de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, UE
USS Harry S. Truman, unul din simbolurile puterii militare americane, in drum spre Siria
Rusia își umflă mușchii în Siria. În 280 de caractere, Trump amenință pe Twitter cu rachete „smart”. Rusia amenință că doboară și distruge rachetele, lansatoarele (nave și submarine), tot! Franța amenință. Marea Britanie amenință. Israelul amenință. Arabia Saudită amenință. Iranul amenință. ONU se arată îngrijorată! Analiști internaționali vorbesc de pericolul unei noi conflagrații mondiale. Poate ultima! Dar, obișnuiți cu felul în care se mișcă toate lucrurile în țară, românii o să rateze și „al Treilea Război Mondial”.
Pentru românul de rând, evoluția subiectelor de ordin politic, economic, social și științific pe plan internațional este inexistentă. Așa că, în ultimele trei decenii, România a întârziat la democratizarea societății, la Unirea cu „republica” Moldova, la aderarea la NATO, la aderarea la UE, la reformarea eficientă a sistemului de Educație și a sistemului de Sănătate, la reforma Justiției și la construirea unei rețele de transport eficiente (șosele, autostrăzi, căi ferate). Lista poate continua pe multe pagini.
Pentru că s-a obișnuit ca trenul București-Brașov să vină cu o întârziere cât suma tuturor întârzierilor din Japonia într-un an și pentru că nu-l mai deranjează că face cu autobuzul mai mult decât i-ar lua să meargă pe jos până la destinație, românul consideră că, și în restul lumii, se întâmplă la fel.
Un singur lucru se mișcă mai repede în România: Internetul. Pornind de aici, s-ar putea trage concluzia că românii au acces mai rapid la informații concludente, ceea ce ar trebui să îi transforme într-unii dintre cei mai ancorați în realitate și conștienți locuitori ai Planetei.
Realitatea este cu totul alta. O simplă consultare a instrumentului Google Trends (Tendințe), demonstrează care este interesul utilizatorului român de Internet. Astfel, cele mai căutate subiecte de joi, 12 aprilie, au fost legate de jucătorul de fotbal Buffon și despre un reporter BBC care a căzut într-o piscină. Urmează un alt subiect de fotbal (Michael Oliver) și unul despre Spotlight-Bucharest International Light Festival. Pe locul al cincilea, se situează căutările despre raportul despre Justiție, redactat de GRECO, acesta fiind singurul subiect mai important, care a prezentat interes. În schimb, pe locul al șaselea, vine în forță tulburarea bipolară de care suferă cântăreața Mariah Carey.
Subiectul Siria nu intră în acest top. Nici căutările legate de eventualitatea amplificării războiului. Cu o singură precizare. A existat o amplificare maximă a interesului despre Siria, în jurul orei 03.00 AM (!?).
Între timp, distrugătorul american USS Donald Cook se află la 100 de kilometri de portul sirian Tartus, unde există și o bază logistică a Marinei Federației Ruse. Alături de acesta, ar urma să sosească, în scurt timp, și distrugătorul USS Porter. Din Norfolk, Virginia, începe deplasarea spre zona Mediteranei a portavionul USS Harry S. Truman, însoţit de crucişătorul USS Normandy, distrugătoarele USS Arleigh Burke, USS Bulkeley, USS Forrest Sherman şi USS Farragut. Potrivit US Navy, în prima parte a marșului, grupul naval american va fi însoțit de fregata germană FGS Heschen. De asemenea, la finalul marșului spre estul Mediteranei, ar urma să se alăture și distrugătoarele USS Jason Dunham şi USS Sullivans.
Tot în apropierea Siriei se află și fregata franceză Aquitaine, care, asemenea multor nave militare NATO, a fost ținta hărțuielilor aviației ruse. Potrivit presei de la Londra, submarine britanice sunt deja în drum spre regiune. Iar Arabia Saudită și-a exprimat disponibilitatea de a participa la eventuale lovituri punitive împotriva regimului Assad. Dintre toți actorii zonali, Israelul este singurul care tace și face. În ciuda avertizărilor lansate de la Kremlin, forțele armate israeliene își văd liniștite de propria agendă și lovesc pe neașteptate ținte iraniene și Hezbollah din Siria.
