de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, UE
Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.
Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România
Persecuții intolerabile
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume
O formă de genocid
Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.
Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.
Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.
În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 4, 2020 | Asia Centrală, Intelligence, România, Știri
SUA, acuzate de trafic de droguri în Afganistan
Ofițeri din serviciile secrete americane sunt implicați în traficul de droguri din Afganistan via Europa, inclusiv România, a acuzat Zamir Kabulov, ambasador special al Federației Ruse pentru Afganistan, în cadrul unei emisiuni a postului public Rossia 1, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Au avioane de la Kandahar, de la Bagram, care zboară peste tot fără verificări – până în Germania, până în România. (…) Orice afgan din Kabul vă va spune, chiar și o persoană leneșă este gata să discute acest subiect” a mai declarat oficialul rus. Kabulov a mai menționat că sumele astfel obținute sunt folosite de serviciile americane pentru a cumpăra protecție din partea grupărilor insurgente care controlează o parte importantă a teritoriului afgan.
Înaltul diplomat, director al Departamentului Asia din cadrul Ministerului de Afaceri Externe de la Moscova, a declarat că implicarea unor ofițeri ai serviciilor secrete americane în traficul de droguri este un fapt cunoscut de toată lumea din Kabul, fiind acceptat ca un fapt obișnuit de simplii cetățeni afgani.
Oficialul rus a acuzat partea americană de perpetuarea corupției în statul asiatic și de implicarea în traficul de droguri.
Oficialul a respins acuzațiile anterioare privind relațiile dintre partea rusă și talibani, care ar fi dus la recompensarea de către Moscova a talibanilor care atacau trupele SUA din statul asiatic. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2020 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Compania Twitter a anunţat închiderea mai multor zeci de mii de conturi legate de statele chinez, rus şi turc, şi utilizate în scopul propagandei şi dezinformării, informează agenția de presă EFE, citată de mass-media de la București. Reţeaua socială a precizat că a dezactivat „un nucleu” de 23.750 de conturi legate de China şi distribuite de alte circa 150.000 de conturi ce serveau drept „amplificatori”. De asemenea, Twitter a închis 7.340 de conturi legate de Turcia şi 1.152 de conturi legate de Rusia.
Toate aceste conturi au fost închise, însă conţinutul lor a fost salvat pe o bază de date în scop de cercetare ştiinţifică, a precizat Twitter.
Instrumente anti-dezinformare
Gigantul occidental a explicat că reţeaua de conturi chineză a fost descoperită cu ajutorul unor instrumente puse în funcţiune în august 2019 pentru a şterge conturile legate de Beijing în timpul manifestaţiilor pro-democraţie din Hong Kong.
Această reţea publica tweet-uri, în principalul în chineză şi probabil destinate diasporei, „ce difuzau teorii geopolitice favorabile Partidului Comunist Chinez, susţinând în acelaşi timp teorii înşelătoare asupra dinamicii politice în Hong Kong”, a explicat Twitter într-o notă de analiză publicată de mass-media internațională.
Aceste mii de conturi au servit de asemenea pentru promovarea opiniilor Beijingului în ceea ce priveşte lupta împotriva coronavirusului, apoi privind manifestaţiile antirasiste din SUA, a informat grupul de reflecţie australian ASPI, care a analizat fluxul de tweet-uri.
Acuzații dure
„În timp ce Partidul Comunist Chinez nu autorizează poporul chinez să utilizeze Twitter, analiza noastră arată că el nu ezită să se folosească de aceasta pentru a-şi răspândi propaganda şi dezinformarea la nivel internaţional”, a apreciat un responsabil al ASPI, Fergus Hanson, în nota sa de analiză, citat de mass-media de la București.
În ceea ce priveşte reţeaua de conturi turce, detectată la începutul lui 2020, ea este consacrată în special promovării preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi partidului puterii, potrivit Twitter. Conturile ruse serveau la rândul lor pentru a promova partidul puterii şi a-i ataca pe detractorii acestuia, pe fondul apropierii referendumului constituțional din Federația Rusă. (K.P.)
de Isac Mihai | mai 8, 2020 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Turcia, UE
Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan
Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean, a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, despre atragerea investițiilor turcești pe platforma zonelor economice libere din Republica Moldova, se arată în comunicatul remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Ambasadorul, fost guvernator al regiunii autonome Găgăuzia, l-a informat pe ministrul Railean că a reușit să identifice circa 50 de companii turce, care ar fi interesate de condițiile investiționale oferite de ZEL-urile noastre. Sergiu Railean a afirmat, că investițiile străine au o importanță strategică pentru dezvoltarea economiei și inițierea noilor locuri de muncă, în special, în perioada de post criză pandemică și relansare economică.
