Varșovia, zeci de miliarde pentru armată

Varșovia, zeci de miliarde pentru armată

Sistemele HIMARS, dorite de Polonia

Sistemele HIMARS, dorite de Polonia

Polonia va aloca 185 de miliarde de zloţi (44 de miliarde euro) pentru modernizarea armatei până în anul 2026, în principal pentru modernizarea avioanelor şi elicopterelor militare, precum şi a submarinelor, anunţă ministrul Justiţiei, Mariusz Blaszczak, citat de site-ul cotidianului Le Figaro, preluat de mass-media de la București. Noi capabilităţi militare urmează să fie instalate în principal în estul Poloniei, pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, pentru descurajarea Rusiei.

Patriot pentru Polonia

„Este vorba de o direcţie, de o bază de plecare pentru dezvoltare”, a declarat Mariusz Blaszczak, citat de mass-media de peste Ocean. Printre achiziţiile prioritare ministrul a enumerat 32 de avioane militare noi, pentru înlocuirea flotelor de aparate MiG29 şi Su22, precum şi submarine, elicoptere şi sisteme sol-aer.

La jumătatea lunii februarie 2019, Polonia şi Statele Unite au semnat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane euro) pentru achiziţionarea a 20 de sisteme de rachete mobile HIMARS. În martie 2018, Polonia a achiziţionat un sistem balistic american Patriot, în cadrul unui contract de 4,75 miliarde de dolari (3,8 miliarde de euro).

Fort Trump

În septembrie 2018, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, preciza că studiază „foarte serios” posibilitatea de a stabili o bază militară americană în Polonia. „Analizăm foarte serios această posibilitate”, a declarat Donald Trump primindu-l în Biroul Oval pe omologul său polonez, Andrzej Duda.

„Polonia este dispusă să contribuie semnificativ pentru ca Statele Unite să aibă o prezenţă în Polonia”, a adăugat el. „Dacă sunt dispuşi să facă asta, vom vorbi cu siguranţă despre acest lucru”, a mai spus liderul de la Casa Albă.

În cursul unei conferinţe de presă comune, preşedintele polonez l-a îndemnat pe Donald Trump „să desfăşoare mai mulţi soldaţi americani în Polonia”. „Sper că veţi lua decizia de a desfăşura mai multe unităţi şi echipament. Mi-ar plăcea să văd o bază americană permanentă în Polonia”, a adăugat el, sugerând să fie numită „Fort Trump”.

O astfel de iniţiativă, dacă se va concretiza, ar putea produce iritare în rândul NATO, din care Polonia face parte, dar şi să agraveze puternicele tensiuni dintre Occident şi Rusia. (M.B.)

Share our work
Iohannis trage un puternic semnal de alarmă. CE a spus șeful statului român despre RUSIA și pericolul de la Marea Neagră

Iohannis trage un puternic semnal de alarmă. CE a spus șeful statului român despre RUSIA și pericolul de la Marea Neagră

Klaus Iohannis la reuninea în format B9. Foto: presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat îngrijorat, joi, cu privire la evoluţiile din regiunea Mării Negre, în contextul în care Rusia „ameninţă în continuare stabilitatea” regiunii. Liderul de la Cotroceni a subliniat că este nevoie de „o abordare coerentă pe întregul flanc estic”.

„Avem nevoie să asigurăm o abordare coerentă pe întregul flanc estic. Sunt profund îngrijorat de evoluţiile din regiunea Mării Negre. Intensificarea constantă a activităţii militare a Rusiei în Crimeea, culminând cu incidentul de la Kerci, şi conflictul în desfăşurare din Ucraina de Est, hărţuirea avioanelor şi navelor aliate, nu fac decât să demonstreze că Rusia ameninţă în continuare stabilitatea acestei regiuni. Este timpul să ne întrebăm la modul cel mai serios: este NATO îndeajuns de eficient în aceste împrejurări? Ce spun toate aceste evoluţii despre postura şi despre acţiunile noastre? Răspunsul meu este că în mod cert este nevoie să facem mai mult. Este nevoie de o apărare robustă, terestră, aeriană şi maritimă, prin asigurarea planurilor, forţelor şi capabilităţilor corecte pentru întărirea prezenţei înaintate a NATO”, a spus Iohannis, la sesiunea plenară a Summitului B9 – „Situaţia securităţii în Europa, în vecinătatea sa şi în afara ei şi implicaţiile acesteia în adaptarea NATO”.

