NATO da un ultimatum sarbilor din Kosovo
Comandantul forţelor NATO din Kosovo a afirmat că sârbii din nordul Kosovo au termen până marţi pentru a îndepărta baricadele ce îngreunează accesul spre cele două puncte de frontieră aflate în litigiu între Serbia şi Kosovo, a anunţat KFOR duminică. Generalul german Erhard Drews ‘a amânat pentru marţi trimiterea convoiului pentru aprovizionarea trupelor KFOR aflate la posturile de frontieră, ca să permită astfel cetăţenilor din nordul Kosovo să îndepărteze baricadele’, a precizat KFOR prin intermediul unui comunicat. Reprezentanţi politici din trei localităţi cu majoritate sârbă din nordul Kosovo ‘au cerut mai mult timp’, iar generalul Drews ‘a hotărât să le acorde o zi în plus’, potrivit aceleiaşi surse, citate de Agerpres. Comandantul KFOR a solicitat sâmbătă ‘accesul necondiţionat şi permanent’ la frontieră, avertizând că trupele KFOR vor îndepărta baricadele luni, ‘în mod paşnic’, cu ajutorul ‘vehiculelor geniştilor’, dacă sârbii refuză să îndeplinească aceste cerinţe de bunăvoie. Sârbii din nordul Kosovo, regiune în care sunt majoritari, nu recunosc autorităţile de la Pristina, capitala kosovară, şi refuză să predea punctele de trecere a frontierei de la Jarinje şi Brnjak, situate la graniţa cu Serbia şi asupra cărora au preluat controlul. În cursul lunii septembrie au ridicate şaisprezece baricade pentru a bloca accesul la punctele de frontieră amintite, aflate în miezul tensiunilor ce domnesc în zonă cu începere din luna iulie.
Maşina directorului unei televiziuni bulgare a explodat miercuri seară în faţa locuinţei acestuia, incidentul coincizând cu o vizită la Sofia a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a anunţat poliţia din Sofia. „Explozibilul a fost plasat sub maşină; nimeni nu a fost rănit în urma deflagraţiei”, a declarat comandantul poliţiei din Sofia, Valeri Iordanov. Sacho Dikov, proprietarul şi directorul postului de televiziune privat Canal 3, este unul dintre criticii constanţi ai puterii. Incidentul a coincis cu o scurtă vizită la Sofia a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care participă, împreună cu alţi trei comisari europeni, la o reuniune a Partidului Popular European (PPE). Pe 7 octombrie, O cantitate importantă de trinitrotoluen (TNT), o substanţă explozivă periculoasă, a fost descoperită în faţa blocului în care locuieşte parlamentarul de stânga Penko Atanasov, din cadrul Partidului Socialist Bulgar de opoziţie, transmite Mediafax. Atanasov a observat joi un pachet suspect în faţa blocului de apartamente din Sofia în care locuieşte şi a contactat poliţia. Poliţiştii au descoperit mai multe pachete care conţineau în total opt kilograme de TNT, o cantitate suficientă pentru o explozie de amploare, informează postul de radio local Darik. Echipele de intervenţie nu au descoperit însă şi bombe la faţa locului.În dimineaţa zilei de 19 iulie, mai multe bombe au explodat în faţa sediului partidului conservator de opoziţie Lege, Ordine şi Justiţie (RZS), în centrul Sofiei, precum şi în faţa unui sediu al partidului fostului premier Ivan Kostov, Democraţii pentru o Bulgarie Puternică (DSB, de dreapta). Cu puţin înaintea exploziilor, RZS şi Coaliţia Albastră, din care face parte şi DSB, au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură depusă de opoziţie pentru eşecul guvernului în domeniul afacerilor interne. Exploziile au avut loc înaintea publicării raportului anual al Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii. În februarie, o explozie produsă în faţa unui ziar de opoziţie a coincis cu vizita a patru comisari europeni la Sofia. Bulgaria este criticată cu regularitate de Comisia Europeană pentru ineficienţa justiţiei în faţa criminalităţii şi a corupţiei.
Judecătorii Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie au respins joi cererea acuzării ca fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic, să fie judecat în două procese separate, informează agenţiile de presă internaţionale. „Camera respinge cererea acuzării vizând disjungerea celui de-al doilea act de acuzare modificat”, a anunţat TPI. Judecătorii au apreciat că desfăşurarea a două procese „l-ar putea prejudicia pe acuzat, ar face procesul mai dificil de gestionat, mai puţin eficient şi inutil de împovărător pentru martori”. Procurorul TPI Serge Brammertz ceruse la 16 august instanţei de la Haga să autorizeze scindarea actului de acuzare, ceea ce ar fi condus la două procese. Primul ar fi urmat să se refere numai la masacrul de la Srebrenica, din iulie 1995, iar cel de-al doilea să vizeze „toate celelalte crime” de care este acuzat Mladici, după cum a explicat în acel moment Ljiljana Pitesa, asistent la biroul procurorului TPI. Acesta a invocat „necesitatea justiţiei pentru victime” şi de „a prevedea că sănătatea fostului general s-ar putea deteriora”. Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic, a fost spitalizat din cauza unei penumonii, a declarat marţi avocatul său, Milos Saljic, citat de AFP. ‘Am fost informaţi că (Ratko Mladic) a fost diagnosticat cu penumonie şi a fost spitalizat’, a declarat telefonic Milos Saljic. Avocatul a adăugat că Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) nu l-a informat în ce spital a fost internat Mladic. ‘Sperăm să primim mai multe informaţii în cursul dimineţii’, a spus el. Ratko Mladic, în vârstă de 69 de ani, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei audieri de pregătire a procesului său de la Haga, că suferă de calculi renali şi a cerut să fie examinat de medici sârbi. Ratko Mladic (69 de an) este acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în timpul războiului din Bosnia (1992-1995). El a fost arestat la 26 mai în Serbia, după 16 ani de căutări, şi transferat cinci zile mai târziu în închisoarea TPI de la Haga.
Guvernele român şi bulgar s-au reunit, miercuri, în şedinţă comună la Bucureşti şi s-a convenit că un asemenea eveniment trebuie organizat în fiecare an. Un al doilea pod peste Dunăre, noi hidrocentrale şi terminarea conductei de gaz Giurgiu-Ruse sunt doar câteva dintre proiectele pe care România şi Bulgaria au de gând să le realizeze împreună. Dunărea va fi în centrul proiectelor pe care cele două ţări le vor pune în practică, inclusiv crearea unui aşa-numit „brand al Dunării” în regiune. Reuniunea a avut ca rezultat evaluarea proiectelor de cooperare bilaterală şi în cadrul Uniunii Europene, precum şi semnarea a mai multor documente referitoare la cooperarea sectorială între cele două ţări şi la interesele şi poziţiile comune în plan european. Cei doi Prim-Miniştri au semnat o Declaraţie comună pentru instituirea unui Consiliu de cooperare la nivel înalt, convenind organizarea anuală de Şedinţe comune de Guvern. De asemenea, primul-ministru Emil Boc şi omologul său bulgar Boyko Borissov au convenit asupra unei declaraţii comune privind aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen, în care exprimă aşteptările lor pentru revenirea asupra acestui dosar la reuniunea Consiliului European din octombrie a.c. în vederea identificării unei soluţii acceptabile pentru toate părţile, care să permită luarea fără întârziere a unei decizii pozitive pentru extinderea Spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România.
Raportul anual al Executivului UE despre tarile care vor oferi Turciei o alternativa la negocierile de aderare blocate iar Serbiei si Muntenegrulu va oferi vesti bune. 
