de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Majoritatea din Parlamentul de la Chișinău a refuzat să participe la o ședință comună festivă cu Legislativul României
Dacă mai era nevoie de încă o dovadă în plus, politicienii români au demonstrat că UNIREA/REUNIREA și marcarea Centenarului nu se pot face decât prin dezbinare. Și când scriu politicieni români, am în vedere ambele maluri ale Prutului.
Mai precis, delegația parlamentară din Republica Moldova, prezentă în plenul reunit al Parlamentului României, a fost ceva mai mică, pentru că Partidul Liberal, al lui Mihai Ghimpu, e la cuțite cu PD-ul lui Plahotniuc, și a refuzat să meargă la București alături de spicherul (președinte al Parlamentului unicameral de la Chișinău) Andrian Candu. Pentru că domnul Candu a refuzat o ședință comună a Parlamentelor celor două state românești.
De asemenea, Ludovic Orban, președintele PNL, cel mai mare partid care nu se află la Putere în România (nu pot să zic din Opoziție), în loc să fie la București, s-a dus la Chișinău, unde a avut întâlniri cu două formațiuni politice extraparlamentare: PAS-ul Maiei Sandu și PDA-ul lui Andrei Năstase, plus muribundul partid parlamentar PLDM, al deținutului ex-premier Vlad Filat. Interesant este că PAS și PDA, deși declarat pro-europene, au coalizat, anterior, cu socialiștii lui Igor Dodon (PSRM) și cu partidul fără platformă al lui Usatâi, una dintre goarnele Kremlinului.
Și nu s-a terminat! Pentru că mai avem PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, un partid unionist mereu extraparlamentar, și PUN-ul lui Anatol Șălaru, în jurul căruia Traian Băsescu, în calitate de președinte de onoare, încearcă să coalizeze forțele politice unioniste din Republica Moldova.
Dar, ce să vezi, este puțin mai greu să coalizezi forțele politice românești pro-unioniste!, pentru că PL nu vrea să audă de PUN și PNL Pavlicenco! Nu știu de unde s-a pornit, dar Ghimpu nu o suportă pe Pavlicenco și invers. Mai mult chiar, Ghimpu nu mai vrea să audă de Traian Băsescu. În schimb, nepotul lui Ghimpu, Dorin Chirtoacă, fost primar de Chișinău, e încuscrit cu familia Băsescu. Așa că, spre deosebire de unchiul său, a avut misiunea să urce pe scenă, în Piața Marii Adunări Naționale, cu ocazia Marii Adunări Centenare, de la Chișinău.
Realitatea este atât de complexă, încât mai trebuie precizat și că PD-ul lui Plahotniuc este un conglomerat politic mai complex decât PSD-ul lui Dragnea, deși Republica Moldova s-ar putea să aibă un PIB cu 10 bani mai mare decât județul Teleorman, unul dintre cele mai sărace județe din România. Revenind, PSD din România și PD din Republica Moldova sunt partide înfrățite. Asta înseamnă că baronii județeni/raionali se ajută reciproc și fac bani împreună, pe spinarea proștilor de români, ruși, unguri, ucraineni, secui și alte naționalități cu cetățenia ambelor state românești.
Până la a trage o concluzie, nu rămâne decât să urmărim cu foarte mare interes cum vor decurge lucrurile pe scena politică românească, indiferent că vorbim de București sau Chișinău.
P.S. Culmea e că președintele-marionetă Igor Dodon vorbește limba română mai corect și mai clar decât premierul-marionetă Viorica Dăncilă!
Marius-Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Politica lingvistică din Ucraina divide fosta republică sovietică
Ministerul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, nu se opune analizării posibilităţii ca în Ucraina să funcţioneze alfabetul latin, în paralel cu cel chirilic, relatează ziarul Korrespondent, citat de mass-media de la București. Înaltul oficial de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la o întâlnire cu reprezentanţi ai ţărilor din Europa Centrală pe tema rolului Ucrainei în cadrul comunităţii regionale.
În timpul evenimentului, istoricul şi jurnalistul polonez Ziemowit Szczerek l-a întrebat pe şeful diplomaţiei ucrainene „de ce nu introduce Ucraina grafia latină, care să funcţioneze împreună cu alfabetul chirilic”.
Națiunea politică ucraineană, obiectiv suprem
„Scopul nostru este să formăm o naţiune politică ucraineană. Prin urmare, trebuie să lucrăm la ceea ce ne uneşte, nu asupra lucrurilor care ne despart. Pe altă parte, de ce să nu discutăm şi despre acest aspect?”, a răspuns Pavlo Klimkin.