El a arătat că, în primul rând, este nevoie de întărirea „posturii de descurajare” la Marea Neagră, relatează Agerpres.

„O postură de descurajare mai robustă ar trebui să înceapă cu suplinirea lipsurilor şi cu folosirea măsurilor agreate la capacitate maximă. Este nevoie de o prezenţă navală şi aeriană mai persistentă în regiune, atât din partea aliaţilor riverani, cât şi din partea celorlalţi aliaţi, pentru supraveghere, exerciţii şi vizite în port. Avem nevoie, de asemenea, de o prezenţă aliată terestră mai puternică”, a detaliat şeful statului român.

Preşedintele Iohannis le-a transmis şefilor de stat din statele membre B9 că România contează pe sprijinul lor pentru ca Brigada Multinaţională de la Craiova să fie cu adevărat multinaţională, capabilă să descurajeze şi să apere şi pentru înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

El a punctat că ar trebui acordată mai multă atenţie partenerilor din est şi să fie oferit mai mult sprijin.

„Putem să sporim capacitatea acestora de a se apăra singuri în faţa oricărui tip de ameninţări, fie ele militare, cibernetice, hibride sau pură propagandă. De asemenea, putem să le arătăm că nu sunt singuri, implicându-i mai mult în procesul de pregătire şi în exerciţii, în schimbul de informaţii şi în dialogul politic cu privire la securitatea în regiune”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat şi faptul că partenerii NATO din Balcanii de Vest au nevoie de o atenţie sporită, întrucât această regiune se confruntă cu provocări de securitate complexe, atât interne, cât şi externe. În context, el a precizat că semnarea Protocolului de Aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord reprezintă un pas major pentru procesul de reconciliere regională.

Potrivit preşedintelui Iohannis, cooperarea NATO-UE are o importanţă deosebită pentru asigurarea unui mediu stabil şi sigur în zona euroatlantică, dar şi în afara acesteia.

„Cuvintele-cheie pentru ca ea să funcţioneze şi să producă rezultatele preconizate sunt complementaritatea şi sinergia acţiunilor. Mobilitatea militară, sprijinul pentru partenerii noştri din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest, contracararea ameninţărilor hibride, ar trebui să rămână o prioritate comună. În acest sens, în timpul Preşedinţiei noastre la Consiliul UE, vom sprijini eforturile de consolidare a rolului UE în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea”, a afirmat el.

Şeful statului român a mai precizat că trebuie arătat că NATO este o „alianţă puternică, care livrează”.

„Rezultatele noastre în toate aceste domenii vor asigura succesul reuniunii liderilor NATO de la sfârşitul acestui an. (…) Puteţi conta pe noi, domnule secretar general, în ceea ce priveşte pregătirea adecvată a acestei reuniuni. Puteţi conta, de asemenea, pe România, care va continua să îşi îndeplinească toate angajamentele din cadrul NATO”, a conchis Iohannis.

Preşedintele Iohannis participă, joi, la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), care are loc la Kosice, în Republica Slovacă.

La eveniment participă şi şefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. La finalul reuniunii va fi adoptată o declaraţie comună, care va evidenţia evaluările şi obiectivele comune ale statelor participante la acest format, inclusiv în pregătirea următorului summit aliat, preconizat pentru finalul acestui an.

În cadrul reuniunii sunt organizate două sesiuni plenare, va fi dezvelită o placă comemorativă, iar la final preşedinţii României, Klaus Iohannis, Slovaciei, Andrej Kiska, şi Poloniei, Andrzej Duda, vor susţine o conferinţă de presă comună.

