Azerbaidjan, alegeri anticipate cu rezultat așteptat

Azerbaidjan, alegeri anticipate cu rezultat așteptat

Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni.

Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni

Deputaţii azeri i-au cerut luni preşedintelui republicii, Ilham Aliev, să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri legislative anticipate, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Aliev conduce, la fel ca tatăl său, cu o „mână de fier” destinele ţării din Caucazul de sud, iar legislativul este controlat de apropiaţii săi. Apelul la dizolvarea parlamentului a fost susţinut de 99 de deputaţi, doar unul votând împotrivă.

Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate trebuie convocate în termen de 60 de zile de la publicarea decretului prezidenţial de dizolvare a legislativului. Următorul scrutin legislativ era prevăzut în mod normal în octombrie 2021 în fosta republică sovietică. Analiștii politici consideră că alegerile sunt doar o farsă politică, câștigătorii fiind deja cunoscuți.

Rol limitat

Votul de luni survine după ce săptămâna trecută secretarul executiv al partidului Yeni Azerbaidjan, Ali Ahmedov, a declarat presei că „trebuie înnoită componenţa parlamentului” astfel ca acesta să se înscrie pe calea „reformelor iniţiate de preşedintele Aliev”.

În octombrie, Ilham Aliev l-a numit premier pe un aliat apropiat, consilierul economic Ali Asadov, după demisia lui Novruz Mammadov din postul de şef al executivului, acesta invocând atingerea vârstei de pensionare. Premierul Ali Asadov este originar din regiunea autonomă Nahicevan, similar familiei prezidențiale Aliev.

Şeful statului deţine cea mai mare parte a puterilor în Azerbaidjan, iar parlamentul joacă un rol limitat în sistemul politic al ţării. Aflat la preşedinţie din 2003, Ilham Aliev a fost reales din nou în aprilie 2018, în finalul unui scrutin prezidenţial marcat de lipsă de pluralism şi „nereguli grave”, a indicat Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE).

Regim dictatorial

În pofida boomului economic susţinut de rezervele sale ample de hidrocarburi, Azerbaidjanul continuă să fie afectat de sărăcie, inegalităţi şi corupţie, iar organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului reclamă nerespectarea libertăţilor publice în fosta republică sovietică.

Miercuri, Curtea Constituțională de la Baku va analiza conformitatea dizolvării parlamentului cu Constituția Azerbaidjanului.

Data alegerilor parlamentare anticipate, primele din istoria statului, ar trebui să fie anunțată de președinte. (N.G.)

Share our work
7 iulie, alegeri anticipate confirmate în Grecia

7 iulie, alegeri anticipate confirmate în Grecia

Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie

Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a confirmat marţi că scrutinul legislativ anticipat va avea loc pe 7 iulie, după eşecul partidului său de stânga Syriza în alegerile europene şi locale, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un interviu acordat televiziunii publice ERT, Tsipras a declarat că va merge luni la preşedintele Prokopis Pavlopoulos ‘pentru ca acesta să convoace alegerile’, ce erau programate iniţial să se desfăşoare în octombrie 2019.

‘Rezultatul alegerilor europene ne-a trimis un mesaj de înstrăinare din partea cetăţenilor’, a admis Tsipras, citat de mass-media. Analiștii politici speculează că recentele rezultate electorale ale premierului elen se datorează și controversatului acord prin care Atena își normalizează relațiile cu Republica Macedonia de Nord.

Îngrângere dureroasă

Potrivit rezultatelor oficiale, la alegerile pentru Parlamentul European, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în spatele Noii Democraţii (ND, dreapta), care a întrunit 33% din sufragii. În turul al doilea al localelor, dreapta a ieşit învingătoare în 12 din cele 13 regiuni şi în cele mai mari două oraşe, Atena şi Salonic.

‘În 2015, noi am preluat o ţară în pragul falimentului şi am reuşit să o scoatem în mod clar de pe marginea prăpastiei’, a declarat Tspiras marţi seară. ‘Dar marea noastră greşeală a fost să nu ne dăm seama de oboseala poporului grec’, a adăugat el.

