Ucraina reduce importul de gaze ruseşti


Ucraina reduce importul de gaze ruseşti


Ucraina se pregateste de un nou razboi al gazelor cu Federatia Rusa

În perioada ianuarie-august 2012, Ucraina a redus importul de gaze naturale ruseşti cu 34%, până la 21,5 miliarde de metri cubi, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, se arată într-un comunicat al „Ukrtransgaz”, companie responsabilă pentru exploatarea reţelei de conducte şi a instalaţiilor subterane de stocare a gazelor. Potrivit documentului, în luna august a acestui an, Ucraina a importat din Rusia circa 2,762 de metri cubi de gaze.
 De asemenea, compania anunţă că, de la începutul anului 2012, tranzitului de gaze naturale prin Ucraina spre Europa de Vest a fost de 54 de miliarde de metri cubi, toate cererile ţărilor consumatoare fiind astfel pe deplin îndeplinite. Cu toate acestea, se atestă o scădere a tranzitului cu 20% față de indicatorii din perioada similară a anului trecut. În luna august, spre aceste ţări au fost transportate 5,4 miliarde de metri cubi gaze naturale.
Preţul gazelor naturale ruseşti pentru consumatorii ucraineni în cel de-al treilea trimestru al acestui an este de aproximativ 426 de dolari pe mia de metri cubi, acest preţ se calculează ţinându-se cont de reducerea de 100 de dolari pe mia de metri cubi negociată de Kiev şi Moscova în urma Acordurilor de la Harkov din aprilie 2010. În ciuda reducerii obţinute cu doi ani în urmă, Kievul susţine că preţul gazelor livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. În aceeaşi ordine de idei, Kievul a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va îl va utiliza pe tot.

Share our work
Filat la Moscova. Nariskin vrea protejarea limba ruse din R. Moldova

Filat la Moscova. Nariskin vrea protejarea limba ruse din R. Moldova

Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, a lansat, luni, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, un apel la dialog în privinţa protejării limbii ruse.
Oficialul rus a declarat că deţine informaţii despre faptul că în Republica Moldova „creşte îngrijorarea” referitoare la restricţiile vizând limba rusă în instituţiile de învăţământ, considerând necesară menţinerea unui dialog privind utilizarea în continuare a limbii ruse în Republica Moldova. De asemenea, şeful camerei inferioare a legislativului de la Moscova a menţionat şi interesul părţii ruse privind deschiderea unui consulat general în Transnistria, „deoarece, într-adevăr, cetăţenii ruşi care locuiesc pe malul stâng al Nistrului au nevoie de asistenţă juridică”.
Narîşkin a adăugat că susţine şi „intenţiile pragmatice ale conducerii de la Chişinău în privinţa extinderii relaţiilor cu CSI”, menţionând faptul că guvernul de la Chişinău a aprobat proiectul privind ratificarea Acordului de liber schimb în cadrul acestei organizaţii. Referitor la reglementarea conflictului transnistrean, el a menţionat că au fost înregistrate evoluţii, chiar dacă nesemnificative, iar în zilele următoare va avea loc o nouă reuniune în această problemă.
La rândul său, Filat a declarat că relaţiile dintre R.Moldova şi Federaţia Rusă au devenit mult mai pragmatice în ultimul timp. În privinţa statutului limbii ruse, el a declarat că a discutat această chestiune şi cu ambasadorul rus, Farit Muhametşin, menţionând că statutul limbii ruse este protejat prin lege. „Limba rusă în Republica Moldova este protejată de lege. Ceea ce trebuie să facem este ca această lege să funcţioneze”, a declarat el. Vlad Filat s-a declarat interesat de sporirea investiţiilor ruse în Republica Moldova. În privinţa reglementării conflictului transnistrean, el a menţionat că este necesară creşterea încrederii reciproce. „În ultimul timp, am reuşit nu doar să dezgheţăm relaţiile, nu doar să discutăm, dar şi să facem paşi concreţi”, a declarat el, referindu-se la reluarea circulaţiei feroviare şi activitatea grupurilor comune de lucru.

