Grecia arunca manusa referendumului mai-marilor UE
Populatia greaca contesta contractele militare navale eleno-germane, valorand sute de milioane de euro pentru firmele germane
Grecia va organiza un referendum pe tema pachetului de ajutorare decis de UE pentru a-i rezolva criza datoriilor, a anunţat luni premierul Georgios Papandreou, care a mai spus că va cere şi un vot de încredere în Parlament, relatează mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pachetul de măsuri are în vedere pierderi de până la 50% pentru creditorii privaţi ai datoriei Greciei, precum şi un nou împrumut de 100 de miliarde de euro.
Măsurile de austeritate luate de guvern au fost contestate prin ample proteste în Grecia. Papandreou a spus la o şedinţă a partidului său socialist că guvernul are încredere în judecata alegătorilor eleni. El nu a indicat o dată pentru referendum, dar a spus că vor fi făcute publice detalii la momentul potrivit. Mulţi greci consideră că guvernarea a mers prea departe permiţând UE şi FMI să dicteze măsuri de austeritate.
UE=Gestapo
Pieţele financiare au salutat decizia liderilor europeni de a pune umărul la salvarea economiei elene, însă grecii se tem tot mai mult că ţara lor îşi va pierde suveranitatea, dar şi pentru că Germania este cea care va juca rolul major în viitorul financiar al statului elen, arata mass-media greaca. Unul dintre editorialiştii cunoscuţi ai Greciei scrie că a transfera din suveranitatea statului în vederea unei Europe mai integrate este una, însă a „renunţa la suveranitate pentru că ai eşuat în managementul economiei şi acum trebuie să înfrunţi dominaţia germană este alta. Nici un guvern nu poate spune asta electoratului, poporului său.”
Presa europeană scria recent că o echipă condusă de germanul Horst Reichenbach ar primi unele puteri executive şi ar avea ultimul cuvânt în unele chestiuni precum privatizările din Grecia. Reichenbach, 66 de ani, a fost funcţionar european timp de 30 de ani, iar apoi a devenit preşedinte al BERD.
Merkel, ofiter nazist
Pe străzile din Atena au apărut postere în care Angela Merkel apare îmbrăcată în uniformă de ofiţer nazist, iar oficialii greci care au fost de acord cu aplicarea măsurilor de austeritate sunt prezentaţi executând salutul nazist. Sentimentul antigerman este în fierbere în Grecia. Unul dintre birourile UE din Grecia este deja denumit Gestapo.
Sunt publicate tot mai multe imagini în care oficialii germani sun reprezentaţi drept colaboratori ai regimului nazist. Teama că germanii ar putea cumpăra monumentele şi insulele greceşti este în creştere şi se vorbeşte tot mai mult despre compensaţiile pe care Germania nu le-a plătit pentru ocupaţia Greciei, în Al Doilea Razboi Mondial. În 2010, cotidianul elen „Eleftheros Typos” a publicat o fotografie cu statuia zeiţei victoriei, Nike, ţinând în mână o svastică.
Chiar şi marele compozitor Mikis Theodorakis a dat expresie sentimentelor antigermane. „Împing cuţitul tot mai adânc, ne insultă în fiecare zi, ne îndreaptă către violenţă şi către o explozie care ar putea fi distructivă şi pentru ei”, spune Theodorakis.
Contracte militare contestate
Pe de altă parte, presa greacă, citand surse militare oficiale, vorbeşte tot mai mult despre contractele încheiate de guverenele de la Atena cu companiile producătoare de arme din Germania. Sute de milioane de dolari au fost plătite în ultimii câţiva ani pentru achiziţionarea de submarine şi nave de luptă produse în Germania şi se presupune că Atena a renunţat la a achiziţiona tancuri americane la mâna a doua sub presiunea Germaniei, astfel încât Berlinul să-şi menţina statutul de principal furnizor de tehnică militară.