Mandatul lui Alexis Tsipras, ales pentru prima dată în ianuarie 2015, urma să se încheie în octombrie. Alexis Tsipras, în vârstă de 44 de ani, este unul din puţinii reprezentanţi ai stângii aflaţi în prezent la putere într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO.

Deşi Tsipras s-a revendicat iniţial de la stânga radicală, a fost acuzat că şi-a ‘trădat’ electoratul după ce a fost nevoit să renunţe la promisiunile electorale privind ‘sfârşitul austerităţii’. (M.B.)

Share our work
ANALIZĂ// Primul deceniu al Parteneriatului Estic aduce beneficii mixte pentru R. Moldova

ANALIZĂ// Primul deceniu al Parteneriatului Estic aduce beneficii mixte pentru R. Moldova

În timp ce, în ultimii zece ani, cetățenii moldoveni au avut numai beneficii din partea Bruxelles-ului, politicienii au prejudiciat ideea europeană
Foto credit: DW

De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări dar, potrivit experților, mai rămân încă multe de făcut pentru a transforma această țară post-sovietică într-o adevărată democrație de tip occidental, se arată într-un comentariu publicat de Balkan Insight și preluat de portalul afiliat sinopsis.info.ro

După Revoluția Twitter de pe 7 aprilie 2009, care a înlăturat regimul comunist al fostului președinte Vladimir Voronin, aparent R. Moldova și-a schimbat orientarea, angajându-se total pe calea europeană. Numai că acest drum nu a fost niciodată ușor, având în vedere că forțele proeuropene și cele proruse au fost aproape mereu la egalitate în opțiunile electoratului moldovean.

Parteneriatul Estic este un instrument al Politicii Europene de Vecinătate, menit să apropie mai mult de UE șase țări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Moldova a avut un bun început în 2009, iar Bruxelles-ul a apreciat modul în care Chișinăul aplica reformele și schimbările necesare pentru ca țara să se apropie mai mult de valorile și principiile europene. Grație acestui lucru, Chișinăul a devenit celebru la nivel internațional, oficialii europeni considerându-l  „elevul eminent ” al clasei.

Cu toate astea,  „luna de miere” a durat aproximativ trei ani și jumătate, până la sfârșitul anului 2012, când pe scenă au apărut rivalitățile politice interne.

Un incident soldat cu moartea unei persoane publice, semnalat la o partidă de vânătoare din Pădurea Domnească în 23 decembrie 2012, a provocat o adevărată luptă pentru putere între fostul premier Vlad Filat și principalul său adversar, magnatul Vlad Plahotniuc.

“Atunci a devenit clar că nu toate instituțiile din Moldova funcționează și că la noi există acele relații de rudenie și de nepotism “, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El spune că distorsiunile, existente mai ales în sistemul juridic, au ieșit la suprafață atunci când în joc au fost poziții-cheie din sistemul juridic, dovedind că, în realitate, ele sunt controlate politic din culise.

„La vânătoarea aceea au participat judecători, procurori și politicieni care, într-o societate democratică, n-ar trebui să se adune la un asemenea eveniment din cauză că există un conflict de interese „, a spus Tăbârță

În pofida acestor lupte interne, UE a continuat să ajute Moldova la nivel politic semnând, în iunie 2014, Acordul de Asociere și eliminând vizele pentru moldovenii care ulterior au putut circula liber între frontierele Uniunii Europene.

Astăzi, după cinci ani, peste 2 milioane de moldoveni au intrat în spațiul UE. De asemenea, potrivit datelor oficiale de la Ministerul moldovean de Interne, s-au înregistrat peste 6 milioane de treceri ale frontierei de stat.

„La început, Moldova s-a arătat sceptică față de PaE, dar cu timpul, Chișinăul a înțeles valoarea adăugată a acestei politici […]   dar mai sunt multe de făcut și sunt necesare numeroase eforturi pentru a îndeplini toate condițiile prevăzute în Acordul de Asociere”, a declarat la o conferință de la Chișinău, din data de 24 aprilie, Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afecerilor Externe și Integrării Europene.

Reorientarea  spre Vest a fluxului economic

Totuși, dacă, din perspectivă politică, Moldova a înregistrat plusuri și minusuri, din punct de vedere economic Moldova a avut numai de câștigat de pe urma relațiilor cu UE.