Şi cu UE şi cu CSI

Cursul de integrare europeană al Republicii Moldova nu contravine dezvoltării cooperării cu Rusia şi CSI, a declarat, într-un interviu acordat Itar-Tass, premierul Vlad Filat, cu prilejul vizitei de două zile i în Federaţia Rusă. „Cursul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu înseamnă deteriorarea relaţiilor cu Rusia şi CSI”, a evidenţiat şeful guvernului de la Chişinău, amintind că volumul schimbului comercial între Rusia şi UE depăşeşte în acest moment 130 miliarde de euro.”Ar fi nerezonabil din partea noastră să refuzăm beneficiile oferite de cooperarea cu Europa”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, executivul moldovean intenţionează să obţină de la Bruxelles liberalizarea regimului de vize cu UE, accesul la tehnologii avansate şi pieţele europene.
„În acelaşi timp, ne îndreptăm şi spre Est. În timpul apropiat ne vom concentra eforturile pentru ratificarea în Parlament a acordului privind zona de liber schimb în cadrul CSI”, a menţionat Vlad Filat, indicând că documentul pe care l-a semnat în octombrie 2011 a fost aprobat deja la nivel de executiv.
„Acesta este un document foarte important, care va da un nou impuls cooperării economice între ţările CSI”, a mai subliniat premierul moldovean, remarcând că, în trecut, politicienii de la Chişinău au greşit nu o dată când au schimbat vectorul de dezvoltare în funcţie de conjunctura externă.
„Nu voi uita niciodată cum, în 2009, după desemnarea mea ca prim-ministru, s-a apropiat de mine ambasadorul rus cu un teanc de hârtii care conţineau problemele apărute în ultimii ani în relaţiile noastre bilaterale. În aceşti trei ani din urmă, multe din ele au fost rezolvate pentru că noi înţelegem caracterul strategic al relaţiilor cu Federaţia Rusă şi acţionăm în mod pragmatic”, a afirmat Filat, indicând că şi partenerii occidentali ai Chişinăului, precum Germania, îndeamnă la construirea unor relaţii bune cu Moscova. „Ultima discuţie pe această temă am avut-o cu Angela Merkel, care a efectuat o vizită în august în Republica Moldova”, a adăugat el.

Share our work
Gazprom loveste in producatorii privati: Nu mai cumpara gaze

Gazprom loveste in producatorii privati: Nu mai cumpara gaze

Producătorii privaţi din Rusia au fost şocaţi de anunţul venit din partea Gazprom: a decis să-şi suspende achiziţiile de gaze naturale de la aceştia.
Un purtător de cuvânt de la Gazprom a precizat că decizia de suspendare a achiziţiilor se extinde pe o perioadă nedeterminată şi se datorează „scăderii semnificative a consumului de gaze pe piaţa domestică”. Purtătorul de cuvânt a adăugat însă că decizia nu afectează achiziţiile făcute de Gazprom de la propriile subsidiare şi nici livrările de gaze făcute clienţilor europeni. Analiştii susţin că decizia Gazprom ar putea elimina între un sfert şi o jumătate din cantitatea lunară de gaze naturale produse de companiile indepedente precum Novatek şi Lukoil.
Cu toate acestea analiştii au fost surprinşi de decizia Gazprom pentru că vine în contradicţie cu principiul „take-or-pay” pe care grupul rus l-a impus în contractele cu clienţii săi europeni. Conform acestui principiu, care este în prezent investigat de Comisia Europeană, clienţii Gazprom trebuie să plătească întreaga cantitate de gaze naturale comandată indiferent dacă ulterior au nevoie de o cantitate mai mică decât cea menţionată în contract.