În schimb, la București, la Cluj, la Iași, la Timișoara, la Constanța și, cel mai important, în județul fruntaș Teleorman, „buricul” culturii politice și civilizației românești neo-tractoriste este liniște și pace. Lumea urmărește cu sufletul la gură adevăratul război, cel de la Exatlon, unde Kiriță a țipat la Belbiță. (Marius Alin BÂTCĂ)
de Razvan Iorga | apr. 13, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
După ce întâlnirea de joi de la Kiev cu omologul său din R. Moldova, Pavel Filip, premierul ucrainean Volodimir Groisman a scris pe pagina sa de Facebook ca își dorește ca schimburile comerciale dintre cele două țări sa ajungă la un miliard de dolari anual.
O suma nu foarte greu de atins în contextul în care în prezent relația bilaterală în termeni de schimburi comerciale valorează 884 de milioane de dolari. Mai mult, și cu Ucraina semnatară anul trecut a Acordului de Ascociere cu UE, economiile celor două țări se vor orienta și deschide și mai mult piețelor europene.
Cert este că în ultimii ani, situația politică regională, dar și scopurile comune au deschis un pic ochii Kievului în direcția R. Moldova, o țară până nu demult prea mică și prea puțin importantă pentru Ucraina.
Probleme de securitate regionale, precum și venirea în fotoliu de președinte al lui Petro Poroșenko, crescut pe malurile Nistrului la Tighina și vorbitor de română, au schimbat un pic dinamica acestor relații.
Pe lângă contactele bilaterale mai dese din ultimii ani, cupola comună a Parteneriatului Estic i-a făcut atât pe guvernații de la Kiev, cât și pe cei de la Chișinău, să vadă mai mult lucrurile care i-ar putea apropia. Mai presus de clișeele sovietice în care s-a gândit anterior.
Ambele țări au nevoie una de cealaltă, în contextul unui ghimpe mic, dar problematic, ce stă și el amenințător în coasta Ucrainei. Cu probleme în estul țării, Ucraina are tot interesul să țină sub monitorizare atentă ceea ce se petrece în regiunea separatistă Transnistria.
Aici există un potențial real de destabilizare a zonei Odesei de către Rusia care menține în regiune undeva la 1.500 – 2.000 de militari proprii, fără a mai pune la socoteală forțele transnistrene ce se pot mobiliza rapid spre 13.000 de militari, în condițiile în are majoritatea pseudo-instituțiilor de la Tiraspol sunt militarizate excesiv.
Controlul comun la frontiere, precum și liberalizarea transportului terestru și aerian, pot oferi noi posibilități de dezvoltare a relației bilaterale, cu precădere în zona economică. Mai puțin timp de așteptare, mai puține hârtii pentru transportatorii de mărufuri și pasageri, după semnarea celor două acorduri cu prilejul Forumului de Securitate de la Kiev, de joi, 12 aprilie.
Acest lucru va contribui realmente la facilitarea comerțului, dar va întări în paralel și granițele, inclusiv cu regiunea trasnnistreană în ceea ce privește traficul și contrabanda.
Anterior situației create în martie 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea războiul cu separatiștii pro-ruși în estul țării, Kievul nu a fost mai deloc interesat de rezolvarea acest dosar. Probabil, preț de mai bine de două decenii, nimeni nu s-a gândit să se poate ajunge la un astfel de scenariu antagonic între Moscova și Kiev.
Când Ucraina a început să strângă șurubul și să nu mai permită regiunii separatiste să o ducă bine din contrabandă și tot felul de afaceri negre, Tiraspolul a apelat la ajutorul Moscovei. Dar nici ea nu a putut interveni foarte eficace, la fel ca-n „vremurile bune”. Astfel, cooperarea regională între Kiev și Chișinău și-a spus cuvântul și a contracarat influența Rusiei în regiune, dar potențialul destabilizator încă există.
Ar fi o naivitate să creadă cinevă că Rusia își va retrage de bunăvoie armtatele din Transnistria, dar totuși acțiunile comune moldo-ucrainene pot stăvili acentele militariste arătate peste Nistru în circa 200 de exerciții militare în 2017.
Dar nu totul este lapte și miere în relația dintre Ucraina și R. Moldova în ultimii ani.