Eroare strategica
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat saptamana trecuta, la un post de televiziune francez, că este „încrezător” că Grecia va putea ieşi din criză, dar a subliniat că admiterea ei în zona euro în 2001 a fost o „eroare”. „A fost o greşeală deoarece Grecia a intrat cu cifre false… ea nu era pregătită”, a declarat el, adăugând totuşi că ţara „poate fi salvată prin deciziile” summitului de la Bruxelles, care a avut loc saptamana trecuta. Preşedintele francez a reamintit principalele decizii adoptate la acest summit, mai ales ca băncile să renunţe la 50% din datoria Greciei pe care ele o deţin. Astfel se va trece de la 200 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro.
„Dacă euro exploda noaptea trecută, exploda toată Europa”, a subliniat el într-o emisiune la canalele TF1 şi France 2, citate de AFP. „Dacă Grecia intra în faliment, am fi avut un proces în cascadă ce s-ar fi extins în toată lumea”, a adăugat Sarkozy. „Dacă nu ar fi existat niciun acord noaptea trecută, nu doar Europa se scufunda în catastrofă, ci întreaga lume”, a adăugat el. „(…) am luat decizii importante ce au evitat catastrofa”, a mai declarat Sarkozy.
Preşedintele României, Traian Băsescu, va întreprinde în perioada 1-2 noiembrie o vizită în Republica Serbia, a declarat duminică, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, Duşan Prvulovici. Potrivit sursei citate, după discuţiile pe care înaltul oaspete le va avea cu preşedintele Boris Tadici şi alţi reprezentanţi ai Guvernului de la Belgrad, se va întâlni cu liderii entităţilor culturale din Provincia Autonomă Voivodina şi din ţinuturile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, transmite Timoc Press. ‘Preşedintele Băsescu va vizita sediul Protopopiatului Dacia Ripensis şi Biserica ortodoxă română din Malainiţa unde vor ajunge o parte din cei 300.000 de românii din Serbia de nord-est’, a precizat Prvulovici. În context acesta a mai arătat că îi va solicita preşedintelui Băsescu sprijin pentru înfiinţarea unei reţele de învăţământ privat în limba română şi susţinerea financiară a unor proiecte referitoare la mass-media în limba maternă a etnicilor români. ‘Autorităţile sârbe continuă să ne vitregească de aceste drepturi. De aceea considerăm oportun să fim ajutaţi să ne facem propriile noastre şcoli în Timoc, Morava şi sudul Dunării, aşa cum am început cu zidirea de biserici’, a afirmat Prvulovici. În opinia sa, vizita lui Traian Băsescu în comunitatea românească din Serbia este un bun prilej pentru încercarea soluţionării aşa numitei ‘chestiuni timocene’ şi, astfel, a asigurării renaşterii naţionale a românilor care trăiesc majoritar în 154 de sate româneşti şi alte 48 de localităţi mixte.
Rosen Plevneliev este noul preşedinte al Bulgariei, arată rezultatele sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, publicate în primele clipe după închiderea secţiilor de votare. Rosen Plevneliev şi candidata pentru postul de vicepreşedinte Margarita Popova, desemnaţi de partidul GERB (centru-dreapta), de guvernământ au obţinut în jur de 56,5%, în timp ce pentru tandemul socialist Ivailo Kalfin şi Stefan Danailov au votat 43,5% în cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit primelor date, prezenţa la urne în cadrul celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi locale a fost mai ridicată faţă de primul tur desfăşurat duminica trecută, când au votat puţin peste 50% din cei 7 milioae de bulgari cu drept la vot, transmite Agerpres. Plevneliev va prelua postul de şef al statului de la actualul preşedinte Gheorghi Pârvanov, care provine din rândurile Partidului socialist. Cel de-al doilea mandat consecutiv al lui Pârvanov expiră în luna ianuarie 2012. Este prima dată în ultimii 20 de ani când preşedintele Bulgariei este ales fără sprijinul Mişcării pentru drepturi şi libertăţi (a minorităţii turce), a declarat Ţvetan Ţvetanov, vicepremier şi şef al oficiului electoral al partidului GERB. Ţvetanov a precizat totuşi că mulţi etnici turci au votat cu GERB, nu numai în alegerile prezidenţiale, ci şi în cele locale. După primul tur al scrutinului, care a avut loc pe 23 octombrie, liderul Mişcării pentru drepturi şi libertăţi, Ahmed Dogan, şi-a anunţat sprijinul pentru candidatul socialist Ivailo Kalfin. Rosen Plevneliev a fost cel mai popular ministru în cabinetul premierului Boiko Borisov. S-a născut în anul 1964 în oraşul Goţe Delcev (sud-vestul ţării), a absolvit Politehnica de la Sofia, iar după anul 1990 a condus o companie care a operat în domeniul construcţiilor în Bulgaria şi în Germania. A intrat în viaţa politică abia în anul 2009, când a devenit ministru al dezvoltării regionale. Popularitatea lui se datorează în primul loc deblocării construcţiilor de autostrăzi în Bulgaria.
