Romanii din Serbia, aparati de Senatul Romaniei

Romanii din Serbia, aparati de Senatul Romaniei

timoc-valePreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea (PDL), a declarat la finalul întrevederii cu secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, că există un consens la nivelul grupurilor parlamentare din Senat în ceea ce priveşte condiţionarea votului în favoarea ratificării acordului de asociere a Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea drepturilor comunităţii de români timoceni de către autorităţile din Serbia, transmite Timoc Press. ‘Sunt convins că o atitudine demnă a senatorilor la vot în ce priveşte ratificarea sau neratificarea acordului de stabilitate şi asociere a Serbiei la Uniunea Europeană va putea aduce linişte în comunitatea românilor din Serbia. Ceea ce ne interesează în acest moment este ca Serbia să intre în normalitate în ce priveşte respectarea drepturilor comunităţii româneşti. Sunt convins că autorităţile din Serbia vor înţelege aceste lucruri şi îşi vor da seama ce important este să aibă un avocat atât de important ca România în demersul lor de aderare la UE. În ce priveşte acest vot referitor la Serbia avem în Senat unanimitate. Dau o veste bună tuturor – avem consens’, a spus Badea. Afirmaţia acestuia a fost întărită şi de declaraţia liderului grupului parlamentar al PNL din Senat, Puiu Haşotti, potrivit căreia ‘interesul naţional este acela de a ajuta la conservarea identităţii românilor din Valea Timocului, iar aceasta este o problemă ce nu se negociază politic şi care prevalează în faţa discuţiilor şi disputelor politice’. La rândul său, secretarul de stat Eugen Tomac a subliniat faptul că este important ca senatorii să transmită un mesaj public legat de preocuparea faţă de situaţia românilor din Serbia. ‘Mă bucur că senatorii sunt tot mai mult interesaţi de situaţia românilor din Serbia pentru că diplomaţia parlamentară este extrem de importantă. E foarte important ca parlamentarii români, indiferent de culoarea politică, să transmită acest mesaj public – că ne preocupă situaţia comunităţii româneşti din Serbia şi că nu ne dorim neapărat să blocăm accesul Serbiei în UE. Avem tot interesul să susţinem demersul Serbiei, însă nu putem face abstracţie de faptul că în momentul de faţă, din păcate, comunitatea de români din Serbia nu este recunoscută şi sprijinită’, a spus acesta.

Share our work
Rosen Plevneliev este noul presedinte al Bulgariei

Rosen Plevneliev este noul presedinte al Bulgariei

Rosen Plevneliev 43Candidatul partidului de centru-dreapta GERB, Rosen Plevneliev, a obtinut 39,8% din voturi in primul tur al alegerilor prezidentiale, ce a avut loc duminica, in timp ce principalul sau rival, socialistul Ivailo Kalfin, a primit 29,1% din sufragii. Rezultatele au fost anuntate de Comisia Electorala Centrala dupa procesarea buletinelor de vot de la 97,6% dintre sectii, a declarat un purtator de cuvant al CEC, Biser Troianov. Fostul comisar european Meglena Kuneva, care a candidat ca independent, ocupa a treia pozitie, cu 14% din sufragii. Rezultatele CEC confirma realegerea primarilor din sase orase importante din tara: Burgas, Gabrovo, Dobrici (unde au castigat candidatii GERB), Kardjali (unde a castiga candidatul formatiunii Miscarea pentru Drepturi si Libertati a minoritatii turce) si Kistendil si Pazardjik (unde au castigat candidati independenti). Realegerea primarului Sofiei, Iordanka Fandakova, din GERB, nu a fost confirmata inca. Toianov a precizat ca rata de participare va fi anuntata oficial dupa ce CEC va declara ca un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale va avea loc duminica, 30 octombrie.