Cu puțin înaintea celui de-al treilea summit PaE de la Vilnius, la sfârștul lunii noiembrie 2013, Rusia a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești având în vedere că Moldova se pregătea  să-și exprime dorința de a semna Acordul de Asociere cu UE. Embargoul Moscovei a fost impus ulterior și asupra cărnii, fructelor și legumelor, în 2014.

În 2013, statisticile oficiale demonstrau că Moldova exporta 46,83% din produse în țările UE și 38,02% în  Comunitatea Statelor Independente (CIS), în special în Federația Rusă.

Lăsând Moldova în afara piețelor sale, Rusia spera ca Moldova să fie forțată să se abată de la drumul european și să se întoarcă în brațele sale. Cu toate astea, UE a hotărât să ajute Moldova și mai mult și a semnat Acordul de Asociere în iunie 2014, el prevăzând și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA)

EXPO LA CHIȘINĂU / Foto credit BIRN 

Demersul a impulsionat exporturile moldovenești, îndreptându-le spre piețe europene mai bogate și mai competitive, ceea ce, într-un fel, i-a silit pe producătorii moldoveni să-și ridice produsele la standarde mai înalte și să-și modernizeze afacerile tot cu fonduri europene.

După mai puțin de cinci ani, acum, potrivit Biroului Național de Statistică din Moldova, în 2018, țara a exportat pe piețele europene aproximativ 69% din produsele sale, comparativ cu un procent de 15% destinat piețelor din cadrul CIS.

În plus, Uniunea Europeană a început în Moldova sute de proiecte de dezvoltare.  “Pentru perioada 2014 – 2020, am reușit să alocăm nu mai puțin de 726 milioane euro din fonduri europene pentru Moldova și să suplimentăm totodată banii alocați la nivel anual”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar și raportor pentru bugetul general al UE pe anul 2018.

El a subliniat că, din acești bani, s-au făcut multe lucruri bune și concrete  pentru populația acestei țări. “15.700 de locuințe au beneficiat de canalizare, în peste 225 de școli și grădinițe s-a instalat încălzire centrală, au fost reabilitați 700 km de șosele, iar 1000 de studenți moldoveni au putut învăța în alte țări (în cadrul Programului Erasmus)“, a adăugat Mureșan.

UE a alocat totodată 10 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru extinderea spre Chișinău a conductei de gaze Iași-Ungheni, care va conecta Moldova la sistemul energetic european prin intermediul României.

Pentru acest proiect vital, alte 40 de milioane de euro au fost oferite sub formă de credit de către Banca Europeană de Investiții (BEI), iar asta va întări securitatea energetică a țării, având în vedere că, acum, Moldova este 100% dependentă de gazele furnizate de Gazprom.

Siegfried Mureșan a mai declarat că “UE constată că populația Moldovei se pronunță pentru o traiectorie proeuropeană, există oameni care doresc o bună guvernare, care optează pentru valorile europene”.  “Tocmai de aceea, UE s-a implicat activ în acest sprijin, dar, din nefericire, în ultimii ani, a existat un guvern care și-a încălcat promisiunile față de Bruxelles “, a conchis purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

Suișuri și coborâșuri

După ce Partidul Democrat a prelut singur puterea în Moldova, după arestarea, în octombrie 2015, a fostului premier Vlad Filat, magnatul Vlad Plahotniuc, totodată lider al democraților, a început un nou joc cu Bruxelles-ul. Prorusul Igor Dodon și socialiștii acestuia au fost prezentați drept sperietoarea „scenariului rusesc” destinat Moldovei, el cerând sprijinul politic și economic al UE în această dispută.

Experții consideră că, în realitate, Plahotniuc a întărit un regim oligarhic și a condus Moldova într-un stil corporatist, înlăturându-și adversarii unul câte unul, dar sprijinindu-l pe Dodon din umbră, ba chiar și deschis în noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru ca el să ajungă șef al statului.

” În ultimii ani, toate succesele au fost eclipsate de o creștere evidentă a corupției și de ultraoligarhizarea Moldovei , pe care actualul regim Plahotniuc le-a perfecționat”, spune analistul politic Mihai Isac.