Formatul Bucureşti (B9) a fost lansat la iniţiativa preşedinţilor României şi Poloniei. Primul summit a avut loc în noiembrie 2015, la Bucureşti, iar al doilea la Varşovia, în iunie 2018.

Share our work
Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Buletine de vot scoase de la tipar pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, de pe 24 februarie 2019. Foto: CEC

Forțele de stânga au ieșit câștigătoare la alegerile din R.Moldova, dar totuși fără ca niciun partid din rândul lor să obțină suficiente locuri în viitorul Parlament pentru a conduce de unul singur, astfel că negocierile politice ulterioare vor determina dacă țara va rămâne pe drumul pro-European sau se va îndrepta spre un curs mai apropiat de Rusia, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. 

Partidul pro-rus al Socialiștilor din Moldova, PSRM, precum și partidul naționalist, anterior pro-european, PDM, au ieșit drept câștigătoare în alegerile parlamentare de duminica trecută din Republica Moldova, unul pe lista națională, iar celălalt pe cele circumscripțiile uninominale, ca număr de mandate.

Dar după această perioadă de guvernare a PDM din ultimii ani, marcată de scandaluri majore de corupție și lupte ale democraților adversarii și foștii săi aliați, provocarea acum pentru partidele care au trecut pragul de accedere în Parlament este de a aduna o majoritate cu care să guverneze.

Noua majoritate va determina, de asemenea, dacă Moldova va continua pe calea sa europeană sau va lua o nouă direcție, apropiindu-se de Moscova.

În concluzie, în Parlamentul următor vor fi reprezentate în total patru partide: PSRM va avea 35 de mandate în legislatura de 101 locuri; PDM va avea 30, în timp ce ACUM, un bloc politic format din două partide proeuropene – PAS și PPDA – vor avea 26 de mandate.

Al patrulea partid, de factură pro-rusească și condus de primarul condamnat al Orheiului, Ilan Șor, va fi reprezentat de opt parlamentari. Alți trei candididați independenți vor intra în Parlament.

Strategii post-electorale

Președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care este liderul de facto al PSRM, a declarat luni că el și partidul său vor aștepta un timp înainte de a decide ce să facă despre încercarea de a forma o coaliție de guvernământ pentru a vedea cum va alege Comisia Electorală Centrală (CEC) să se ocupe de numeroasele acuzații de fraudă din ziua votării.

„Pentru a emite o opinie dacă alegerile au fost sau nu legitime, fie că a fost sau nu frauduloase, trebuie să așteptăm deciziile finale ale organelor se vor ocupa de aceste probleme”, a spus Dodon.

Cu toate acestea, negocierile din spatele scenei ar fi putut deja fi demarate.

Liderul PDM Vlad Plahotniuc a declarat că partidul său este dispus să negocieze un potențial guvern de coaliție cu orice partid care a trecut pragul electoral sau cu candidați independenți după validarea mandatelor lor.

„Nu există restricții privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească partenerii de dialog – nici doctrina, nici diferențe de opinie din trecut”, a spus Plahotniuc.

El a insistat, de asemenea, că PDM este deasupra „orgoliilor personale”.

Dar blocul pro-european ACUM a sugerat că nu ar accepta rezultatele, denunțând alegerile drept „cea mai întunecată pagină din istoria Moldovei” de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991.

„Noi, blocul ACUM [ACUM], nu recunoaștem că alegerile sunt libere și corecte. Am acumulat dovezi și informații despre frauda comisă în ziua alegerilor”, a declarat co-președintele ACUM, Maia Sandu.

Ea a menționat că toate probele pe care le-a strâns blocul vor fi formulate într-un raport care va fi lansat cât mai curând posibil.

Principalul ONG care a monitorizat procesul electoral în Moldova, Promo-LEX, a remarcat peste 400 de incidente sau încălcări ale legii, dar a concluzionat că, în general, alegerile au fost libere.

