Ucraina, atac sângeros la Kremenciuk

Ucraina, atac sângeros la Kremenciuk

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene.

Victime civile

„La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare”, a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi.
Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe „salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului”, potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că „toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens” iar activitatea „va continua 24 de ore din 24”.
„Vreau să insist din nou: nu ignoraţi raidurile aeriene!” a avertizat şeful serviciilor de urgenţă ucrainene.

„Atacul rusesc de astăzi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai neruşinate acte de terorism din istoria Europei. Un oraş paşnic, un centru comercial obişnuit cu femei, copii, civili obişnuiţi”, a spus Volodimir Zelenski într-o înregistrare video pe Telegram. Potrivit acestuia, o mie de persoane se aflau în interiorul clădirii, dar „mulţi oameni au reuşit să iasă”.
„Doar nişte terorişti absolut nebuni ar putea lovi un astfel de obiectiv cu rachete şi ei nu ar trebui să îşi afle locul pe Pământ”, a continuat preşedintele Ucrainei, care a vorbit de un „atac calculat”.

Share our work
Putin, desant strategic la G20

Putin, desant strategic la G20

Vladimir Putin, supărat pe Occident

Vladimir Putin, supărat pe Occident

Preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să participe la summitul G20 din noiembrie de la Bali, în Indonezia, după ce a primit o invitaţie oficială.

Invitație oficială

„Am primit invitaţia oficială (…). Am răspuns pozitiv spunând că suntem interesaţi să participăm”, a anunţat luni consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov.

Cu toate acestea, el a precizat că mai este „mult timp” până la summitul prevăzut pentru 15-16 noiembrie, sugerând că formatul participării Rusiei ar putea fi modificat. „Însă, deocamdată, invitaţia este (făcută) pentru o participare personală”, a subliniat oficialul rus.
În octombrie anul trecut, Vladimir Putin a participat prin videoconferinţă la summitul G20 de la Roma, din cauza pandemiei de coronavirus.
Jakarta a stârnit controverse prin invitarea Rusiei la summitul G20, în pofida acuzaţiilor de crime de război formulate la adresa Moscovei după lansarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Presiuni occidentale

Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, fac presiuni asupra Indoneziei, care asigură anul acesta preşedinţia prin rotaţie a G20, pentru a exclude Rusia de la această reuniune.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat în favoarea unei participări a ţărilor occidentale la viitorul summit al G20, în pofida prezenţei probabile a preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Cred că este mai bine să i se spună în faţă (lui Vladimir Putin), dacă vine, ceea ce credem şi ca el să ia o poziţie”, a declarat duminică seară Ursula von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF.
Şeful statului indonezian şi preşedintele G20, Joko Widodo, va merge joi în Rusia, după o vizită în Ucraina prevăzută tot în cursul acestei săptămâni.
El se va întâlni cu Vladimir Putin la Moscova, după ce a reprezentat Indonezia ca ţară invitată la summitul G7 din Germania, din 26-27 iunie. Widodo va fi primul lider asiatic care va merge în cele două ţări de la începerea conflictului.

Share our work
Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

NATO, reuniune la Madrid

NATO, reuniune la Madrid

Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.

Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7  armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.

”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.

 

Share our work
Turcia vrea să medieze armistițiul grânelor la Marea Neagră

Turcia vrea să medieze armistițiul grânelor la Marea Neagră

Flota turcă poate asigura siguranța coridoarelor

Flota turcă poate asigura siguranța coridoarelor

O delegaţie oficială turcă se va deplasa în această săptămână în Rusia pentru a discuta detaliile unui posibil coridor maritim sigur în Marea Neagră pentru exportul de cereale ucrainene, au afirmat surse din cadrul preşedinţiei turce, citate de mass-media internațională.
Agenţia rusă TASS a confirmat planurile de discuţii, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Blocadă navală

Si alte surse guvernamentale de la Ankara au confirmat pentru AFP că săptămâna viitoare va avea loc, În Turcia, o ‘reuniune în patru’, cu reprezentanţi ai ONU, Rusiei şi Ucrainei, în vederea organizării transportului de cereale pe Marea Neagră.
Invazia rusă în Ucraina a oprit exporturile de cereale ale Kievului pe Marea Neagră, cauzând crize la nivel global, deşi Moscova acuză pentru acestea sancţiunile occidentale. ONU a lansat un apel ambelor părţi, precum şi Turciei, vecin cu ele la Marea Neagră şi membru NATO, să convină un coridor maritim.
Ankara a avut până acum discuţii cu Moscova şi ONU cu privire la coridorul plănuit, însă a afirmat că orice acord final va necesita ca toate părţile să se întâlnească la Istanbul, de unde Turcia spune că va fi monitorizată implementarea planului.
Sursele citate de Reuters au afirmat că o întâlnire cvadripartită între Turcia, Ucraina, Rusia şi ONU va avea loc la Istanbul în săptămânile următoare, posibil cu participarea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Potrivit surselor, planul are în vedere crearea a trei coridoare din portul ucrainean Odesa la Marea Neagră, sub supervizarea Kievului, şi ca de acolo să fie transportate atât mărfuri alimentare ucrainene, cât şi ruseşti.