Bruxelles-ul a constatat primul semn care i-a dezvăluit jocul oportunist al PD în iulie 2017, când așa-zișii democrați proeuropeni și socialiștii proruși au votat împreună pentru schimbarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor negative ale Comisiei de la Veneția.

Un an mai târziu, în iunie 2018, două instanțe din Chișinău, despre care se crede că erau controlate politic de PD, au suspendat rezultatele corecte ale alegerilor pentru postul de primar care fuseseră câștigate de principalul său adversar, liderul Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase.

PLAHOTNIUC & DODON / FOTO: EPA-DORU DUMITRU (credit BIRN)

Odată cu alegerile parlamentare de pe 24 februarie a.c., PD nu s-a mai declarat un partid proeuropean și a adoptat o poziție mai naționalistă, mult mai apropiată de retorica socialiștilor și de tematica sovietică legată de problemele identității, care dezbină societatea pe criterii etnice și geopolitice.

În prezent, analiștii cred că sunt șanse ca PD și PSRM să formeze o majoritate în parlament și să-și asume deschis colaborarea care, în ultimii ani, a stat în umbră.

„În ultimii ani, atunci când clasa politică moldovenească a trebuit să intre mai adânc în acest proces de reforme, elita politică moldovenească a dovedit că nu e pregătită pentru asta […]   De fapt, dat fiind comportamentul său, ea este mai degrabă de tip sovietic decât de tip european „, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.

El afirmă că, dacă în anii de început ai drumului către Europa, totul mergea bine, atunci când s-a pus problema unor reforme profunde, au contat interesele de grup, iar clasa politică moldovenească nu a dorit  sa aprofundeze modernizarea țării.

„Moldova a ratat o șansă extraordinară în ultimii zece ani, pe vremea când exista un mare deschidere  pentru Moldova și când sprijinul față de UE era foarte mare în rândul populației, iar acest eșec este cauzat de politicienii autohtoni „, a conchis președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, într-un interviu  pentru Balkan Insight.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
SUA pe fondul militarismului rusesc crescut la Marea Neagră: Soldații și echipamentele din România sunt gata oricând de luptă

SUA pe fondul militarismului rusesc crescut la Marea Neagră: Soldații și echipamentele din România sunt gata oricând de luptă

Colonelul Scott A. Weston, atașatul militar al Ambasadei SUA la București (foto stânga)

Atașatul militar al Ambasadei SUA la București, colonelul Scott Weston, a declarat joi în cadrul Atlantic – Black Sea Security Forum 2019, organizat de Institutul Aspen la București, că prezența militară a SUA în România este tot mai puternică și că militarii americani sunt pregătiți oricând de luptă.

„În baza de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța -n.r.), sunt în medie 1.000 de militari americani, tancuri și echipamente gata de luptă. La Deveselu, la baza de apărare antirachete balistice, sunt peste 100 de militari americani de la Marină. În aproape fiecare vară, avem formațiuni de luptă care vin în România pentru antrenamente și exerciții”, a declarat ofițerul american.

Declarațiile sale au fost făcute pe fondul unor dezbateri despre militarismul crescut al Rusiei în Marea Neagră din ultimii ani și despre manevrele militare și înarmarea excesivă pe care Moscova a ordonat-o în Marea Neagră, dup[ anexarea Crimeei în martie 2014.

„SUA mențin și au mai multe forțe în Europa decât în trecut. Ceea ce cere președintele [Donald Trump este ca membrii NATO să își îndeplinească responsabilitățile (…) Sunt de acord că politica noastră militară este mai realistă decât era în trecut.

Pe de altă parte, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu a declarat că în ultimii ani centrul gravitațional al NATO s-a mutat în Marea Neagră, acolo unde Rusia a devenit tot mai agresivă. El a mai menționat că NATO ar trebui să întărească nu numai flancul său estic, ci și țările aflate „în prima linie” pentru Ucraina, Moldova sau Georgia.

Oficialul român a mai precizat că anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, a dat Rusiei posibilitatea de ați consolida o prezență tot mai puternică în Marea Neagră prin aducerea de echipamente militare și forțe în Marea Neagră.