Share our work
Bulgaria se pregateste de alegeri

Bulgaria se pregateste de alegeri

alegeri bulgariaBulgarii sunt chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege noul preşedinte şi consilierii municipali, un scrutin cu valoare de test pentru partidul conservator GERB al premierului Boiko Borisov, în timp ce economia celei mai sărace ţări din Uniunea Europeană rămâne în pană. Rosen Plevneliev, în vârstă de 47 de ani, fără etichetă politică dar susţinut de GERB, este considerat favorit de institutul de sondaje, fiind creditat cu 38-40 la sută din intenţiile de vot în primul tur şi considerat învingător în cel de-al doilea tur din 30 octombrie. După două mandate de cinci ani, socialistul (fostul comunist) Gheorghi Părvanov, în vârstă de 55 de ani, nu se mai poate prezenta la aceste alegeri, transmite Mediafax. Preşedintele îşi asumă un rol limitat de arbitru în Bulgaria: el este garantul unităţii naţiunii şi reprezintă ţara în relaţiile internaţionale. El este comandantul suprem al armatei, numeşte ambasadori şi are drept de veto asupra legilor. Dacă totuşi Parlamentul reia votul asupra textelor fără schimbări, şeful statului este obligat să îşi dea avizul. Pentru premierul Boiko Borisov, aceste alegeri vor fi mai ales ocazia de a lua pulsul populaţiei la jumătatea mandatului. Guvernul său a reuşit să menţină o oarecare stabilitate macroeconomică, dar cu preţul unei cure de austeritate severe. Salariile, care ating în medie 360 de euro pe lună, nu au mai crescut de doi ani, în timp ce preţurile la energie nu încetează să crească şi nivelul şomajului rămâne ridicat, de 9,45 la sută.

Rosen Plevneliev vs Ivailo Kalfin

Principalul rival al lui Rosen Plevneliev este socialistul Ivailo Kalfin, în vârstă de 47 de ani, fost ministru de Externe şi deputat european. El este creditat cu 28 la sută din intenţiile de vot. Fostul comisar european Meglena Kuneva, în vârstă de 54 de ani, candidat independent, obţine între 9 şi 17 la sută din intenţiile de vot. Toţi trei sunt de acord asupra necesităţii unei integrări mai bune a Bulgariei în Uniunea Europeană, al cărei membru este din 2007. Unii analişti menţionează totuşi că pronosticurile riscă să fie false, între 25 şi 50 la sută dintre cei chestionaţi refuzând să răspundă. De altfel, 20-30 la sută dintre alegători nu şi-au stabilit încă opţiunea. Din cauza acestui factor important de incertitudine, „toate configuraţiile sunt posibile pentru al doilea tur, chiar Kalfin contra Kuneva”, afirmă Ţvetozar Tomov, de la institutul de sondaje Scala. Alţi 15 candidaţi, marginali, între care un cântăreţ de punk, participă, de asemenea, la această cursă.

Share our work
Ciocniri intre KFOR si sarbii din nordul Kosovo

Ciocniri intre KFOR si sarbii din nordul Kosovo

baricada - novosti.rsForţa NATO din Kosovo a început să demoleze, joi dimineaţă, o baricadă ridicată de sârbi în nordul Kosovo, folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii. Nicio persoană nu a fost rănită în timpul acestui incident, care a avut loc în jurul orei locale 06.00, când un vehicul blindat pentru transportul trupelor s-a apropiat de un camion amplasat în centrul baricadei situate nu departe de Brjnak, la frontiera cu Serbia. Aproximativ 150 de manifestanţi sârbi au încercat să împiedice înaintarea NATO dar au fost dispersaţi cu gaze lacrimogene. Militarii NATO au instalat apoi un cordon între baricada situată în apropiere de Brnjak, la frontiera cu Serbia, şi manifestanţi, transmite Mediafax. Două convoaie ale KFOR, formate din cel puţin 100 de vehicule blindate pentru transportul trupelor şi camioane, s-au îndreptat spre Brnjak în noaptea de miercuri spre joi, au declarat pentru AFP jurnaliştii locali. Unul dintre convoaie a început să demoleze baricada, în timp ce altul staţiona în apropierea unei alte baricade. Punctul de frontieră de la Brnjak este unul dintre cele două puncte de trecere, alături de Jarinje, care generează o divergenţă în Kosovo deoarece sârbii refuză ca acestea să fie controlate de poliţiştii şi vameşii subordonaţi autorităţilor de la Priştina, pe care nu le recunosc. Ei au ridicat baricade în apropierea lor pentru a împiedica accesul la cele două puncte de frontiere, după sosirea la Jarinje şi Brdnjak a poliţiştilor şi vameşilor, şase în total, trimişi de Priştina. O reuniune între reprezentanţii sârbilor din Kosovo şi KFOR, miercuri, pentru a se încerca găsirea unei soluţii pentru libera circulaţie în nordul Kosovo nu a dat niciun rezultat.

