Naftogaz din Ucraina dă Rusia în judecată pentru 5 miliarde de dolari

Naftogaz din Ucraina dă Rusia în judecată pentru 5 miliarde de dolari

Compania energetică de stat ucraineană Naftogaz și șase dintre subsidiarele sale au intentat un proces la Curtea Internațională de Arbitraj de la Haga în care cere Rusiei despăgubiri de circa 5 miliarde de dolari cauzate de ocuparea peninsulei Crimeea, precizează un comunicat al companiei citate, preluat de Karadeniz Press. „Naftogaz și șase companii din grupul său – Chornomornaftogaz, Ukrtransgaz, Likvo, Ukrgazvydobuvannia, Ukrtransnafta și Gaz Ukrainy au intentat un proces la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga în care caută compensații pentru pierderile provocate de capturarea ilegală a bunurilor companiei de către Rusia în Crimeea”, se precizeazî în document. Pierderile estimate de experții ucraineni se ridică la 5 miliarde de dolari americani, iar Curtea va lua o decizie în privința procesului până la finele lui 2018.

Naftogaz a angajat pentru acest proces firma internațională de avocatură Covington & Burling LLP pentru a proteja drepturile companiei în această acțiune juridică. Firma de avocatură menționată a mai reprezentat în trecut interesele investitorilor companiei Yukos în disputa împotriva Rusiei.

Share our work
România vrea să ducă în Republica Moldova o parte din gazele pe care le va exploata din Marea Neagră

România vrea să ducă în Republica Moldova o parte din gazele pe care le va exploata din Marea Neagră

 

Ministerul Energiei de la București a emis, săptămâna trecută, autorizaţia de construire a conductelor de transport al gazelor naturale pe ruta Oneşti-Gherăşti şi Gherăşti-Leţcani. Acest proiect este o parte a planului România de exploatări viitoare a resurselor energetice din Marea Neagră, care apoi să poată fi distribuite, inclusiv în Republica Moldova. Prin realizarea acestui proiect s-ar completa numărul conductelor existente în vederea creşterii capacităţii de transport al gazelor în special în perioada de iarnă, R. Moldova fiind în prezent dependentă de gazele rusești, furnizate de Gazprom.

„Este a doua autorizaţie de construire pe care Ministerul Energiei o emite în acest an: după proiectul BRUA, am reuşit ca prin structura pe care am înfiinţat-o în cadrul ministerului, să asigurăm condiţiile începerii lucrărilor şi la conductele din Nord-Estul României. Realizarea acestui proiect pregăteşte momentul în care România va începe exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi contribuie la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. De asemenea, realizarea acestui proiect va crea premizele unei noi pieţe de desfacere a gazelor către Republica Moldova, la un debit de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Totodată, noile conducte vor putea asigura o presiune compatibilă cu cea din sistemul de gaze al Republicii Moldova, astfel că, la graniţă va fi asigurată o presiune de 38 bar”, declară ministrul Energiei, Toma Petcu.

Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019, a informat Ministerul Energiei, precizând că bneficiarul investiţiei este Transgaz, iar costurile proiectului sunt estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile. Proiectul are două obiective: în primul rând, construcţia tronsonului Oneşti-Gherăşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi realizarea conductei Gherăşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri). Pe lângă aceste două conducte, proiectul prevede şi construirea a două staţii de comprimare, la Oneşti (jud. Bacău) şi Gherăşti (jud. Neamţ).

Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iaşi-Ungheni (Rep. Moldova) şi vor contribui la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. „Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale în zona de Nord-Est a României (în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi) va îmbunătăţi aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din regiune şi va asigura capacitatea de transport către Republica Moldova”, se precizează în comunicat Ministerului Energiei de la București.

Share our work
Rusia joacă tare în Kurdistanul irakian și vrea să construiască un gazoduct de mari dimensiuni

Rusia joacă tare în Kurdistanul irakian și vrea să construiască un gazoduct de mari dimensiuni

 

Compania energetică rusă Rosneft și guvernul din Kurdistanul irakian „au negociat oportunitatea ca Rosneft să participe la un proiect de finanțare a construcției unui gazoduct în regiunea Kurdistanului”, precizează un comunicat al companiei ruse emis luni, citat de Karadeniz Press. „Este de așteptat ca un acord separat în cadrul acestui proiect să fie finalizat până la finele acestui an”, mai anunță comunicatul. Investiția va fi făcută în cadrul unei înțelegeri de tip BOOT (Build-Own-Operate-Transfer) și va fi recuperată prin taxe ce vor fi convenite pe bază de recuperare a acestor investiții, mai precizează Rosneft.

