NATO bombardeaza Libia. Rasmussen nu vede cu ochi buni solutia militara
Andres Fogh Rasmussen (NATO.int)
Aviatia NATO a distrus 16 tancuri, un tun antiaerian si un camion in operatiunile derulate marti in Libia, a anuntat miercuri Alianta Nord-Atlantica citata de presa internationala. Potrivit comunicatului NATO, 12 tancuri au fost distruse in apropierea orasului Misrata, iar celelalte arme la sud-est de orasul Syrta. In total, avioanele NATO au efectuat marti 159 de zboruri in Libia, dintre care 60 au fost misiuni de atac. De la preluarea operatiunilor din Libia, la 31 martie, NATO a efectuat 2038 de zboruri, dintre care 832 au fost misiuni de atac, acestea din urma fiind definite ca avand scopul de a identifica tintele, fara a implica neaparat utilizarea de fiecare data a munitiei. Miercuri, responsabilul pentru relatiile externe ale Consiliului National de Tranzitie, Ali al-Issaui, a facut apel la NATO sa isi intensifice atacurile aeriene impotriva fortelor colonelului Muammar Gaddafi. Ministrii afacerilor externe din tarile Aliantei Nord-Atlantice se vor intruni joi si vineri la Berlin pentru a analiza cursul operatiunii NATO din Libia, dupa criticile Frantei si Marii Britanii, care considera ca Alianta nu face suficient pentru a proteja populatia tarii. Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat miercuri ca nu exista o solutie militara la conflictul din Libia, declaratie facuta cu putin timp inainte de deschiderea unei reuniuni la Doha a Grupului de contact privind Libia. Aproximativ 20 de state si organizatii, inclusiv ONU si NATO, participa la reuniunea Grupului de contact privind Libia, insarcinat cu aspectul politic al interventiei multinationale, autorizata pe 17 martie de catre Natiunile Unite. “Ne exprimam speranta ca aceasta reuniune poate facilita o solutie politica la problema din Libia. Nu exista evident o solutie militara. Prin urmare, trebuie sa lansam un proces politic”, a declarat presei Rasmussen. Secretatul general al NATO a mai afirmat deja, in presa germana ca nu exista o solutie militara la conflictul din Libia.
Germania si Rusia isi mentin pozitia
Si ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a afirmat ca tara sa “nu vede o solutie militara” in Libia, in timp ce Italia considera drept o optiune inarmarea rebelilor libieni. Ministrul de externe german Guido Westerwelle a afirmat miercuri, la Doha, ca tara sa nu preconizeaza o „solutie militara” in Libia, reamintind ca NATO impartaseste aceeasi abodare. „Nu intrezarim o solutie militara in Libia”, a declarat seful diplomatiei germane, insistand ca „Germania este dispusa sa sustina o actiune umanitara in favoarea poporului libian”. Pe de alta parte, liderul libian Muammar Gaddafi, care conduce tara de 42 de ani, „trebuie sa plece”, deoarece „nu are niciun viitor in Libia”, a insistat Guido Westerwelle, inaintea inceperii primei reuniuni a Grupului de contact pentru Libia. La randul sau, presedintele rus, Dmitri Medvedev, a sustinut marti ca situatia din Libia a scapat de sub control si ca nimeni – nici macar NATO – nu stapaneste problema. Liderul de la Kremlin a facut aceste declaratii pentru presa chineza, in ajunul calatoriei sale in tara asiatica, si ele au fost preluate de agentiile de presa ruse. In declaratiile sale, Medvedev a facut referire si la Alianta Atlantica, care, a spus el, „din motive obiective nu are mandat pentru a pune in miscare o operatiune de mare amploare”. „Decizia de stabilire a zonei de excludere aeriana a dus la o configuratie foarte speciala a conflictului, ceea ce a dus apoi la folosirea fortei”, a mai afirmat presedintele rus, adaugand ca – indiferent de ceea ce s-a facut pana acum – „nu s-au inregistrat rezultate”. Nici dictatorul libian Muammar Gaddafi nu mai controleaza situatia, iar „in tara a fost declarat razboi civil, fiind comise multe fapte care ar putea fi considerate crime”, a subliniat Medvedev. Presedintele Federatiei Ruse a facut un apel la actuala clasa politica libiana sa abandoneze puterea, pentru ca tara nord-africana sa-si poata relua calea spre dezvoltare. Liderul rus a apreciat ca nici rebelii nu au sanse de castig, deoarece, a argumentat el, acestia „nu dispun nici de forta necesara, nici de mijloacele militare si nici de potentialul de lupta”.