Share our work
Radiana. Depozit radioactiv in coasta Romaniei

Radiana. Depozit radioactiv in coasta Romaniei

Depozit-radioactivBulgaria anunţă că va construi, în apropiere de Kozlodui, un depozit de deşeuri nucleare. Proiectul va fi realizat, potrivit autorităţilor de la Sofia, cu bani europeni, bugetul fiind de 15 milioane de euro. În ciuda numeroaselor proteste, multe din România, ministrul bulgar al mediului şi apelor a aprobat proiectul acestui depozit, ceea ce arată că autorităţile de la sud de Dunăre nu sunt impresionate de protestele româneşti, de exemplu, de la Bechet împotriva acestui proiect, transmite RRA. Depozitul va fi făcut cu bani europeni, bugetul fiind de 15 milioane de euro. Două dintre reactoarele de la Kozlodui, cele mai vechi, au fost închise în 2002, în momentul începerii negocierilor de aderarea a Bulgariei la Uniunea Europeană, iar alte două în momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007. Depozitul cunoscut sub denumirea „Radiana”, cu o capacitate de 345 de mii de tone sau 138.200 metri cubi, va intra în funcţiune în 2015 şi va fi amplasat lângă Kozlodui, în apropierea Dunării. Experţii bulgari lucrează la proiect din 2005, iar raportul de mediu a fost elaborat la începutul lui 2011. Proiectul se înscrie în strategia de rezolvare a problemei deşeurilor nucleare, elaborată în cadrul angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană printr-un memorandum semnat în 1999. La Radiana nu va fi prelucrate sau „îngropate” deşeuri cu înaltă radioactivitate. Aici vor fi montate opt module din beton cu câte 16 camere, în două rânduri, în care vor fi depozitate containerele cu deşeuri. Fiecare cameră va conţine câte 192 de containere.

Share our work
Dupa doi ani. Rusia neaga ca spioneaza Romania din Serbia

Dupa doi ani. Rusia neaga ca spioneaza Romania din Serbia

Dacic Shoigu si Jeremic la Nis - BetaRusia a respins luni acuzaţiile potrivit cărora centrul pentru situaţii de urgenţă deschis în Serbia ar fi folosit pentru a spiona România, unde urmează să fie instalate elemente ale scutului american antirachetă, informează agenţiile de presă internaţionale. Aceste informaţii au apărut în urmă cu doi ani atunci când preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat că Serbia şi Rusia au convenit să creeze un centru comun de intervenţie pentru situaţii de urgenţă la aeroportul din Nis, în centrul Serbiei. În timpul ceremoniei de deschidere a centrului, luni, ministrul rus pentru situaţii de urgenţă, Serghei Şoigu, a afirmat că speculaţiile potrivit cărora Rusia ar crea o bază militară în Serbia sunt ‘o pură invenţie’. Serghei Şoigu a declarat că centrul va găzdui experţi pentru situaţii de urgenţă şi echipamentul acestora, având drept obiectiv lupta împotriva incendiilor de pădure şi intervenţii în caz de cutremure şi alte dezastre naturale în Balcani. La rândul său, ministrul sârb de interne, Ivica Dacic, a afirmat că ar fi dreptul suveran al Serbiei să permită instalaţii militare străine pe teritoriul său, însă acest centru va servi numai în scop umanitar. In luna noiembrie 2009, presa bulgara a scris ca Sofia, dar si NATO, ar trebui sa se aplece mai mult asupra problemei bazei umanitare ce urmeaza a fi construita de rusi si sarbi in apropiere de orasul Nis, la 200 de kilometri de granita cu Romania, si la 90 de kilometri de cea cu Bulgaria. De asemenea, presa romana a luat pozitia la aflarea vestii potrivit careia Serbia si Rusia au semnat in acord de cooperare pentru infiintarea unei baze.

Share our work