Totodată, ministrul a precizat că ucrainenii trebuie să spună ce cred despre acest lucru.
Menționă că periodic mass-media de la Kiev publică opinii ale unor experți privind oportunitatea adoptării alfabetului latin pentru limba ucraineană cu scopul apărării limbii și culturii ucrainene de pericolul rusificării.
Menționăm că în Ucraina locuiesc alte minorități naționale care folosesc alfabetul chiriliv, precum cea rusă, bulgară și belarusă, ai căror lideri ai denunțat aceste apeluri.
Decizia liderului kazah Nursultan Nazarbaev a trezit nemulțumirea Kremlin-ului
Precedent kazah
Anterior, președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a aprobat noua redactare a alfabetului național bazat pe grafia latina, decretul fiind semnat în data de 19 februarie 2018. În textul de lege se precizeaza ca noul alfabet va fi pus în aplicare de la data publicării decretului prezidential.
Ministrul Educației și Științei din Kazahstan, Erlan Sagadiev, a declarat că punerea în aplicare a acestuia în școli va avea loc după o analiză atentă și numai după o aprofundată perioadă de testare. El a mai declarat că trecerea la alfabetul latin va incepe de la clasa zero, iar pentru aceasta este nevoie de un nou „Әlіppe“ (Abecedar – n.r.).
În octombrie 2017, Nazarbaev a semnat un decret privind trecerea treptata a alfabetului kazah spre grafia latina până în 2025.
Atunci a fost aprobat un alfabet alcatuit din 32 de litere. Dar, acesta utiliza pe larg apostroful, ceea ce face dificilă citirea și scrierea.
De aceea, în loc de apostrof, în noua versiune a alfabetului unele litere au primit semne diacritice, mai arată sursa citată. (N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 27, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritățile Republicii Moldova ar trebui să investească în profesionalizarea armatei, pe fondul amenințărilor tot mai reale care vin de peste Nistru și partea trupelor regimului separatist de la Tiraspol împreună cu cele ale Armatei Ruse, sunt câteva dintre concluziile trase marți, la Chișinău, de către experți în securitate.
Astfel de probleme au fost discutate cu ocazia lansării la IDIS „Viitorul” a studiului „Menținerea trupelor ruse de ocupație în regiunea trasnistreană: eșecl al diplomației de „caviar” și dispreț față de dreptul internațional”, semnat de expertul în politici de securitate, Rosian Vasiloi.
Documentul arată că, în timp ce Chișinăul alocă numai 0,4% din PIB pentru domeniul apărării, în stânga Nistrului regimul secesionist alocă 1,4% din PIB pentru întreținerea forțelor sale militare. Aceste alocări sunt separate față de banii pe care și Rusia îi alocă anual pentru întreținere Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).
Expertul Rosian Vasiloi a menționat că, în ultimii ani, exercițiile militare comune dintre militarii ruși și cei loiali regimului separtist de la Tiraspol s-au înmulțimit vizibil.
„Federația Rusă nu și-a retras și trupele din teritoriul de est al țării, ci dimpotrivă și-a consolidat prezența militară în partea trasnistreană a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a prevederilor constituționale cu privire la independența, suveranitatea și integrarea R. Moldova”, a declarat expertul care a mai precizat că astfel R. Moldova rămâne sub ocupața militară rusă.
Rosian Vasiloiu a observat în cadrul studiului pe care l-a elaborat că numai în 2018 au avut deja loc 40 de exerciții militare comune ruso-transnistrene, 13 dintre aceasta având caracter combatant. Printre acestea se numără cele ce vizează exercițiile de tancuri și ele are trupelor speciale.
De asemenea, el a reamintit politica Rusiei de implicare în Transnistria în timpul alegerilor prezidențiale ale Rusiei, fiind deschise 24 de secții de votare în stânga Nistrului și numai 3 în dreapta sa.
Rușii recrutează la greu la Tiraspol
La rândul său, secretarul general de stat din cadrul Ministerului Apărării, Radu Burduja, a declarat că GOTR reprezintă o amenințare cu caracter militar cât se poate de reală la adresa securității țării și că exercițiile militare ruse în stânga Nistrului s-au intensificat după începerea luptelor din Ucraina după anexarea ilegală a Crimeii din martie 2014.
