere nucleară

Rusia rămâne o putere nucleară

Guvernul american estimează că Rusia a desfăşurat între 169.000 şi 190.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina, în creştere de la 100.000 la 30 ianuarie, a declarat vineri, la Viena, ambasadorul SUA la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.

„Estimăm că Rusia a comasat probabil între 169.000 şi 190.000 de soldaţi în interiorul şi în apropierea Ucrainei, comparativ cu aproximativ 100.000 la 30 ianuarie”, a declarat Michael Carpenter la o reuniune a OSCE.

Această desfăşurare, calificată de reprezentantul SUA drept „cea mai semnificativă mobilizare militară în Europa după al Doilea Război Mondial”, include trupe ruseşti desfăşurate în Belarus, în Rusia şi peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
Carpenter a prezentat aceste aprecieri în cadrul unei reuniuni convocate la solicitarea Ucrainei în cadrul OSCE, la care Rusia a decis să nu participe vineri, la fel ca la o reuniune similară marţea trecută.

Documentul de la Viena

Potrivit „Documentului de la Viena”, un mecanism de reducere a riscurilor, oricare dintre cele 57 de ţări membre OSCE poate cere explicaţii despre mişcările militare neobişnuite în apropierea frontierelor sale.

Mecanismul stipulează că în cazul unei concentrări de peste 9.000 de militari, ţara respectivă trebuie să informeze OSCE, în timp ce în cazul a peste 13.000 de militari, chiar să invite observatori internaţionali, ceea ce Rusia nu a făcut niciodată până acum.

Pe de altă parte, Carpenter a subliniat că, pe lângă manevrele militare terestre din apropierea Ucrainei, armata rusă desfăşoară manevre navale de amploare în Marea Neagră, Marea Baltică şi Arctica.

„Numai în Marea Neagră, exerciţiul implică peste 30 de nave şi estimăm că mai multe nave de debarcare amfibie au fost transferate din cadrul flotelor Nordului şi Baltică în Marea Neagră pentru o sporire a forţelor aici”, a avertizat ambasadorul.

„Avem informaţii din mai multe surse care detaliază eforturile Rusiei de a fabrica presupuse ‘provocări ucrainene’ şi de a crea o versiune publică menită să justifice o invazie rusă”, a spus ambasadorul SUA.

Războiul declarațiilor

Carpenter a subliniat că aceste presupuse „escaladări” din partea ucraineană nu există şi nu sunt reflectate în rapoartele zilnice ale misiunii speciale de observare (SMM) a OSCE în estul Ucrainei.

În fine, reprezentantul SUA a propus Rusiei mai multe măsuri de reducere a tensiunilor, inclusiv invitarea observatorilor în zonele unde sunt concentrate trupele sau zboruri de verificare cu elicoptere.

Carpenter a invitat Rusia să revină la „un dialog deschis şi deplin privind modernizarea şi îmbunătăţirea transparenţei militare, care în mod evident lipseşte în acest moment”.

Anterior, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, declarase la Varşovia că SUA observă încă şi mai multe trupe ruse deplasându-se în regiunile de graniţă cu Ucraina.

„Cu toate că Rusia a anunţat că îşi retrage forţele în garnizoane, nu am văzut acest lucru încă. De fapt, vedem că mai multe forţe se deplasează în această regiune de graniţă”, a spus Austin.

Share our work
SUA schimbă retorica în criza ucraineană

SUA schimbă retorica în criza ucraineană

A trooper assigned to Headquarters and Headquarters Troop, 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment, fires a mortar from a mortar tube mounted onto a Stryker Combat Vehicle during the unit’s platoon live-fire exercise at Smardan Training Area, Romania, April 8, 2015. The purpose of the exercise is to demonstrate unit capabilities to Romanian military counterparts during live-fire training in support of Operation Atlantic Resolve-South. (U.S. Army photo by Sgt. William A. Tanner/released)

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, doamna Jen Psaki, a afirmat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.

Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.

Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.

Războiul termenilor

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.

Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.

Acest lucru rămâne „adevărat”, a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu „dacă el a luat o decizie” pe această temă.

În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO „împotriva oricărei agresiuni”, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat.

Răspuns coordonat

Preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au angajat miercuri să-şi coordoneze răspunsul la prezenţa militară rusă la frontiera ucraineană, a anunţat Casa Albă.