Capacitatea anuală a gazoductului ar trebui să se ridice undeva la 30 de milioarde de metri cubi anual și va avea ca principal scop furnizarea de gaze pentru consumatorii casnici. „Gazoductul din regiunea Kurdistanului a aproviziona nu numai centralele electrice și fabricile interne ale regiunii, dar va putea exporta și volume substanțiale de combustibil către Turcia și piețele europene în anii ce vor urma”, se mai arată în comunicatul Rosneft. Darea în exploatare a conductei de gaz și primele livrări interne sunt planificare pentru 2019, iar exporturile pentru 2020.

Rosneft și guvernul Kurdistanului irakian au semnat o serie de acorduri pentru a-și extinde cooperarea la Forumului Economic Internațional de la Sankt-Petersburg din iunie 2017. Unul dintre documente stipulează faptul că Rosneft va primi acces la managementul unui sistem de transport energetic foarte mare de pe teritoriul Kurdistanului irakian ce va avea o capacitate zilnică de 700.000 de barili de petrol.

Share our work
Procurorii ruși își mențin acuzațiile de mită în cazul fostului ministru al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev, pentru un gest făcut „cu două degete”

Procurorii ruși își mențin acuzațiile de mită în cazul fostului ministru al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev, pentru un gest făcut „cu două degete”

 

Alexei Uliukaiev, fostul ministrul al Dezvoltării Economice al Rusiei

Investigatorii din cazul fostului ministru al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev, acuzat că ar fi cerut mită în valoare de două milioane de dolari de la directorul Rosneft, Igor Sechin, unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui Putin, s-a făcut prin arătarea a două degete, atunci când se presupune că i-ar fi cerut acestuia o mită în valoare de două milioane de dolari, relatează Tass de la procesul fostul oficial rus ce se desfășoară la un tribunal din Moscova.  Procurorii l-au chemat să depună mărturie pe bodyguard-ul lui Sechin, Vadim Dereviagin, care ar fi asistat la conversația dintre Sechin și Uliukaiev în timpul unei partide de biliard, ce ar fi avut loc în timpul summitului BRICS de la Goa în 2016. Procurorul a citit declarația lui Dereviagin în timpul investigației și l-a întrebat explicit pe Dereviagin dacă ar fi văzut gestul lui Uliukaiev de a fi arătat „două degete” lui Sechin.

Mă uitat la Sechin cum juca biliard. Diverși oameni veneau să-l încurajeze. Uliukaiev a fost unul dintre ei. Discuția lor nu a durat mai mult de cinci minute. Nu l-am văzut pe Uliukaiev făcând gestul celor „două degete, dar nu pot spune nici că nu ar fi existat un astfel de gest”, a răspuns Dereviagin către procurori.

Procesul cusut cu ață albă

Agenția Karadeniz Press a scris despre acest caz și desfășurarea sa. Anterior, Uliukaiev a precizat că directorul Rosneft, Igor Secin și generalul FSB Feoktițov i-ar și înscenat luarea de mită. „Mita a fost provocată de falsa mărturie a lui Secin. Acuzațiile s-au bazat doar pe declarațiile acestuia”, a spus fostul ministru.

Trebuie să spus că transferul banilor din mită a fost planificat de FSB. Secin m-a sunat sub pretextul discutării unor afaceri ale companiei și m-a convins să vin în clădirea Rosneft, acolo unde mi-a înmânat banii”, a mai spus Ulikaiev. Deşi înalţii funcţionari sunt demişi adesea pentru scandaluri de corupţie, aceasta a fost prima arestare a unui ministru în exerciţiu de la căderea URSS. Vladimir Putin l-a demis imediat şi l-a înlocuit, după o perioadă de interimat, cu un economist în vârstă de 35 de ani din Ministerul de Finanţe, Maksim Oreşkin.

Cine este Uliukaiev

Faptele care îi sunt reproşate lui Uliukaiev, dar şi actorii implicaţi – un fost ministru technocrat fără prea multă carismă şi o companie semi-publică foarte puternică – a provocat o surpriză în rândul aripii liberale ruse, de care era apropiat fostul ministru. Înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, unii analişti au văzut în această arestare un nou episod în lupta dintre clanurile din jurul lui Vladimir Putin.