Share our work
UE, paradis pentru diplomația separatistă

UE, paradis pentru diplomația separatistă

Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Transnistria

Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Transnistria

Tiraspolul intenționează să-și deschidă reprezentanțe oficiale la Kiev și Bruxelles, a anunța liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „La sfârșitul lunii ianuarie la Moscova a fost deschisă o reprezentanță oficială a republicii moldovenești nistrene. Instituții similare trebuie să apară și în capitalele Ucrainei, care este garant în negocieri, și a Uniunii Europene, care este observator în formatul 5+2”, a declarat Vadim Krasnoselski.

Karadeniz Press menționează că în unele state UE funcționează așa-zise reprezentanțe ale regiunilor separatiste din Caucaz, inclusiv „ambasade” ale Nagorno-Karabach în Franța, Germania, Marea Britanie, ori abhaze în Bulgaria și Italia.

Inaugurare cu bucluc diplomatic

Deschiderea acestor reprezentanțe vine în sprijinul „fortificării independenței rmn și a recunoașterii ei internaționale”, a mai spus liderul separatist transnistrean în cadrul unei ședințe a colegiului departamentului de externe de la Tiraspol, la care au participat și diplomați ai Federației Ruse, acreditați în Republica Moldova.
Tiraspolul a inaugurat pe 22 ianuarie la Moscova, cu acceptul autorităților Federaţiei Ruse, o reprezentanță a regiunii, numită Fundația Transnistria. MAE rus a declarat că ar fi vorba doar despre o instituție culturală, Tiraspolul pretinde că este o reprezentanță diplomatică oficială. Chişinăul a protestat oficial împotriva deschiderii acestei reprezentanțe, calificând-o drept provocare din partea Tiraspolului și a cerut participanților în formatul 5+2 să ia atitudine. Ministerul de Externe a cerut explicații ambasadorului rus.

Abhazia și Oseția de Sud mimează diplomația în UE

Abhazia și Oseția de Sud mimează diplomația în UE

Axa Donețk-Italia

Ambasada Ucrainei în Italia a condamnat recent deschiderea unei reprezentanţe a Republicii Populare Doneţk în orașul italian Verona, pe care a numit-o „o provocare a forțelor pro-ruse locale”, relatează Libertatea Cuvântului, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ambasada Ucrainei condamnă cu fermitate toate încercările de promovare și susținere a grupurilor teroriste în Italia – republicile false de pe teritoriul Donbasului ucrainean”, se afirmă în declarația Ambasadei Ucrainei, publicată pe Facebook.
Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, deschiderea „biroului de reprezentare” a provocat nemulțumire nu numai în rândul comunității ucrainene din Italia, ci și în rândul „multor prieteni italieni ai Ucrainei, care își exprimă sprijinul față de statul nostru”.

Precedent francez

Anterior, procurorii din orașul francez Aix-en-Provence, au intentat un proces împotriva unei organizații care se autointitula „reprezentanţa oficială a Republicii Popolare Doneţk în Franța” și au solicitat dizolvarea acesteia. Ministerul francez de Externe a subliniat că nu a recunoscut oficial această organizație. Mai târziu, instanța din orașul francez Aix-en-Provence a decis să nu închidă așa-numita reprezentanţă a Republicii Popolare Doneţk din Marsilia.

Propagandă pe bandă rulantă

Ambasada Ucrainei din Cehia și-a exprimat indignarea față de faptul că un deputat comunist ceh a catalogat în mod public guvernul ucrainean „un regim fascist”, se menționează în comentariul postat săptămâna trecută pe site-ul Ambasadei ucrainene, notează Libertatea Cuvântului, preluată de mass-media de la București.
„În buletinul de ştiri transmis (…) de principala televiziune cehă, deputatul Partidului Comunist din Republica Cehă și Moravia, Stanislav Grospici, a numit guvernul ucrainean „un regim fascist „. Aceasta este o ofensă inacceptabilă într-o lume civilizată și o defăimare pentru întregul stat, care nu a primit un răspuns clar din partea prezentatorului show-ului”, se menţionează în comentariul diplomaților ucraineni.
De asemenea, reprezentanţii Ambasadei fostului stat sovietic menționează că, de regulă, nu reacţionează la declarațiile comuniștilor, a căror ideologie, alături de cea nazistă, sunt interzise în Ucraina. Cu toate acestea, având în vedere că acest deputat este președinte al unei comisii parlamentare, diplomații ucraineni așteaptă condamnarea declarațiilor sale de către conducerea Camerei Deputaților din Parlamentul ceh.
„De asemenea, sperăm că televiziunea cehă nu va tolera astfel de declaraţii în viitor”, se mai arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei în Cehia. (N.G.)