Fostul sef al diplomatiei libiene Moussa Koussa, refugiat in Marea Britanie, a declarat luni pentru postul BBC ca Libia ar putea sa devina ‘o noua Somalie’ daca conflictul se prelungeste. ‘Le cer tuturor partilor sa evite sa antreneze Libia intr-un razboi civil’, a declarat fostul ministru de externe la postul de radio BBC. Un conflict prelungit ar provoca ‘o varsare de sange de o asemenea amploare, incat Libia ar deveni o noua Somalie’, a adaugat el. ‘Refuzam o diviziune a Libiei’, ‘unitatea Libiei este esentiala pentru orice solutie si orice reglementare’ a conflictului, a adaugat Koussa. Fostul sef al diplomatiei libiene, care a fost si sef al serviciilor de informatii libiene intre 1994 si 2009 si om de incredere al colonelului Muammar Gaddafi, a ajuns la Londra la 30 martie, dupa ce a fugit de la Tripoli, transmite Agerpres. La randul sau, Seif al-Islam, unul din fiii lui Muammar Gaddafi, a avertizat intr-un interviu ca ‘a vorbi despre plecarea’ liderului libian este ‘pur si simplu ridicol’, chiar daca a consimtit ca tara are nevoie de ‘sange nou’. ‘El nu vrea sa controleze tot, are o varsta inaintata. Vrem sa aducem in prim-planul scenei o noua elita, o elita formata din tineri care guverneaza tara, care gestioneaza afacerile locale. Vrem sange nou, iata ceea ce vrem pentru viitorul Libiei. Dar a vorbi despre plecarea ghidului este pur si simplu ridicol’, a declarat Seif al-Islam. De la inceputul insurectiei, ‘totul s-a schimbat’ in tara, a adaugat el. ‘Libia viitorului va fi complet diferita de Libia pe care ati cunoscut-o pana in prezent, cu ghidul, cu Seif, cu poporul, cu estul, cu vestul, cu sudul Libiei, suntem cu totii o familie unita si vom construi o noua Libie’, a mai spus fiul lui Gaddafi. Regimul liderului libian a acceptat ‘foaia de parcurs’ propusa in acest weekend de Uniunea Africana (UA), care prevede incetarea imediata a ostilitatilor, facilitarea transportului ajutorului umanitar si lansarea unui dialog intre partile din Libia in vederea unei tranzitii. Rebelii libieni au respins insa acest armistitiu, afirmand ca se opun oricarei medieri care nu prevede o plecare a lui Muammar Gaddafi. Costul interventiei militare a Statelor Unite ale Americii in Libia a atins 608 milioane de dolari, a anuntat luni un responsabil al Ministerului american al Apararii. Estimarea acopera o perioada care merge de la inceputul loviturilor internationale aeriene din Libia, la 19 martie, pana la 4 aprilie, a declarat responsabilul citat sub acoperirea anonimatului. Responsabili americani au indicat anterior ca interventia militara in Libia a antrenat, pana la 28 martie, un cost suplimentar de 550 de milioane de dolari pentru Pentagon. In ceea ce priveste costurile Fortelor aeriene americane in Libia, acesta este de circa patru milioane de dolari pe zi, a indicat saptamana trecuta responsabilul acestei arme, Michael Donley. El a estimat totusi ca suma va scadea probabil mult dupa retragerea avioanelor de lupta americane angajate pe acest front. Dupa ce a tergiversat multa vreme luarea unei decizii de a interveni in Libia, SUA au preluat conducerea coalitiei internationale, cedand ulterior comanda NATO la 31 martie si limitandu-se la un rol de sustinere pentru operatiunile aeriene.
Cheltuielile mondiale de armament au cunoscut in 2010 cea mai scazuta crestere anuala de numai 1,3% din 2001, ca urmare a unor constrangeri bugetare provocate de criza financiara, totalizand 1.140 de miliarde de euro si avand in frunte in acest domeniu trei tari: Statele Unite ale Americii, China si Marea Britanie, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI. In medie, intre 2001 – data primului studiu al SIPRI in acest subiect – si 2009, cheltuielile militare mondiale au crescut cu 5,1% anual, subliniaza un raport al Institutului International de Cercetare pentru Pace, de la Stockholm. Statele Unite au redus semnificativ investitiile lor militare anul trecut, dar au ramas de departe tara cu cele mai mari cheltuieli in acest domeniu.Dupa ce au mentinut o crestere anuala medie de 7,4% intre 2001 si 2009, Statele Unite au marit cheltuielile lor militare cu 2,8% in 2010 fata de anul precedent. In ceea ce priveste valoarea, Washingtonul a cheltuit 19,6 miliarde de dolari in plus comparativ cu 2009, la o crestere mondiala totala de 20,6 miliarde pentru aceeasi perioada, scrie presa internationala. Ca ritm, regiunea lumii ce a marit cel mai mult cheltuielile ei militare intr-un an (+5,8% in 2010) este America de Sud, care a atins 63,3 miliarde de dolari datorita mai ales unei bune sanatati economice, potrivit SIPRI. In Europa, recesiunea economica a determinat guvernele sa reduca cheltuielile lor militare cu 2,8% pentru intregul continent, in special in tarile cu economii