Pierderi grele şi anchetă în UE

Săptămâna trecută, Gazprom a anunţat că în primele trei luni ale acestui an profitul său net a scăzut cu 24% până la 357,84 miliarde ruble, în condiţiile în care vânzările au scăzut iar grupul a fost nevoit să ramburseze o parte din bani către clienţii săi europeni care susţin că preţurile plătite anterior au fost prea mari. În pofida acestor plăţi retroactive, Comisia Europeană a lansat săptămâna aceasta o investigaţie asupra practicilor concernului rus în Europa Centrală şi de Est, fiind îngrijorată că grupul Gazprom profită de o poziţie dominantă în regiune.
Comisia, care are printre responsabilităţi monitorizarea concurenţei în Europa, suspectează Gazprom că a “împiedicat diversificarea aprovizionării cu gaz” în ţările din această regiune şi că “le impune clienţilor săi preţuri nejustificate la gaze, condiţionându-le de preţurile la petrol”. “Dacă vor fi dovedite, astfel de practici sunt susceptibile de a constitui o restricţionare a concurenţei şi de a provoca o creştere a preţurilor, precum şi o deteriorare a securităţii aprovizionărilor”, ceea ce “în ultimă instanţă, dăunează consumatorilor europeni”, a explicat Comisia Europeană.
Deschiderea acestei proceduri “nu afectează rezultatul anchetei, ci înseamnă că CE va trata dosarul cu prioritate”, reaminteşte comunicatul. Anunţul nu a fost o surpriză: Comisia a precizat la sfârşitul lunii septembrie 2011 că derulează inspecţii surpriză la companii prezente în sectorul gazelor naturale din Europa, iar mai multe surse au explicat apoi că percheziţiile vizează Gazprom.
Reducerea preţului la gaz înseamnă, se pare, mai mult decât “interesele comune” ale Uniunii Europene. Luni, 27 august, Bulgaria a semnat un protocol cu monopolul rus Gazprom în vederea construirii pe teritoriul său a unei părţi din gazoductul South Stream – proiectat de Kremlin în scopul livrării directe de gaz spre Europa de Sud-Vest, ocolind ţările care sunt “adversari politici” ai Moscovei, şi al zădărnicirii planului european privind utilizarea de resurse energetice din Asia Mijlocie, plan aprobat de Comisia Europeană. În rândul “adversarilor politici” ai Moscovei, sunt România, Republica Moldova şi Ucraina.

Share our work
Roosevelt a stiut de crimele de la Katyn, dar n-a vrut sa il supere pe Stalin

Roosevelt a stiut de crimele de la Katyn, dar n-a vrut sa il supere pe Stalin

Potrivit unor documente de arhivă declasificate luni în SUA, preşedintele american Franklin Delano Roosevelt ştia încă din 1943 de crimele de la Katyn, unde la ordinul lui Stalin au fost executaţi de NKVD mii de militari polonezi.
Washingtonul, conform acestora, primise informaţii în acest sens, dar preşedintele american de atunci Franklin Delano Roosevelt, de teama unor complicaţii cu Uniunea Sovietică, aliatul său în cel de-al Doilea Război Mondial, a ales să nu le facă publice. Comentând documentele diferitelor departamente publicate de Arhiva Naţională a SUA referitor la asasinarea ofiţerilor polonezi pe teritoriul URSS, unii istorici au atras atenţia asupra loialităţii manifestate de administraţia SUA din epocă faţă de regimul lui Stalin, explicând aceasta prin faptul că guvernul de la Washington dorea să se asigure de sprijinul sovieticilor în războiul împotriva Japoniei militariste.
Potrivit documentelor de arhivă, comandamentul nazist a organizat vizite pentru prizonierii britanici şi americani la Katyn, unde le-au fost arătate gropile comune cu cadavrele militarilor polonezi. Era evident că nemţii, care de abia recent ocupaseră zona Smolensk, nu aveau nicio legătură cu acest masacru de amploare. La Washington, această informaţie a ajuns prin canalele serviciilor secrete de la prizonierii Donald B. Stewart şi John H. Van Vliet. După terminarea războiului, acesta din urmă a redactat două rapoarte despre „vizita” la Katyn. Primul a dispărut fără urmă, iar cel de-al doilea, datat din 1950, a stat la baza unei anchete privind circumstanţele asasinării în masă a prizonierilor polonezi de către sovietici întreprinsă de un comitet al Congresului SUA.