Cu toate acestea, peste 38.000 de cetățeni moldoveni care trăiesc în regiunea separatistă transnistreană au fost aduși într-o manieră organizată pentru a vota, potrivit filmărilor adunate de mass-media independentă din R. Moldova.

Au fost vehiculate suspiciuni că fiecare votat ar fi fost plătit cu sume de până la 20 de dolari pentru votul său, PSRM, PDM și Partidul Șor fiind acuzate de acest lucru de către rivalii lor politici.

Părțile au negat oferirea de mită. Cu toate acestea, unii oameni au recunoscut pe camera de filmat că au primit bani pentru voturile lor.

PDM încearcă să-și extindă conducerea

Analiștii politici consideră PDM drept marele câștigător al zilei de duminică, însă partidul va trebui să depășească anumite probleme pentru a aduna o majoritate de guvernământ și să rămână la putere.

„PDM va încerca să stabilească o majoritate, bazându-se pe sprijinul partidului Ilan Șor, al candidaților independenți și al unor parlamentari care vor fi convinși prin diverse metode de a se alătura unei eventuale coaliții guvernamentale formate în jurul democraților”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN .

În trecut, PDM a fost acuzat că folosește mită sau amenințări pentru a convinge alți deputați să se alăture sau să-și părăsească partidele. Partidul a negat acest lucru.

Între timp, analistul politic Dumitru Minzarari a scris pe pagina sa de Facebook că, în opinia sa, PSRM -ul lui Dodon va dori să coabiteze cu PDM în următorul guvern, alternativa fiind ca PDM să îi racoleze o parte din deputați.

PSRM ar fi interesat mai mult să fie formal în coalitie cu PDM, pentru că în alternativă va „dărui” oricum deputații necesari. Participarea formală le va permite să pretindă la fotolii în guvern”, a scris Mînzărari pe Facebook.

Isac a subliniat că PDM și PRSM au cooperat în trecut, în ciuda faptului că fiecare acuză cealaltă parte că sunt marionete ale Moscovei sau Bruxelles-ului.

„În ultimii ani, PDM și PRSM s-au prezentat între Moscova și Bruxelles ca oameni de paie. Dar, de fapt, ei au cooperat pe anumite obiective majore comune, cum ar fi sistemul electoral mixt „, a spus Isac.

Analistul român, Armand Goșu, a scris într-un editorial pe site-ul Contributors.ro că poate vedea trei scenarii posibile în care PDM ar putea avea majoritatea și astfel să-și extindă perioada de guvernare.

„Plahotniuc fură deputați de la alte partide și-și face majoritate simplă; mare coaliție între democrați și socialiști (67 deputați din 101); alegeri parlamentare anticipate în vară, odată cu cele locale”, a sugerat Goșu.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Alegerile din Moldova nu s-au desfășurat pe picior de egalitate pentru toate partidele

ANALIZĂ: Alegerile din Moldova nu s-au desfășurat pe picior de egalitate pentru toate partidele

Campania electorală în R. Moldova a fost una murdară, opinează analiștii politici

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie din Moldova a fost una extrem de murdară, spun analistii, iar partidele proeuropene au fost cele mai frecvente ținte, se arată într-o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight , citat de EvZ Moldova.

Moldova este la doar câteva zile distanță de alegerile parlamentare, dar chiar înainte de votare, criticii guvernului vorbesc despre greșelile dintr-o campanie marcată de abuzuri privind folosirea resurselor adminitrative, de trucuri murdare sau de brațul lung al Rusiei.

Mizele sunt ridicate, având în vedere echilibrul delicat al republicii sovietice între integrarea în rândul țărilor occidentale și cultivarea vechilor legături cu Moscova.

Preț de 10 ani de la „Revoluția Twitter” din 2009 împotriva comuniștilor de atunci, Moldova a parcurs calea integrării în Uniunea Europeană, dar scandalurile de corupție și derapajele democratice au deteriorat relațiile cu Bruxelles-ul.