Mii de întreprinderi
„Oferta țării noastre pe platformele industriale este atractivă pentru investitorii străini. În ultimii 6 ani urmărim un trend ascendent al fluxului investițional din partea partenerilor din Turcia, companiile turcești dezvoltând în țara noastră afaceri de succes în industria alimentară, medicină și industria hotelieră. Voi susține în continuare proiectele investiționale de impact pentru economie și voi acorda tot suportul necesar”, a spus Sergiu Railean.
Potrivit informaților, în Republica Moldova activează 1255 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social însumând 989.267 milioane lei, astfel Turcia clasându-se pe locul 7 în topul partenerilor investiționali, după valoarea capitalului investit.
Unul dintre cei mai mari investitori turci, care activează în Republica Moldova de peste 15 ani este Summa Group, o companie internaţională de construcţii.
Alte proiecte investiționale turce de amploare sunt Radisson Blu Leogrand Hotel, Spitalul Internaţional Medpark, Shopping MallDova, Nefis, Complexul Rezidenţial Crown Plaza și Crown Plaza Park.
Menționăm că volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia, în perioada ianuarie-februarie 2020 a înregistrat suma de 96,51 milioane de dolari. După valoarea volumului schimburilor comerciale în perioada menționată, Republica Turcia se situează pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 7,26% în comerțul total al Republicii Moldova. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Scăderea prețurilor la petrol amenință stabilitatea Federației Ruse
Federația Rusă se confruntă cu cea mai rapidă evoluție a pandemiei în Europa, numărul cazurilor de coronavirus urcând vertiginos în ultimele zile, astfel că marți a fost depășită cifra de 150.000. Modul în care autoritățile ruse gestionează situația este contestată de un număr din ce în ce mai mare de cetățeni, mai ales pe rețelele sociale, relatează mass-media regională. Frustrările populației au crescut pe fondul evoluției nefavorabile a pandemiei, problemelor economice grave cauzate de măsurile de izolare, amplificate de scăderea prețurilor la petrol și a înghețării majorității planurilor de investiții strategice.
Luni, autoritățile de la Moscova au anunțat că numărul de noi cazuri de coronavirus în Rusia a fost de peste 10.000, fiind a doua zi consecutivă când este depășit acest prag. În același timp, bilanțul deceselor se apropie de 1.400. În pofida acestor evoluții, rata mortalității rămâne scăzută în comparație cu țări, precum Italia, Spania și Statele Unite. Autoritățile spun că se datorează închiderii rapide a frontierelor, testării ample și monitorizării infecțiilor, în timp ce criticii pun la îndoială cifrele prezentate de oficialii ruși, relatează postul CNN. Declarațiile autorităților ruse sunt contestate de o serie de activiști, care acuză oficialii că nu raportează cifrele reale.
Printre cei infectați se numără și Mihail Mișustin, premierul Rusiei, care a fost înlocuit rapid de președintele Vladimir Putin.
Forțele militare, decimate
În privința numărului de cazuri active, Rusia este pe locul doi în Europa, cu 125.000, în ultima săptămână fiind înregistrată o creștere accelerată a numărului de noi cazuri. Printre aceștia cel puțin câteva mii sunt membri ai unor unități militare terestre, navale ori aeriene, precum și ai unor instituții militare de învățământ.
Potrivit presei, printre militarii infectați se numără și cei care au participat la repetițiile pentru Parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai, care între timp a fost amânată din cauza pandemiei.
De asemenea, în pofida afirmațiilor autorităților privind eficacitatea măsurilor de combatere a pandemiei, tot mai multe cadre medicale ruse trag un semnal de alarmă în legătură cu situația din spitale, atrăgând atenția la lipsa de finanțare și de echipamente medicale moderne din multe unități medicale.
Desfășurarea nefavorabilă din acest moment a pandemiei în Rusia reprezintă o turnură dramatică comparativ cu situația din luna martie, când Vladimir Putin poza în salvatorul lumii, trimițând un avion cu echipamente medicale la New York.
Însă, la mijlocul lunii aprilie, confruntat cu creșterea numărului de cazuri, Vladimir Putin recunoștea că Rusia “are multe probleme”.