Numărul acestora s-a majorat cu 30% în 2016, iar în 2017 cu alte 29 de procente. În 2018, conform oficialului de la Apărare acestea s-au intensificat cu 40% față de perioada similară a anului 2017, accentul punându-se pe forțele speciale. În ciuda faptul că, la nivel oficial se vorbește de un caracter defensiv al exercițiilor, acestea sunt în fapt pregătiri pentru ofensivă, așa cum au demonstrat-o exercițiile în care s-a forțat trecerea Nistrului cu blindatele.
El a mai atras atenția și asupra creșterii numărului tinerilor de înrolare în grupul forțelor ruse din Transnistria și că, în acest sens, se face propagandă și se distribuie materiale cu caracter educativ și patriotic în favoarea Rusiei.
Oficialul a explicat că sinergia celor două armate reprezintă o „amenințare majoră la adresa securității naționale”. În aceste condiții, Radu Burduja a spus că este nevoie de o reformă reală a sectorului militar al Republicii Moldova.
Cum finanțează Chișinăul indirect armata transnistreană
Experții au recomandat ca în discursul oficial al oamenilor politici de la conducerea R. Moldova trebuie să se spună clar, în stânga Nistrului, există o bază militară străină camuflată.
Fostul amabasador al R. Moldova în România și la Bruxelles, Iurie Reniță, a afirmat că autortiățile R. Moldova nu au o abordare consecventă asupra acestui dosar, fapt ce se reflectă și în activitatea misiunii OSCE la Chișinău și că este nevoie de acțiuni guvernamentale mai hotărâte, iar societatea civilă și experții trebuie să pună presiune în acest sens.
Nu în ultimul rând, directorul IDIS „Viitorul” Igor Munteanu a adus în discuție finanțarea regimului separatist de la Tiraspol prin cumpărarea de către Chișinău a energiei de la centrala electrică de la Cuciurgan. El a precizat că acești bani ajung apoi a fi investiții în întreținerea armatei separatiste și că astfel Chișinăul ar trebui să pună condiții în acest sens celor de la Tiraspol pentru a nu finanța cu proprii bani securitatea țării.
Faptul că regiunea separatistă transnistreană își desfășoară exporturile în UE prin Republica Moldova ar trebui să vină cu un set de condiții din partea Chișinăului, a mai precizat expertul. El a mai criticat lipsa de viziune a guvernării și a unor politici clare și integrate în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean, opinând că este nevoie de mai multă implicare în luare de măsuri la adresa acest fenomen, cel mai pericol de altfel la adresa securității naționale a R. Moldova.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 27, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
DNA suferă eșec după eșec în câmpul tactic al justiției
Lucruri care nu au fost și nici nu vor fi prezentate vreodată la bilanțurile festive ale activității DNA:
– achitarea definitivă a lui Rușanu, după ce fusese ținut în arest preventiv câteva luni;
– achitarea definitivă a lui Orban, după ce i-a fost luat dreptul de a candida la PMB;
– achitarea definitivă a lui Nicușor Constantinescu într-un proces în care inițial fusese condamnat la 6 ani cu executare, lucru care vorbește de la sine despre cât este de fină linia de demarcare dintre libertate și ani grei de detenție;
– rejudecarea procesului familiei Cosma, cel mai probabil pentru suspiciuni legate de măsluirea/falsificarea probelor din dosar;
–spectacolul mediatic cu cătușe, degradant și repetitiv până la obsesie;
– amestecul permanent în mecanismul de legiferare și generarea de conflicte între puterile statului.
Și lista poate continua.
Ce vreau să spun e că metoda cea mai sigură de a decredibiliza justiția și lupta împotriva corupției este să recurgi la excese care, invariabil, dau posibilitatea corupților să se victimizeze și publicului (care încă și-a păstrat luciditatea) să se îngrozească.
Da, cel mai probabil familia Cosma a făcut jaf în Prahova, dar cum să îi mai condamni într-un stat care se pretinde a fi de drept când există suspiciuni cât casa cu privire la probatoriul de la dosar? Ce stat de drept se construiește plantând în funcții cheie, foarte greu de gestionat și de către oamenii cu multă experiență, niște oameni necopți și vulnerabili, aduși de nicăieri, care își pierd busola dacă îi cheamă pe la chermeze mai-marii zilei de prin servicii sau dacă le ridică osanale niște ambasadori pentru care drepturile omului nu par să valoreze cine știe ce când este vorba de cetățeni români?
Nu corupția pare să distrugă România, ci prostia și lipsa de viziune...