Analistii susțin ca forțele pro-europene din cadrul opoziției au fost vizate în mod incorect de Partidul Democrat si partidele pro-ruse. Cu majoritatea mijloacelor de informare în masă afiliate marilor partide și a resurselor de stat aflate la dispoziția PD, aceștia susțin că terenul pe care se joacă această partidă politică nu este la fel pentru toți jucătorii implicați.

Mai mult de 80% din mass-media din Moldova este concentrată în mâinile partidelor politice, potrivit unor rapoarte independente de la Chișinău. „Prima impresie este că a fost o campanie destul de urâtă”, a declarat analistul politic Ion Tăbârță.

„Chiar dacă nu au existat până acum dezvăluiri șocante, a fost o campanie destul de disproporționată, iar forțele celor implicați în alegeri nu au fost egale”, a declarat el pentru BIRN.

Socialiștii pe primul loc

Ion Tăbârță a mai declarat că PD a exploatat resursele de stat pentru a influența alegătorii și că partidul de guvernământ a avut un pact de „neagresiune” nescris cu partidul prorus PSRM, ambele țintinând aproape exclusiv înspre blocul politic proeuropean ACUM, o alianță dintre Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Maia Sandu și a Platforma Demnitate și Adevăr, PPDA, a lui Andrei Năstase.

De asemenea, amestecat în această poveste este și partidul pro-rus, condus de Ilan Shor, condamnat în primă instanță pentru furtului unui miliard de dolari americani în 2014. Partidul său este văzut în general de către analiști ca un proiect al PD menit să atace opoziția, dar și să atace PSRM.

„Partidul Șor este un fel de buldog care fost asmuțit asupra opoziției pro-europene de centru-dreapta”, a spus Tabarta. „Blocul politic ACUM a fost împiedicat de unele obstacole și a fost denigrat de către mass-media subordonate politic”, a mai adăugat el.

Un sondaj publicat pe 5 februarie de Institutul Internațional Republican (IRI) a pus PSRM în top cu 39% din opțiunile alegătorului, urmat de PD cu 14%, PAS cu 13% și PPDA cu 9%. Ultimele două formează blocul ACUM.

Cartea rusească

Rusia și-a făcut preferințele extrem de clare, căutând o victorie socialistă care ar oferi sprijin pentru președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, văzut pe scară largă ca lider de facto al Partidului Socialist. „Implicarea Moscovei a fost masivă ca de obicei”, a spus expertul politic Mihai Isac.

„Kremlinul și-a transmis mesajul prin mass-media de limbă rusă, cât și prin Biserica Moldovei, care este subordonată Patriarhiei Rusiei”, a declarat Isac pentru BIRN. De asemenea, el a acuzat partidul de guvernământ că încearcă să înăbușe votul diasporei, acolo unde trăiesc circa un milion de moldoveni.

Moldovenii din România, Europa de Vest și Statele Unite tind să voteze pentru partidele proeuropene, de centru-dreapta, iar cele din Rusia favorizează Socialiștii.

„O problemă deosebită este reprezentată de discriminarea, sub diferite pretexte, a alegătorilor din diasporă, unde au fost organizate puține secții de votare”, a spus Isac.

Președintele rus Vladimir Putin s-a înscris și el personal în campanie, primindu-l pe Dodon la Kremlin luna trecută și promițându-i sprijin pentru mărfurile moldovenești exportate în Rusia. Acestuia i s-a mai promis sprijin pentru eliminarea unor penalități pentru moldovenii care trăiesc în Rusia și regimul de ședere în această țară.

Piloții ca pioni

La 11 februarie, Dodon a anunțat că doi piloți moldoveni de elicopter, care au fost capturați în Afganistan de către talibani în noiembrie 2015 au fost eliberați grație Moscovei. Potrivit versiunii oficiale a comunicării, eliberarea lor ar fi fost negociată de un ONG condus de Igor Ceaika, un prieten al lui Dodon și fiul Procurorului General aș Rusiei, Yuri Chaika. Dodon a făcut anunțul după o întâlnire cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov.