vulnerabile din Europa Centrala si de Est, precum si in tarile in particular lovite de criza ca Grecia. Insa recesiunea mondiala nu a stopat vanzarile de armament, acestea inregistrand in 2009 o crestere de opt procente in termeni reali, pana la 401 miliarde de dolari, iar producatorii din SUA si Europa Occidentala au dominat piata globala, a anuntat luni Institutul International de Cercetare pentru Pace. 45 din primii 100 producatori mondiali de arme au sediul in SUA, iar 33 in Europa Occidentala. Impreuna sunt responsabili pentru 90 la suta din vanzarile mondiale de arme. Potrivit SIPRI, doar 10 dintre primii 100 de mari producatori de arme au sediul in Asia (patru in Japonia, trei in India, doi in Coreea de Sud si unul in Singapore) in timp ce producatorii din America Latina si Africa nu se numara printre primii 100. In pofida recesiunii economiei globale din 2009, vanzarile totale ale celor mai mari 100 de producatori mondiali de arme au crescut cu 14,8 miliarde de dolari in 2009 comparativ cu 2008, se arata intr-un raport al SIPRI. Comparativ cu 2008, este vorba de o crestere de opt procente in termeni reali, iar comparativ cu anul 2002, cresterea in termeni reali este de 59 de procente, adauga SIPRI. Pe lista SIPRI sapte din primii zece producatori mondiali de arme sunt companii americane: Lockheed Martin, Boeing, Northrop Grumman, General Dynamics, Raytheon, L-3 Communications si United Technologies. Cu vanzari de 33,4 miliarde de dolari, Lockheed Martin a reusit sa devanseze liderul mondial din 2008, compania britanica BAE Systems (33,3 miliarde de dolari). Primii trei producatori europeni sunt BAE Systems, EADS (numarul sapte global cu vanzari de 15,9 miliarde de dolari) si grupul italian Finmeccanica (numarul opt mondial) cu vanzari de 13,3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, cifrele SIPRI nu includ insa si China. Creat in 1966, SIPRI este un institut international independent cu sediul la Stockholm, finantat in proportie de 50% de statul suedez si specializat in conflicte, armamente, control al armelor si dezarmare.
In 2010, Republica Moldova a exportat in China de 4 ori mai mult decit in 2009, iar, in cazul exportului de vinuri moldovenesti, statisticile partii chineze arata o crestere de 8 ori a acestora. Secretarul General al Guvernului R. Moldova, Victor Bodiu, a avut luni o intrevedere cu o delegatie a Ministerului Comertului al Republicii Populare Chineze, condusa de Sun Yongfu, Director general al Departamentului Afaceri Europene din cadrul Ministerului Comertului. Aceasta este a doua intilnire dintre Victor Bodiu si Sun Yongfu, prima intrevedere avind loc un an in urma in Beijing. Ambele parti s-au aratat multumite de faptul ca in perioada ce a trecut au avansat mai multe proiecte bilaterale. Victor Bodiu a apreciat deschiderea de care dau dovada reprezentantii Republicii Populare Chineze, mentionind, de asemenea, cooperarea excelenta cu Ambasada RP Chineze din Chisinau, dar si implicarea in atragerea investitorilor chinezi in Republica Moldova. Victor Bodiu a mentionat ca Guvernul conlucreaza eficient cu intreprinzatorii chinezi care au dezvoltat afaceri in tara noastra. Indeosebi a fost mentionata Corporatia Sinohydro, care se arata interesata sa implementeze proiecte in infrastructura drumurilor cu o valoare de 62,4 milioane dolari SUA. Un alt subiect discutat a fost ajutorul nerambursabil al RP Chineze pentru Republica Moldova. O parte din acesta a fost deja directionat catre amplasarea sistemului de supraveghere video pentru asigurarea sigurantei traficului rutier in municipiul Chisinau. In cadrul intilnirii de astazi s-a discutat si despre valorificarea unei alte parti din ajutorul financiar nerambursabil de 16 milioane de yuani (2,6 mln USD) oferit Republicii Moldova de Republica Populara Chineza, partile urmid de comun acord sa identifice o destinatie. Victor Bodiu a specificat ca dezvoltarea relatiilor economice intre Republica Moldova si Republica Populara Chineza este o prioritate a Guvernului de la Chisinau, comercializarea vinurilor moldovenesti pe piata chineza fiind unul din principalele obiective. Sun Yongfu a mentionat ca, in ultimul an, relatiile dintre Republica Moldova si Republica Populara Chineza au cunoscut un avint admirabil, in mare parte datorita intilnirii avuta de premierii celor doua tari, dar si a expozitiei de la Shanghai. Sun Yongfu a spus ca in 2010 Moldova a exportat in China de 4 ori mai mult decit in 2009. In cazul exportului de vinuri moldovenesti, statisticile partii chineze arata o crestere de 8 ori a acestora. Seful delegatiei chineze a mai declarat ca, la expozitia de la Shanghai, Moldova a expus in pavilionul ei produse de calitate inalta si care au fost apreciate de toata lumea.