Nu mai putin de 17 persoane au fost arestate sambata in cursul unei operatiuni a politiei sarbe care a intreprins raiduri la 18 adrese din Novi Pazar, Sjenica si Tutin in legatura cu atacul din ajun asupra Ambasadei SUA din Sarajevo comis de un musulman radical sarb, relateaza B92. Operatiunea a inceput la 5.00 dimineata, iar persoanele arestate, suspectate ca ar avea legaturi stranse cu autorul atacului de la Sarajevo, au fost eliberate dupa ce au fost interogate, potrivit agentiei Tanjug. Pe de alta parte, Ministerul sarb de Interne a intensificat securitatea in fata ambasadei americane de la Belgrad. Melvid Iasarevici, un wahhabit din Serbia care venise in vizita in Bosnia vecina, a tras vineri in ambasada americana din Sarajevo timp de jumatate de ora, cu un Kalasnikov, inainte de a fi ranit si arestat de fortele de ordine. Vineri seara, Ministerul sarb de Interne a confirmat identitatea atacatorului, iar domiciliul acestuia din Serbia a fost perchezitionat vineri noaptea. Politia sarba a arestat sambata 12 persoane din Novi Pazar, orasul cu o puternica prezenta musulmana de unde provenea autorul atacului din Bosnia. Alte doua persoane au fost arestate la Tutin si Sjenica, iar o alta persoana arestata este cetatean bosniac. Politia a confiscat 18 computere si laptopuri, aproape 1.800 de CD-uri, 30 de casete audio si 50 de carduri SIM in timpul perchezitiilor. De asemenea, a confiscat o camera video cu 17 casete, cinci uniforme militare, trei cutite mari, o sabie, cateva bate de baseball, precum si material care descria si promova ideologia radicala a miscarii wahhabite, ramura radicala a islamismului.
Cetatenii bulgari sunt invitati duminica sa mearga la sectiile de votare in cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale. Candidatul sustinut de partidul conservator de guvernamant Rosen Plevneliev este considerat drept principal favorit in aceasta cursa. in primul tur de scrutin, desfasurat la 23 octombrie, el a obtinut 40,11 la suta din voturi, devansandu-l cu peste zece procente pe contracandidatul sau socialist, Ivailo Kalfin, care a obtinut 28,96 la suta din voturi. Kalfin a obtinut inaintea celui de-al doilea tur de scrutin sprijinul partidului minoritatii turce MDL. Fostul comisar european Meglena Kuneva, care s-a clasat pe locul al treilea, cu 14 la suta din voturi, nu le-a facut nici o recomandare de vot alegatorilor sai. invingatorul in turul al doilea de scrutin va prelua functia de la Gheorghi Parvanov, provenit din Partidul Socialist, care nu a mai putut candida dupa doua mandate succesive in functia de sef al statului. Presedintele bulgar are in principal prerogative de reprezentare si este considerat drept autoritate morala; in cazul victoriei lui Plevneliev, partidul condus de premierul Boiko Borisov (GERB), va detine principalele pargii ale puterii. Tot duminica se desfasoara in mai multe municipalitati si al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, candidatii GERB aflandu-se pe primul loc in principalele orase bulgare. Sectiile de vot se vor inchide la ora locala 19.00, iar primele estimari ale institutelor de sondare vor fi anuntate imediat dupa inchiderea urnelor. Primele rezultate oficiale sunt asteptate duminica seara pentru ca luni sa fie oferite publicatii rezultatele finale.