„Fără sprijinul prietenilor noștri din Federația Rusă, eliberarea piloților moldoveni din captivitate ar fi fost imposibilă”, a spus Dodon. El a menționat că el și ambasadorul au făcut schimb de opinii cu privire la campania electorală. PD l-a acuzat pe Dodon de exploatarea situației celor doi piloți pentru câștiguri politice.

Mai multe zile la rând, ONG-ul lui Igor Ceaika a refuzat diplomaților moldoveni permisiunea de a vedea piloții. El a declarat că autoritățile de la Chișinău sunt „isterice” și a spus că, în prezent, piloții primesc tratament, după care vor fi eliberați după alegerile parlamentare. Conform Constituției Republicii Moldova, președintele nu trebuie să fie membru sau să susțină în mod explicit vreun partid. Dar asta nu a împiedicat soția lui Dodon să sprijine socialiștii prin fundația ei caritabilă „Din Suflet”.

Share our work
Editorial: Cum încearcă Rusia să pună din nou în genunchi Moldova

Editorial: Cum încearcă Rusia să pună din nou în genunchi Moldova

Rusia nu stă departe de implicarea în alegerile din Republica Moldova nici de această dată și își promovează activ interesele pe toate palierele. Aflată la marginea „Imperiului”, așa cum numea Uniunea Sovietică scriitorul polonez Ryszard Kapuściński, Republica Moldova nu a încetat de facto să iasă de sub influența Moscovei, chiar dacă și-a câștigat indepedența în 1991

După ce a pierdut influența în Ucraina, Moscova vrea să se asigure că nu i se va întmpla același lucru și la Chișinău. Obiectivul principal al Rusiei este să stopeze traseul european al R. Moldova pe care Chișinău merge după „Revoluția Twitter” din aprilie 2009.

Atunci forțele pro-europene au ajuns la putere și au demarat o serie de reforme menite să transforme Moldova într-o viitoare țară candidată pentru intrarea în Uniunea Europeană. Dar Rusia a mizat întotdeauna pe proiectele sale politice la Chișinău și personaje-cheie pe care să le poată folosi.

O parte din foștii comuniști s-au rebranduit în socialiști, după 2009, și au format Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Acesta a devenit totalmente obidient intereselor Moscovei. Pe acest fond, în 2016, PSRM a câștigat alegeri prezidențiale și l-a trimis în fruntea țării pe actualul președinte Igor Dodon.

Fiind o republică parlamentară, Igor Dodon nu deține puterea absolută și are nevoie și de o majoritate în Parlament care să îi susțină ideile politice. Scopul său este să folosească o viitoare majoritate parlamentară pentru a transforma Moldova într-o republică de tip prezidențial pentru ca mai apoi să poată conduce discreționar pe modelul lui Aleksandr Lukașnko în Belarus sau Vladimir Putin în Rusia.

Tocmai de aceea, Dodon încalcă des prevederile constituției care îi cer acum să fie apolitic și face fățiș campanie electorală pentru PSRM.

Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine către PSRM, iar Moscova îi ajută pe socialiști prin intermediul său. De când a fost instalat ca președinte, în decembrie 2016, Dodon a vizitat Rusia de câteva zeci de ori.

Peste capul Guvernului, Dodon a băgat Moldova în Uniunea Eurasiatică cu statut de observator pe data de 15 mai 2018. Nu de puține ori, atât Dodon cât și alți deputați ai PSRM au declarat că dacă vor câștiga aceste alegeri parlamentare și vor avea și majoritatea vor denunța Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova, semnat în iunie 2014.

Nu în ultimul rând, Dodon militează pentru federalizarea Moldovei și permiterea accesului în Parlament a unor deputați din regiunea separatistă transnistreană de factură prorusească.

Astfel, în corpul total de votanți al țării a încă circa 500.000 de votanți (undeva la 20% din populația totală a R. Moldova) în marea lor majoritate de stânga, din regiunea transnistreană.