În cursul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc după ce Emmanuel Macron nu a exclus să viziteze Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, cei doi lideri „şi-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit executivului american.

Ei au trecut, de asemenea, în revistă „coordonarea în curs la nivel atât diplomatic, cât şi al pregătirilor pentru a impune Rusiei măsuri economice rapide şi severe în cazul în care aceasta va invada mai mult Ucraina”.

„Preşedintele Biden şi preşedintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în strâns contact, inclusiv în consultare cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cu privire la abordarea noastră coordonată şi globală pentru gestionarea acestor probleme”.

Share our work
Erdogan, misiune de pace la Kiev

Erdogan, misiune de pace la Kiev

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.

Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.

Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.

Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.

Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.

Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.

Blocaj pontic

Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.

Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.

Surse oficiale din Turcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.

Share our work
Erdogan, misiune de pace la Kiev

Turcia vrea să revină în frăția F-35

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să revină în clubul F-35

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să revină în clubul F-35

Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat sâmbătă că negocierile dintre SUA și Turcia cu privire la programul F-35 sunt „în desfășurare”, urmând ca o întâlnire să aibă loc în SUA în zilele următoare. Sursa citată a menționat că Turcia se află în prezent în negocieri cu SUA cu privire la programul avioanelor de luptă F-35.

Media turcă a relatatoficialii turci și americani se vor întâlni în curând pentru a discuta despre programul avioanelor de luptă F-35, din care Turcia a fost exclusă după ce oficialii apărării de la Ankara au decis achiziţioneze sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400.

Negocieri dificile

Negocierile cu Statele Unite pentru F-35 sunt în desfășurare. În zilele următoare, va avea loc o întâlnire în Statele Unite pentru a discuta problema F-35, pregătirile sunt în curs de desfășurare”, a declarat Akar, citat de agenția de stat Anadolu.

Anterior, în 2019, SUA au exclus Turcia din programul F-35 după ce Ankara a achiziționat sistemul de rachete de apărare aeriană S-400 din Rusia.

Ankara a adăugat că achiziționarea de către Turcia a sistemelor ruseşti de apărare a fost o „necesitate”, deoarece nu a putut găsi un partener NATO de la care să achiziționeze un sistem similar în condiții rezonabile.

SUA au susținut că achiziția de către Turcia a unor sisteme ruseşti de rachete a fost în contradicţie cu poziția sa de stat membru al NATO. Washingtonul a impus anul trecut sancțiuni industriei turce de apărare, ca răspuns la decizia Ankarei de a cumpăra armament din Rusia.

F-16 vs. F-35

La sfârşitul lui anului trecut, Ankara a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, împreună cu 80 de kituri de modernizare pentru flota existentă de avioane F-16 – coloana vertebrală a Forțelor Aeriene Turce.

Modernizarea flotei actuale de avioane F-16 fiind o chestiune crucială pentru Turcia până când va putea fie să construiască, fie să cumpere o aeronavă de ultimă generație.

Turcia susţine că a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, ca o compensaţie pentru excluderea Ankarei din programul F-35 Joint Strike Fighter.

La momentul respectiv, ministerul turc al Apărării, Hulusi Akar, a precizat că Turcia va trebui să ia în considerare alternative pentru a-și asigura securitatea, dacă Statele Unite vor răspunde negativ la solicitarea Ankarei pentru noi avioane F-16.

Supărare turcă

Turcia a amenințat în repetate rânduri că va apela la Moscova, dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16 – Ankara putând să se orienteze către o posibilă achiziţie de aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.

Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară. „Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.

Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.

Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă. (Mihai Isac)

Share our work
Geneva, negocieri explozive ruso-americane

Geneva, negocieri explozive ruso-americane

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.

„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.

Ucraina, marele absent

Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.

Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.

În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.

Vladimir Putin, supărat pe Occident

Vladimir Putin, supărat pe Occident

Avertizare rusă

Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.

Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.

”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.

Invazie posibilă

Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.

Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.

Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.

Rusia rămâne o putere nucleară

Rusia rămâne o putere nucleară

Condiții a la russe

Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.

Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.

„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.

Speranțe americane de pace

Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.

De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.

Turcia, supăratî din cauza embargoului american

Turcia, supăratî din cauza embargoului american

Ankara, apel la calm

Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.

„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.

Supărare turcă

Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.

„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.

Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.

Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.

Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.

Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)

Share our work