Masacrul de la Katyn, o rana deschisa

În masacrul de la Katyn, din aprilie-mai 1940, aproximativ 22.000 de ofiţeri polonezi, care se aflau închişi în diferite lagăre ale NKVD au fost asasinaţi. Pădurea din Katyn este doar unul dintre locurile unde au fost împuşcaţi militari polonezi, dat fiind faptul că aici au fost găsite pentru prima oară rămăşiţele pământeşti ale aproximativ 5.000 de persoane în 1943. Ulterior, astfel de gropi comune au fost descoperite în pădurile de lângă Harkov şi Smolensk.
Dupa caderea Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a recunoscut ca crimele din 1940 au fost opera politiei secrete a lui Stalin, si nu a nazistilor (asa cum a sustinut propaganda sovietica). Cu toate acestea, spre consternarea Poloniei, Rusia post-sovietica nu a folosit cuvantul “masacru”, vorbind doar despre “tragedia de la Katyn.” Mai mult decat atat, autorii executiilor nu au fost niciodata numiti sau adusi in fata justitiei. Kremlinul a inceput sa investigheze crimele in 1990, si si-a incheiat ancheta in 2004. in timpul procesului, Rusia a predat un numar substantial de documente catre guvernul polonez, dar soarta exacta a mai multor victime a ramas neclara. Unele rude au vrut sa se continue investigatiile si au intentat proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. in timpul procesului, Rusia le-a refuzat accesul la textul efectiv al deciziei din 2004, invocand motive de securitate nationala, si, de asemenea, a refuzat reabilitarea rudelor lor, sustinand ca circumstantele din jurul mortii lor, ba chiar faptul ca au murit la Katyn, nu au fost dovedite.
Masacrul de la Katyn a fost o rana deschisa intre Rusia si Polonia timp de sapte decenii. Acea rana s-a agravat cu doi ani in urma, cand avionul presedintelui polonez s-a prabusit in timp ce se deplasa spre padure, pentru a 70-a aniversare a crimelor. Presedintele si zeci de lideri militari, politici si religiosi au murit in ceea ce multi polonezi cred ca a fost un complot rus de asasinare.

Share our work
Armata ucraineana, taiata in jumatate de criza

Armata ucraineana, taiata in jumatate de criza

Armata ucraineana, puternic afectata de criza

Până în anul 2017, efectivele Forţelor Armate ale Ucrainei vor fi reduse la jumătate, a anunţat şeful adjunct al Direcţiei generale de personal a Statului Major General, Igor Nikolaenko. „În prezent, Armata Ucrainei are 193 000 de oameni. Până în 2017, intenţionăm să reducem acest număr până la 100 000″, a explicat Nikolaenko, citat de publicația”Kommersant-Ucraina”. Experti, citati de mass-media de la Kiev, au declarat ca reducerea efectivelor militare ucrainene are si motive economice, bugetul apararii fiind puternic redus, pe masura ce Ucraina a fost afectat de actuala criza economica mondiala.
Reducerea efectivelor armatei ucrainene până în 2017 face parte din proiectul de reformare a Forţelor Armate şi se va realiza prin eliminarea treptată a unor structuri. Reprezentanţii Ministerului Apărării de la Kiev intenţionează să crească ponderea unităţilor de luptă şi să direcţioneze mai multe resurse pentru dezvoltare. „Prin reducerea procentului de structuri, 70% dintre resurse vor fi direcţionate spre dezvoltarea armatei”, a declarat anterior şeful Statului Major, Volodimir Zaman.
Mai mult, Ministerul Apărării intenţionează ca, începând cu anul 2014, să treacă la angajarea în armată pe bază de contract. Cu toate acestea, unii dintre membrii opoziţiei ucrainene nu sunt de acord cu această reformă. De exemplu, şeful Comisiei parlamentare pentru Securitate şi Apărare Naţională, Anatoli Griţenko (fost ministru al Apărării în Guvernul Timoșenko), susţine că reducerea efectivelor armatei, în contextul în care Ucraina nu face parte din niciun bloc militar internaţional, reprezintă o „infracţiune”.