Avocat Alexandru Rada (Baroul București)
Preluat de pe pagina de Facebook a avocatului Alexandru Rada (foto), avocat al Baroului București
de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE
Autoritatile de la Chisinau lanseaza noi emisiuni de moneda in an electoral
Am citit cu zâmbete compătimitoare declarația președintelui Parlamentului Republicii Moldova, domnul Andrian Candu, după ce Banca Națională a Republicii Moldova a decis înlocuirea bancnotelor cu valoare nominală mică (1 Leu, 2 Lei, 5 Lei și 10 Lei) cu monede de metal. Domnia sa, într-un acces brusc de „statalism, a considerat de cuviință să-și exprime bucuria nestăvilită, pentru că, „după 25 de ani, Banca Națională emite moneda națională metalică (…) Prin introducerea monedei naționale la nivel de monedă metalică ajungem la un nou nivel de dezvoltare” (sic!).
Din păcate, domnul Andrian Candu bate apa-n piuă cu grație, presupunând că toată lumea e neinformată. Problematic este faptul că domnia sa s-ar putea chiar să creadă aberația pe care a emis-o cu atâta dezinvoltură. Mai precis, amestecă „dreptul de a bate monedă” (ceea ce chiar înseamnă independență și suveranitate) cu acțiunea de a emite monede de metal care înlocuiesc cupiurile bancnotelor aflate în circulație. Este evident că Republica Moldova este stat suveran. Nu este chiar independent și nu o să fie niciodată, indiferent dacă o să se reîntoarcă în componența firească a României, o să fie ocupat de Federația Rusă sau o să intre într-o struțo-cămilă federalistă, gen Novaia Rossia.
Este puțin mai dificil să traduci în limba logică a secolului al XXI-lea declarația aceasta cu moneda de metal, pentru că își trage rădăcinile dintr-o perioadă medieval-renascentistă. Evident, moneda, ca principiu, avea o valoare raportată la valoarea metalului. Dar, e vorba de metal prețios: aur, argint, cupru etc. În momentul de față, valoarea unei monede naționale nu mai este dată doar de rezerva de metale prețioase a Băncii Naționale, ci și de piața valutară, în directă concordanță cu economia respectivului stat și tranzacțiile pe piețele valutare.
Republica Moldova mimeaza reformele
Leii moldovenești de metal înseamnă DEVALORIZARE
Să te apuci în februarie 2018 să te bați cu pumnul în piept datorită faptului că „emiți monedă metalică” este de-a dreptul penibil. Banca Națională a Moldovei a început emiterea de monedă (Leul moldovenesc), începând cu noiembrie 1993. Potrivit acestei emisiuni, Leul moldovenesc are subdiviziunea Ban (1 Leu – 100 Bani), motiv pentru care a emis „monede metalice” cu cupiurile : 1 Ban, 5 Bani, 10 Bani, 25 de Bani și 50 de Bani. Toate aceste monede se află în circulație.
Ce nu spune domnul Andrian Candu este că, de fapt, înlocuirea bancnotelor cu cupiuri de 1 Leu, 2 Lei, 5 Lei și 10 Lei cu monede metalice cu aceleași cupiuri înseamnă DEVALORIZARE, adică o și mai mică putere de cumpărare a populației. Faptul că design-ul monedelor metalice este plăcut nu înseamnă că este și un lucru bun. Faptul că monedele metalice au fost realizate în așa fel încât să semene cu monedele Euro nu înseamnă că 1 Leu emis de BNM este echivalent unei monede de 1 Euro.
COMPROMIS! Guvernatorul BNM ar fi vrut bancnote de polimer
Schimbarea anunțată de BNM este, de fapt, un compromis. Pentru că, de cele mai multe ori, costul producerii unei monede metalice sau al unei bancnote, indiferent daca vorbim de suport de hârtie sau polimer, nu corespunde neapărat valorii nominale. În schimb, în urma unor calcule ale specialiștilor (frecvența utilizării, gradul de uzură, timpul de utilizare până la uzură etc), se poate decide cât de oportună este folosirea materialelor suport pentru emisunea de cupiuri.
De ce susțin că BNM a ajuns la un compromis? Pentru că, în nenumărate rânduri, Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, și-a exprimat dorința de înlocuire a bancnotelor de hârtie cu bancnote de polimer. Motivul invocat este extrem de logic: prin această măsură, perioada de circulație a cupiurilor respective va crește, scăzând astfel cheltuielile BNM cu tipărirea de noi cupiuri pe hârtie. Potrivit studiilor BNM, bancnotele de 1 Leu au un grad de uzură de doi ani, iar cele cu valoarea nominală de 10 lei, de doar un an. În consecință, varianta polimer ar fi fost cea mai indicată. Din păcate, socoteala de acasă, nu coincide cu cea din târg.