Share our work
Moscova: liderii Rusiei, Turciei şi Iranului, întâlnire geopolitică pe 14 februarie

Moscova: liderii Rusiei, Turciei şi Iranului, întâlnire geopolitică pe 14 februarie

Erdogan, asteptat la Soci de Putin

Erdogan, asteptat la Soci de Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni, pe 14 februarie, cu liderii Turciei şi Iranului în oraşul rusesc Sochi, locație preferată de liderul de la Moscova pentru organizarea unor întâlniri importante, relatează mass-media rusă, citând surse de la Kremlin, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Moscova nu a oferit detalii suplimentare, dar Putin a declarat luna trecută că va convoca o astfel de reuniune pentru a discuta despre situaţia din Siria, unde Rusia şi Turcia încearcă să creeze o zonă de securitate.

Cele trei ţări anunţă că doresc o soluţie politică pentru a pune capăt conflictului din Siria, în condițiile retragerii forțelor SUA, anunțate anterior de Trump.

Menționăm că, în timp ce Rusia şi Iranul îl sprijină pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, Turcia – alături de aliaţii săi din NATO, inclusiv Statele Unite – doresc ca acesta să se retragă din funcţie.

Bomba Venezuela

Situația din statul latino-american va fi un alt dosar politic important discutat, având în vedere că liderii Rusiei, Turciei şi Republicii Islamice Iran și-au manifestat deschis susținerea pentru actuala conducere de la Caracas. Rusia sprijină un plan de soluţionare a crizei din Venezuela propus de Uruguay şi Mexic, dar nu acceptă propunerile Uniunii Europene şi condamnă ameninţările Statelor Unite de a invada ţara din America Latină, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de mass-media internațională.

„Vom susţine legea internaţională şi vom sprijini iniţiativele luate de diferite ţări din America Latină, în particular Mexic şi Uruguay”, a afirmat Lavrov în faţa studenţilor de la Universitatea kârgâzo-rusă din capitala Kârgâzstanului, Bişkek. „Acestea vizează crearea condiţiilor pentru un dialog naţional cu participarea tuturor forţelor politice din Venezuela”, a adăugat el, potrivit unei transcrieri oficiale de pe site-ul Ministerului de Externe rus.

Venezuela-bombă-geopolitică-latino-americană

Venezuela-bombă-geopolitică-latino-americană

Nemulțumire rusă

Din păcate, UE impune o configuraţie uşor diferită a medierii internaţionale, a notat Lavrov. Conform acestuia, Uniunea Europeană a propus crearea unui grup de contact format din opt dintre membrii săi şi un număr comparabil de ţări din America Latină, însă Rusia, China şi Statele Unite nu au fost invitate să se alăture.

Lavrov a remarcat că UE a propus includerea în grup a ţărilor care în urmă cu opt zile i-au cerut preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro să anunţe alegeri prezidenţiale până luni. „Aceasta nu este o modalitate de a media. Asta este un ultimatum şi nu o încercare de a găsi un numitor comun”, a adăugat el.

Lavrov a reamintit că Statele Unite nu au ascuns faptul că doresc să schimbe regimul în Venezuela cu orice preţ, menţinând opţiunea intervenţiei militare pe masă. „Cred că este de la sine înţeles că subminează toate fundamentele dreptului internaţional”, a notat Lavrov.

Opoziţia condusă de Juan Guaido refuză să înceapă un dialog, cerând ultimativ plecarea lui Maduro şi transferul puterii către forţele de opoziţie, a spus Lavrov, adăugând că acesta „nu este un dialog, ci impunerea voinţei unilaterale a cuiva”. „Faptul că acest lucru se face cu permisiune directă de la Washington şi acum şi din partea Europei dă în vileag acele presupuse valori în politica internaţională pe care colegii noştri occidentali le proclamă”, a conchis Serghei Lavrov. (M.B.)

Share our work