În ceea ce privește mass-media de limbă rusă, aceasta este încă foarte influentă la Chișinău. Zeci de ziare, reviste, radiouri, portaluri web și televiziuni rusești sunt retransmise în R. Moldova. Chiar dacă a fost anulată retransmisia buletinelor de știri sau altor programe de propagandă prin intermediul unei legi adoptate în ianuarie 2018, influența mediatică rusească nu s-a diminuat vizibil, ci a lăsat mai mult loc propagandei politice interne.

Circa 80% din instituțiile media sunt afiliate PSRM, Partidul Democrat și mai nou Partidul Ilan Shor. Toate sunt partide de stânga, iar PSRM și Partidul Ilan Shor afișează vizibil o atitudinea prorusă.

În ciuda interzicerii televiziunilor rusești, radio-urile și portalurile în limba rusă continuă propaganda pro-Kremlin, unul dintre cele mai vocal fiind Sputnik, una dintre agențiile de știri oficiale ale Federației Ruse.

Un episod recent exploatat de mass-media rusă și politicienii proruși de la Chișinău a fost cel legat de misiunea de salvare a doi piloți moldoveni, capturați de talibani în Afganistan, după ce elicopterul lor s-a prăbușit.

După o întrevedere cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasentov, Igor Dodon a ieșit și a anunțat, pe 11 februarie, că cei doi piloți au fost salvați de ruși și a blamat faptul că Guvernul nu a făcut nimic în acest sens de ani de zile.

El a încercat își aroge meritele operațiunii de salvare pe care, spune el, ar fi coordonat-o cu Moscova. La rândul său, partidul de guvernământ a replicat că Dodon ar fi acționat cinic și că folosește drama prizonierilor Moldovei pentru a-și spori cota lui și PSRM-ului.

Ulterior, diplomaților moldoveni veniți la Moscova să se intereseze de cei doi piloți nu li s-a permis să îi întâlnească pe piloți întalnească decât după câteva zile și numai pentru 10 minute. Între timp, televiziunile rusești au tirajat imagini cu cei doi fiind plasați într-un ONG condus de Igor Ceaika, fiul Procurorului General al Rusiei, Yuri Chaika.

Igor Chaika este și reprezentantul asociației de afaceri „Delovaia Rossia” pentru Republica Moldova și Transnistria, dar și un apropiat al lui Igor Dodon. Ceaika a afirmat apoi într-un interviu pentru Kommersant că autoritățile de la Chișinău au un comportament isteric pe acest subiect și a spus că cei doi piloți vor reveni la Chișinău după alegeri.

Nu în ultimul rând Rusia a intervenit din nou din campania electorală prin intermediul Bisericii. Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia de la Moscova. Conform rapoartele independente de monitorizare a campaniei electorale, atât înalți prelați ai acestei bisericii, cât și preoții din parohii au fost îndemnați să voteze cu candidații partidelor proruse, ca apărători ai valorilor creștine și ai „familiei tradiționale”.

Influența Rusiei în viața politică de la Chișinău este încă una foarte puternică, în ciuda a 10 ani de eforturi pentru orientarea țării spre Uniunea Europeană, acolo unde ajung peste 70% deja din exporturile R. Moldova.

În ciuda acestor realități, nostalgiiile sovietice, imigranții plecați încă la muncă în Rusia și apartenența la spațiul cultural rusesc a multor dintre moldoveni sunt unele dintre cele mai puternice ingrediente ca Moscova să aibă încă un cuvânt greu de spus la Chișinău.

Share our work
ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin

Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.

Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.

Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.

Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.

De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.

Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului

Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.

Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.

„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederasau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.

În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.

Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.

MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.

Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.

Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.

Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.

Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.

În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.

Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.

Tragedia umană, exploatată electoral

Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.

Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.

Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.

Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.

Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.

El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.

„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.

Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.

Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.

Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.

El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.

Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.

Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni

Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.

MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.

Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.

Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.

În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.

Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work