Planuri ambițioase

Între 30 şi 35 milioane de tone de cereale ar putea fi transportate de acolo în următoarele 6-8 luni, au afirmat sursele.
Întrebat despre acest plan, purtătorul de cuvânt al ONU, Stephan Dijarric, a răspuns că ‘discuţiile pe aceste subiecte continuă’, fără a oferi alte detalii.
Ştirea despre convorbirile viitoare a venit la o zi după ce Erdogan şi Guterres au discutat prin telefon despre planurile legate de coridor.
Administraţia lui Erdogan a transmis că acesta i-a spus secretarului general al ONU că Turcia ‘continuă eforturile’ pentru stabilirea coridorului.
Atât Ucraina, cât şi Rusia au prezentat o serie de condiţii pentru a fi de acord cu planul. În timp ce Moscova vrea ca unele sancţiuni occidentale să fie ridicate pentru a-i facilita exporturile de cereale şi îngrăşăminte, Kievul cere garanţii de securitate pentru porturile sale.

Share our work
Ucraina, atac sângeros la Kremenciuk

Ucraina deschide frontul vizelor în războiul cu Rusia

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de mass-media de la Kiev, preluată de karadeniz-press. Măsura a fost luată după aproape patru luni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina.

Măsură importantă

Guvernul ucrainean urmează să adopte în cursul zilei o decizie oficială în acest sens „pentru a contracara ameninţările fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru”, a precizat şeful statului pe Telegram.
Această decizie importantă va pune capăt călătoriilor fără viză pentru cetăţenii ruşi, care erau în vigoare de la obţinerea independenţei faţă de URSS, în 1991.
„Pe fondul războiului lansat de Rusia, este necesar să întărim controlul asupra intrării cetăţenilor ruşi în Ucraina. Securitatea este prioritatea”, a adăugat şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak.
Aceste două foste republici sovietice, care au o frontieră comună de aproape 2.300 km, sunt de asemenea apropiate de legăturile familiale între cetăţeni.

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie

Numărul de vizitatori ruși, în scădere

Numărul de ruşi care călătoresc în Ucraina a scăzut puternic de la anexarea în 2014, de către Moscova, a peninsulei ucrainene Crimeea, urmată de un război cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei susţinuţi de Kremlin.
Dacă în 2013 10,8 milioane de ruşi vizitaseră ţara vecină, această cifră a scăzut la 2,5 milioane în 2014, iar apoi la 1,5 milioane pe an din 2015 şi până în 2019, au declarat surse oficiale ucrainene.
În anii 2020 şi 2021, pe fondul pandemiei de COVID-19, numărul de călători ruşi nu a depăşit 500.000 de intrări pe an, potrivit aceleiaşi surse.
Ucraina, care a cunoscut două revoluţii pro-democraţie din 2004 şi unde rusa continuă să fie vorbită pe larg, a devenit în ultimii ani o destinaţie de exil pentru ruşii liberali care fug de regimul lui Vladimir Putin.
La sfârşitul lui ianuarie, 175.000 de ruşi beneficiau de un titlu de şedere în Ucraina, a declarat pentru AFP Serviciul de stat pentru migraţii. Numeroşi alţi ruşi s-ar putea afla însă în ţară ilegal, întrucât Kievul nu a solicitat până acum vize,

Share our work
Germania ține NATO afară din Ucraina

Germania ține NATO afară din Ucraina

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Occidentul va ajuta Ucraina cu „bunuri militare” și va continua să ofere sprijin financiar și umanitar țării. Despre acest lucru a vorbit cancelarul german, Olaf Scholz, relatează TASS. Liderul Germaniei a anunțat că Alianța Nord-Atlantică refuză să intervină în conflictul din Ucraina. „Un lucru trebuie declarat clar și sigur: nu va exista nicio intervenție militară din partea NATO”, a spus el, subliniind că trebuie făcut tot posibilul pentru a „face armele să tacă cît mai repede posibil”.

Anterior, reprezentantul Cabinetului german de Miniștri, Steffen Hebestrait, a declarat că trimiterea oricăror militari NATO în Ucraina ar trebui să devină o „linie roșie”. Potrivit acestuia, cancelarul Germaniei Olaf Scholz a respins propunerea Poloniei de a organiza o „misiune de menținere a păcii”, Reprezentantul Cabinetului de Miniștri consideră că nu există nicio diferență între o „operațiune de ajutor umanitar, o misiune de salvare” sau o „operațiune de luptă” a NATO, indiferent de modul în care este numită. Pe 16 martie, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că la următorul summit NATO va fi prezentată propunerea de a trimite forțe de menținere a păcii ale Alianței Nord-Atlantice în Ucraina.

Share our work