Potrivit unui sondaj de opinie, realizat de Levada Center în martie, doar 46% dintre respondenți ar dori ca Putin să rămână la putere după finalul actualului său mandat, în 2024, față de 54% în luna iunie a anului trecut, relatează mass-media britanică.
Popularitatea elitei politice rusesti, in scadere
Record negativ
În timp ce unele țări europene încep să relaxeze treptat măsurile de izolare, Rusia a devenit țara din Europa care acum înregistrează zilnic cel mai mare număr de noi infecții. Rezidenții Moscovei, epicentrul pandemiei în Rusia, sunt îndemnați să rămână în locuințe, în pofida vremii frumoase.
Moscova, cel mai mare oraș rusesc, cu un buget care poate rivaliza cu cel al Parisului sau Berlinului, a gestionat pandemia impunând carantina, testări pe scară largă și cheltuind milioane pe noi paturi de spital și echipamente medicale.
Dar restul țării, rămas mult în urmă ca nivel de trai, riscă să fie copleșit de pandemie. Medici din întreaga Rusie au făcut apeluri la ajutor în săptămânile recente, plângându-se de spitalele subfinanțate și prost echipate, în care adesea lipsesc provizii de bază.
În unul din cele mai recente apeluri, zeci de medici și asistente din orașul Ufa au înregistrat un video în care îi îndemnau pe oficiali să investigheze ceea ce ei au descris drept o mușamalizare a pandemiei COVID-19 la spitalul de acolo.
Sondaje recente arată că rușii sunt împărțiți aproape exact în două cu privire la modul în care autoritățile au gestionat pandemia.
Planuri constituționale amânate
Liderul rus a ales să se distanțeze de gestionarea răspunsului la pandemie devreme după izbucnirea acesteia, nedorind să fie asociat cu vești proaste, și a lăsat la latitudinea liderilor regionali să își dea seama de cel mai potrivit răspuns la criză.
Când a izbucnit pandemia COVID-19, Rusia urma să organizeze un referendum asupra unor amendamente constituționale care i-ar fi permis președintelui Putin să rămână la putere până cel puțin în 2036. Analiștii politici au început însă să discute de ceva aproape de neconceput: renunțarea la amendamente cu totul.
Deși majoritatea se așteaptă ca inițiativa să meargă înainte, Kremlinului îi va veni greu să îi convingă pe rușii afectați de ceea ce mulți experți se așteaptă că va fi cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice, să iasă la vot. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Asia Centrală, Știri
Trump, supărat pe China
Preşedintele american Donald Trump a declarat că, în opinia sa, modul în care China gestionează criza provocată de noul coronavirus este o dovadă că Beijingul ”va face tot posibilul” pentru a-l face să piardă alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2020, relatează mass-media americană, citând Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă britanice în Biroul Oval, Trump a spus că analizează diferite opţiuni în ceea ce priveşte consecinţele pentru China în legătură cu COVID-19. ”Eu pot face multe”, a declarat liderul american.
Zeci de mii de morți
El consideră China vinovată pentru pandemia care a cauzat deja moartea a cel puţin 60.000 de persoane în SUA şi a aruncat economia americană într-o recesiune profundă, afectându-i speranţele în obţinerea unui nou mandat de patru ani la Casa Albă, notează Reuters.
Acuzat deseori că nu a acţionat suficient de timpuriu pentru a pregăti SUA în faţa răspândirii virusului SARS-CoV-2, Donald Trump a accentuat că el crede că Beijingul ar fi trebuit să fie mai activ în a informa restul lumii despre noul coronavirus.
Întrebat dacă ia în calcul utilizarea tarifelor ca mijloc coercitiv contra Chinei, liderul american a răspuns: ”Sunt multe lucruri pe care le pot face. Analizăm ce s-a întâmplat”. ”China va face tot ceea ce poate pentru ca eu să pierd această cursă”, a mai declarat Trump, adăugând că Beijingul vrea ca Joe Biden, contracandidatul său democrat, să câştige scrutinul prezidenţial din această toamnă pentru a se reduce presiunea pusă pe China de actualul lider de la Casa Albă în legătură cu comerţul şi cu alte subiecte.
”Chinezii folosesc constant relaţiile publice pentru a încerca să pară că sunt nevinovaţi”, a spus Donald Trump referitor la oficialii chinezi. (N.G.)