În martie 2017, Secin a confirmat că adjunctul șefului Serviciului de Securitate al Rosneft, Oleg Feoktițov a părăsit compania și s-a întors în serviciul militar. Feoktițov s-a născut în 1964 și este absolvent al Academiei KGB. El a venit pe această funcție în Rosneft în septembrie 2016.

În prezent, Uliukaiev se află în arest la domiciliu până pe data de 27 ianuarie 2018, conform unei decizii luate de instanța care îl judecată luna trecută.

Share our work
Rusia și Ungaria, pe ultima sută de metri în a demara lucrările la centrala nucleară de la Paks

Rusia și Ungaria, pe ultima sută de metri în a demara lucrările la centrala nucleară de la Paks

 

Președintele rus, Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orban s-au întâlnit pe 28 august, la Budapesta

Moscova va finanța construcția centralei nucleare de la Paks din Ungaria, a declarat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în cadrul unei conferințe comune de presă ținute la Budapesta cu premierul ungar, Viktor Orban. „Lucrăm la proiectele noastre comune mari, inclusiv cele din sectorul energetic. Cât privește binecunoscutul proiect Paks, acesta a primit 12 miliarde de dolari. Lucrările la acest șantier vor debuta la începutul anului viitor”, a declarat Putin, citat de Tass. El a mai adăugat că investitorii ruși arată un tot mai mare interes pentru Ungaria și că volumul investițiilor au totalizat 1,5 miliarde de dolari, dar și că schimburile comerciale dintre cele două țări au crescut.

Centrala atomoelectrică Paks, situată la 100 de kilometri sud de Budapesta, are patru reactoare. Alte două reactoare vor fi construite în 2018-2019, în cadrul unui proiect în valoare de 12,5 miliarde de euro creditat cu 10 miliarde de euro de Administraţia de la Moscova. Ungaria va rambursa împrumutul în următorii 21 de ani.

Inițial, cele două țări s-au înțeles să construiască două reactoare la Paks în ianuarie 2014. Centrala de la Paks a fost construită la finalul anilor 1980 și produce în prezent 40% din energia consumată în plan intern de Ungaria.

Share our work
Gazprom crește exporturile de gaze pentru viitorii consumatori de pe traseul Turkish Stream

Gazprom crește exporturile de gaze pentru viitorii consumatori de pe traseul Turkish Stream

 

Gazprom a mărit estimările privind livrările de gaz natural pentru consumatori prin gazoductul Turkish Stream de la 1 ianuarie 2017 la 15 august 2017, a precizat compania într-un comunicat remis joi. Mai precis, livrările de gaz pentru Turcia sunt în creștere, la fel și pentru sudul și sud-estul Europei. Exporturile au crescut cu 22,4% de la an la an pentru Turcia, cu 13,2% pentru Grecia și cu 40,8% pentru Serbia, la fel cu 11,1% pentru Bulgaria și 24,4% pentru Ungaria.

Gazprom și-a mărit exporturile pentru țările din afara CSI-ului cu 12% din fiecare an, mai exact cu 12,7 miliarde de metri cubi în perioada 1 ianuarie – 15 august 2017, ajung la o cifră de 118,3 miliarde de metri cubi, a mai precizat gigantul energetic rus.

Anterior, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller a precizat că, în 2016, a crescut livrarea de gaz pentru țările străine cu 12,5% de la an la an, ajungându-se la 179,3 miliarde de metri cubi, acesta fiind vârful exporturilor. În 2017, exporturile ar putea depăși 180 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Cu o lungime de 900 de kilometri, gazoductul Turkish Stream va lega Anapa de regiunea Thracia de pe coasta turcească a Mării Negre. Una din cele două linii ale gazoductului este destinată aprovizionării pieţei din Turcia cu gaze naturale ruseşti iar cea de-a doua ar urma să transporte gaze naturale către ţările din sudul şi sud-estul Europei. Fiecare din cele două lunii ale gazoductului Turkish Stream ar urma să aibă o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an. Turkish Stream face parte din planurile Rusiei de a ocoli Ucraina, principala conductă de tranzit pentru livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei.

Share our work