Nu știm ce a stat la baza deciziei de a transforma Leii de hârtie în Lei de metal. NU ar fi exclus să existe cineva cu mari interese de a intermedia o afacere de acest gen. Evident, deocamdată, nu există informații sau dovezi. Dar există suficiente cazuri similare care să permită apariția unor semne de întrebare bine întemeiate. Iar lunile următoare vor face lumină și în acest caz.
Prosperitatea Republicii Moldova, un vis prea indepartat
Chișinăul își face puzzle cu un Bou din Lei mărunți, dar cerșește la București
Cât de bine o duc cetățenii Republicii Moldova se știe. Cât de mult se investește, de la București, în grădinițe, școli și acordarea de burse de studii superioare, se știe. Oricâți bani ar băga România în infrastructurile critice din Republica Moldova, nu contează. Contează doar ridicatul cozii pe sus, ca orice capră, și plimbatul fundului în cât mai multe luntri. Pentru că așa au învățat conducătorii „statului” de la Chișinău.
Andrian Candu ajunsese, la un moment dat, ciuca bătăilor lui Igor Dodon, doar pentru că ar fi spus că nu l-ar deranja să devină membru al Parlamentului României. Ce să vezi, de ceva timp, s-a trezit „statalismul” în discursul lui Candu. În schimb, coaliția de guvernare de la Chișinău îl trimite la București pe vicepremierul Leancă cu mâna întinsă, ca ultimul cerșetor din trenul Chișinău-Bruxelles, după câteva milioane de euro. Și, în evidenta foame de bani europeni via București, bineînțeles, domnul Leancă nu „exclude nimic” în ceea ce privește REUNIREA.
Din păcate, filmul ăsta prost l-am mai văzut de-a lungul anilor, începând cu 1990. Îi dai niște lapte unui frate și, după aia, ți-o întoarce: „Frate, frate, dar brânza e pe bani!”. Bucuria lui Andrian Candu este reprezentată de „monede metalice” care, ce să vezi, dacă le așezi în așa fel, îți iese un Bou!. Trebuie să fii un Bâc, să crezi că Leul este Bou!
Din păcate, la Chișinău, avem de-a face cu guvernanți de 2 Bani!
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina
Ucraina rezistă presiunilor diplomatice maghiare
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, va merge în iulie 2018 la Bruxelles, pentru a participa la summitul Alianţei Nord-Atlantice, chiar dacă Ungaria va bloca desfăşurarea reuniunii Comisiei Ucraina-NATO, a declarat ambasadorul ucrainean la NATO, Vadim Pristaiko, ca răspuns la amenințările ministrului afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, privind blocarea de către Budapesta a relațiilor Ucrainei cu Alianța Nord-Atlantică.
„Cred că acum, înainte de alegeri, partea ungară demonstrează că ‘se apropie de final’. Cred că reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, care trebuie să se desfăşoare la nivel de miniștri de externe, este într-adevăr în pericol. În ceea ce priveşte summitul NATO, preşedintele Poroşenko va merge, totuşi, la Bruxelles, deoarece, în plus față de reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, există și alte întâlniri la care şeful statului a fost deja invitat” a explicat Pristaiko pentru mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Declarații politice dure
Diplomatul a adăugat că Ucraina nu a primit încă o invitație formală, o decizie în acest sens urmând să fie luată până la sfârșitul lunii aprilie. „Am fost invitaţi la summit, însă nu am primit în mod oficial o invitație, iar Szijjártó lansează ameninţări în acest sens. Noi nu am primit încă o invitație, dar Szijjártó deja ne spune că blochează întâlnirea. Decizia în acest sens va fi adoptată nu mai devreme de sfârșitul lunii aprilie sau chiar mai târziu” a adăugat Pristaiko. El a sugerat că declarațiile recente ale liderulor de la Budapesta au legătură cu alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 8 aprilie. „Afirmația potrivit căreia vor bloca summitul este într-adevăr acea linie roșie la care s-a referit ministrul nostru de externe, Pavlo Klimkin, când a declarat că partea ungară s-a apropiat foarte mult de linia roșie prin amenințările făcute şi și prin reacţiile sale. Am sentimentul că ministrul Szijjártó este îngrijorat nu atât de mult de statul său, cât de cariera sa politică, având în vedere viitoarele alegeri” a subliniat ambasadorul Ucrainei la NATO. (N.G.)
