Naţiunile Unite au lansat vineri un semnal de alarmă în legătură cu un posibil val de refugiaţi dinspre Ucraina către ţările vecine în urma invaziei militare ruse, mii de ucraineni părăsindu-şi deja ţara în ultimele 24 de ore, transmite DPA.
Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a afirmat că, în cazul escaladării continue a conflictului din Ucraina, aproximativ 4 milioane de persoane vor încerca să-şi găsească adăpost în străinătate.
Mii de ucraineni s-au îndreptat deja spre Polonia, România şi Slovacia, ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi spre Rusia şi Republica Moldova.
Fondul internaţional pentru urgenţe ale copiilor al ONU (UNICEF) a afirmat că instalează adăposturi pentru femei şi copii de-s lungul rutelor folosite pentru ieşirea din ţară şi că îşi va spori prezenţa în regiune.
Slovacia a afirmat joi seară că deja se confruntă cu aglomeraţie la punctele de trecere a frontierei dinspre Ucraina. La punctul de trecere a frontierei slovaco-ucraineană Vysne Nemecke persoanele care doresc să intre în Slovacia aşteaptă şi până la opt ore, a precizat administraţia vamală slovacă.
Autorităţile sanitare slovace au anunţat că refugiaţii de război sunt exceptaţi de la toate restricţiile privind COVID-19 care se aplică altor persoane ce doresc să intre în Slovacia.
Polonia a declarat recent că intenţionează să amenajeze adăposturi de urgenţă pentru refugiaţi.
În urmă cu câteva zile, Ungaria a anunţat că va trimite trupe suplimentare la frontiera cu Ucraina pentru a gestiona un eventual aflux de refugiaţi, inclusiv prin furnizarea de ajutor umanitar.
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor avea sâmbătă o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre un potenţial val pe scară largă de refugiaţi ucraineni care s-ar putea îndrepta spre blocul comunitar. Ministrul de interne francez Gerald Darmanin, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE, a anunţat pe Twitter convocarea acestei reuniuni, fără însă a oferi detalii despre locul şi ora întâlnirii.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, informează AFP. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03: 00 GMT.
Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat joi, 24 februarie, desfășurarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, notează Associated Press.
Într-un discurs justificativ în această dimineață, liderul de la Kremlin a transmis că dorește „demilitarizarea și de-nazificarea” Ucrainei.
Putin le-a cerut, de asemenea, soldaților ucraineni să depună armele și să plece acasă, notează Reuters, citând agenția de presă rusă Tass.
Președintele rus a avertizat alte țări că, orice încercare de a interveni în acțiunea Rusiei va duce la „consecințe pe care nu le-au văzut niciodată”.
Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova
Kremlinul a afirmat miercuri seară că liderii autoproclamatelor republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei i-au cerut ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a respinge agresiunea armatei ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă de stat, a declarat că aceste două regiuni rebele pro-ruse au „solicitat ajutor preşedintelui Rusiei pentru a respinge agresiunea forţelor armate ucrainene”.
Rusia confirmă
Dmitri Peskov a spus că preşedintele Vladimir Putin a primit aceste solicitări din partea liderilor republicilor Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik, după ce luni liderul de la Kremlin a recunoscut independenţa acestora.
„Acţiunile regimului de la Kiev demonstrează refuzul său de a pune capăt războiului în Donbas”, regiunea în care se află aceste două republici, au scris separatiştii pro-ruşi, citaţi de Peskov.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a explicat că ajutorul a fost solicitat în baza tratatelor de prietenie încheiate în această săptămână cu Moscova şi care permit o prezenţă a armatei ruse în aceste teritorii separatiste.
Demers eșuat
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a solicitat miercuri, fără succes, o conversaţie telefonică cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminentă din partea Rusiei.
„Am luat astăzi iniţiativa unei convorbiri telefonice cu preşedintele Federaţiei Ruse. Rezultatul: tăcere”, a declarat în noaptea de miercuri spre joi preşedintele Ucrainei într-o intervenţie adresată naţiunii.
Rusia a adunat „aproape 200.000 de militari” la graniţa cu Ucraina, a mai afirmat preşedintele Volodimir Zelenski. La graniţa cu Ucraina „sunt poziţionaţi aproape 200.000 de soldaţi, mii de vehicule de luptă”, a declarat el.
În intervenţia sa, preşedintele ucrainean a avertizat că un mare război în Europa ar putea fi iniţiat de Rusia în curând. O invazie rusă a Ucrainei ar putea începe „de pe o zi pe alta” cu riscul „de a deveni începutul unui mare război în Europa”, a afirmat Zelenski, vorbind în rusă şi nu în ucraineană, aşa cum obişnuia.
Totodată, liderul de la Kiev a adresat poporului rus următorul mesaj: probabilitatea unui război cu Ucraina „depinde de voi”.
Rada Supremă de la Kiev aprobă instituirea stării de urgență
Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse.
Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate.
”Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră”, a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională.
Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru ”menţinerea ordinii publice” şi ”prevenirea oricărei tentative” de destabilizare şi a unei lovituri de stat.
”Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control”, a dat asigurări oficialul ucrainean.
În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor ”să consolideze protecţia” ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, ”să limiteze circulaţia transportului”, să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor.
”Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene” a ucrainenilor, a precizat el.
Occidentalii cred că Rusia, care a mobilizat 150.000 de soldaţi la graniţele cu Ucraina, ar putea lansa o operaţiune de amploare, inclusiv pentru a prelua controlul la Kiev.
Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.
Trei crucişătoare ruseşti cu rachete ghidate au fost dispuse între Marea Neagră şi Mediterană pentru a contracararea portavioanelor NATO, provocând îngrijorare la Pentagon, a declarat un oficial american al apărării pentru USNI News.
Luni, trei crucişătoare din clasa Slava operau în şi în jurul Mării Egee – RTS Moskva în Marea Neagră, RFS Variag la sud de Italia şi RTS Marshal Ustinov (055) în largul coastei Siriei, lângă baza navală a Rusiei din Tartus. Ustinov (din Flota Nordului) şi Variag (Flota Pacificului) au intrat în Marea Mediterană de la capete opuse la începutul acestei luni.
Crucişătoarele din clasa Slava au 11.500 de tone şi au fost proiectate pentru lansatoare cu capacitate de 16 rachete de croazieră antinavă SS-N-12 Sandbox. Dezvoltate în anii 1970, crucişătoarele şi rachetele Sandbox au fost concepute pentru a înfrunta portavioanele SUA şi NATO, copleşindu-le cu un baraj de rachete de croazieră de mare viteză.
Poziţia crucişătoarelor în jurul Mării Egee constituie o complicaţie pentru grupurile de atac ale portavioanelor americane, italiene şi franceze care au operat în Marea Mediterană în ultimele câteva săptămâni. USS Harry S. Truman (CVN-75) şi escortele sale au fost staţionate la sfârşitul lunii decembrie în Marea Mediterană, după ce tensiunile dintre Occident s-au aprins pe fondul masării trupelor lângă graniţa cu Ucraina. Portavionul F-35B al Marinei Italiene ITS Cavour şi portavionul Marinei Franceze FS Charles de Gaulle şi escortele acestora operează, de asemenea, în Marea Mediterană.
Tehnologie veche
Pe măsură ce ruşii au acumulat resurse navale în Marea Mediterană şi Marea Neagră, SUA au adus crucişătoare şi distrugătoare cu rachete ghidate suplimentare la Flota a 6-a SUA. Începând de marţi, SUA au aproximativ o duzină de nave de război cu rachete ghidate care operează în regiune, potrivit USNI News. „Pe tot parcursul desfăşurării lor, vor participa la o serie de activităţi maritime în sprijinul Flotei a 6-a SUA şi al aliaţilor noştri NATO”, a declarat Marina SUA pentru USNI News.
În timp ce armele ruseşti par impunătoare, crucişătoarele şi distrugătoarele au sisteme de apărare antirachetă Aegis mai sofisticate, superioare armelor ruseşti din anii 1970 şi 1980. Riscul pentru navele SUA şi NATO apare în momentul în care sistemele defensive de rachete sunt copleşite de tirul rachetelor ruseşti, iar navele SUA şi NATO rămân fără interceptori. Săptămâna trecută, şeful operaţiunilor navale, amiralul Mike Gilday, a declarat că Marina SUA este pregătită să interacţioneze cu Marina Rusă în regiune.
„Operăm alături şi în preajma ruşilor şi chinezilor tot timpul. Deci nu este nimic nou”, a spus el, întrebat de reporteri despre crucişătoarele ruseşti. „Având în vedere situaţia actuală, şansa de calcul greşit este mai mare. De aceea ne antrenăm la un standard foarte înalt, astfel încât, atunci când navele noastre se află în situaţii ca aceasta, să acţionăm într-un mod care nu este provocator şi să comunicăm foarte clar că nu suntem cowboys acolo. Intenţiile noastre sunt să fim profesionişti responsabili.”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi mobilizarea rezerviştilor, ”într-o perioadă specială”, cu scopul de a completa efectivele armatei care luptă împotriva miliţiilor proruse din provincia Donbas şi se confruntă cu ameninţarea militară rusă la frontierele sale.
„Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski într-o alocuţiune televizată.
Şeful statului ucrainean a anunţat că ”în scurt timp” vor fi organizate exerciţii de antrenament pentru rezerviştii care vor face parte din unităţile de apărare a teritoriului.
Cu ceva timp în urmă, Zelenski a ordonat creşterea numărului de membri ai acestor unităţi – din care fac parte inclusiv vânători şi pădurari – la circa două milioane.
El a dat asigurări că, pentru moment, ”nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populaţiei şi a exclus riscul unui război la scară mare cu Rusia, motiv pentru care a respins apelurile de a impune legea marţială în Donbas, în ciuda recunoaşterii de către Moscova a autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk.
Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.