Share our work
Putin creste rezervele de aur ale Moscovei

Putin creste rezervele de aur ale Moscovei

Liderul de la Kremlin Vladimir Putin consolideaza rezervele de aur ale Rusiei cât de repede poate, inaintea uneia din cele mai importante transformari a ordinii mondiale din ultimele sute de ani, care ar putea fi marcata de conflicte de proportii, potrivit portalului MarketWatch. Potrivit organizatiei Consiliul Mondial al Aurului, Rusia si-a crescut de peste doua ori rezervele de aur in ultimii cinci ani. Putin a profitat de criza financiara pentru a forma a cincea mare rezerva de aur din lume in numai câtiva ani si continua sa cumpere aur de circa 500 de milioane de dolari in fiecare luna. Investitori precum miliardarii George Soros si John Paulson si-au crescut, de asemenea, expunerea pe aur, insa Putin iese in evidenta. „Nimeni altcineva in toata lumea nu face politica globala la fel de fara scrupule ca Putin, un om care a furat un inel de Super Bowl de la proprietarul New England Patriots, Bob Kraft, când acestia s-au intâlnit in urma cu câtiva ani in Rusia”, scrie Brett Arends, jurnalist la Wall Street Journal si MarketWatch.

SUA pierde suprematia in 2017

Aurul este cea mai lichida rezerva in „vremuri tulburi sau chiar mai rele”, afirma Arends. Cel mai important eveniment al timpurilor noastre nu este ca guvernul Spaniei este falit. Este ca Statele Unite, care au dominat economia mondiala timp de mai multe generatii, se afla in relativ declin, se arata in articol. Potrivit calculelor FMI, SUA ar urma sa piarda pâna in 2017 statutul de cea mai mare economia a lumii, in termeni reali, ai puterii de cumparare, in fata Chinei. „Vom fi primii oameni in 200 de ani care vor trai intr-o lume care nu va fi dominata de Pax Americana sau Pax Britannica. O astfel de schimbare a garzii nu este niciodata pasnica. Declinurile imperiilor Spaniei, Frantei si Marii Britanii au fost toate insotite de conflict. Declinul hegemoniei britanice a fost principala cauza care a dus la Primul si la Al Doilea Razboi Mondial”, afirma jurnalistul. S-ar putea ca actualul episod sa se desfasoare diferit comparativ cu cele din trecut. Poate China va trece la o societate deschisa si respectarea legii. intr-o astfel de situatie, nu exista niciun motiv ca un investitor sa detina aur, scrie Arends. „Pe de alta parte, s-ar putea sa intram intr-o era mult mai periculoasa a politicii fortei si concurentei internationale”, avertizeaza articolul.

China si Rusia in top 5

Nu cu mult timp in urma rezervele de aur se aflau in cea mai mare parte in posesia SUA si a europenilor, care le-au acumulat in timpul secolelor in care au dominat lumea. Aceasta situatie incepe sa se schimbe, China, Arabia Saudita si Rusia fiind acum in top 5 al detinatorilor de aur. Tarile din vestul Europei au vândut, iar o inrautatire a crizei ar amplifica acest trend. in cazul unor tari emergente, aurul are o pondere scazuta in rezervele valutare. Astfel, China, in pofida achizitiilor are doar 2% din rezervele valutare in aur. in cazul Rusiei, insa, procentajul este de 9%. Aurul se afla in scadere dupa ce a atins un maxim de circa 1.900 de dolari pe uncie in urma cu un an, iar in prezent se afla la circa 1.700 dolari. Declinul pare mai mare decât in realitate din cauza aprecierii dolarului in ultimul an. in euro, uncia de aur se situeaza la 1.343 euro, aproape de recordul de 1.356 euro stabilit in urma cu un an.

Share our work