Kievul va trebui să dea dovadă de mai mult pragmatism când vine vorba de problemele ecologice. Dacă în urmă cu mai bine de zece ani Ucraina a avut o aprigă dispută cu România pe tema canalului Bâstroe, pe care Kievul voia să-l construiască cu orice preț, peste normele econologice și tratatele de mediu internaționale semnate anterior, Kievul riscă să insiste pe aceeași greșeală și cu Chișinău.
Ideea contrucției a șase hidrocentrale în amonte pe Nistru ar putea avea urmări dezastruoase pentru ecosistemul acestui râu, dacă planul nu este făcut cu cap și într-o logică de respect reciproc. Cu atât mai mult cât acesta este principala sursă de apă potabilă a Republica Moldova, dar și una importantă pentru regiunea Odesa a propriei țări.
Astfel, „pianul energetic” trebui cărat cu atenție pe scările relației dintre Kiev și Chișinău, fapt pe care propaganda rusă, dar și partidele proruse de la Chișinău, îl speculează periodic pentru a stârni disensiuni între cele două capitale.
Chiar și așa, relația dintre Kiev și Chișinău s-a ameliorat mult față de ultimii ani, iar trendul este în continuare unul bun. Cadența alertă poate fi menținută atât timp când acești doi actori regionali înțeleg că eforturile comune de reformare și apropiere de UE pot fi simplificate în doi.
Cu două locomotive importante la Bruxelles – Polonia și România – dar și cu multă voință internă de reforme reale, cele două țări pot avansa mult mai rapid în drumul lor european. Până atunci, atât Kievul, cât și Chișinăul, vor trebui să elimine treptat și accelerat din influența încă ridicată a Rusiei în cele două capitale.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Alianța strategică dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan îngrijorează statele UE și NATO
Republica Cipru, stat membru al Uniunii Europene, va depune un protest oficial împotriva construcției primei centrale nucleare din Turcia, care va fi ridicată în regiunea seismică Akkuyu, a declarat secretarul de presă al guvernului cipriot, Prodromos Prodromu, citat Euobserver, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autoritățile Republicii Cipru vor trimite un demers și vor protesta în toate instanțele internaționale”, a mai declarat oficialul cipriot grec.
Riscuri majore
Potrivit reprezentantului guvernului de la Nicosia, funcționarea centralei nucleare amenință sănătatea populației din regiune, în special a Ciprului, din cauza proximității sale față de reactoare. Prodromu a menționat că Ankara nu s-a consultat cu țări precum Grecia și Cipru, demonstrând dispreț față de relațiile de bună vecinătate, scrie și Cyprus Mail.
Relațiile dintre Nicosia și Ankara au cunoscut o deteriorare rapidă pe fondul lipsei de progres în negocierile dintre ciprioții turci și cei greci pentru reunificarea politică a insulei, dar și din cauza piedicilor puse de Ankara demersurilor greci cipriote de dezvoltare a resurselor energetice din apropierea țărmurilor insulei. Turcia trimite frecvent nave militare care împiedică desfășurarea operațiunilor de explorare aprobate de Nicosia.
Problema cipriotă are și o componentă nucleară
Alianță strategică
Reamintim ca, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și omologul sau rus Vladimir Putin au lansat șantierul centralei nucleare în data de 4 aprilie, în marja vizitei efectuate de Putin în Turcia, prima sa deplasare externă din noul mandat prezidențial.
Proiectul, în valoare de 20 de miliarde de dolari, urmează să fie construit de Rusia până în 2023. Potrivit acordului, cel puțin 51% din acțiuni vor aparține companiilor rusești, restul de 49% din acțiuni pot fi vândute investitorilor externi.
Rusia și Turcia au semnat acordul privind construirea centralei nucleare Akkuyu în anul 2010. Cu toate acestea, din cauza incidentului din noiembrie 2015, când fortele aeriene turce au doborât o aeronavă militară rusă, proiectul a fost o vreme înghețat.
Ankara mai este și un important importator de arme din Federația Rusă, inclusiv sistemele de rachete antiaeriene S-400. Concomitent, cele două părți negociază lansarea unor proiecte militare comune în domeniul construcției de tancuri, rachete și artilerie. Relațiile din domeniul militar dintre Moscova și Ankara au trezit nemulțumirea partenerilor Turciei din NATO. (M.B./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Oleksandr Turchynov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare de la Kiev, și un apropiat al președintelui Poroșenko, mulțumit de rezultatele testelor
Armata Ucrainei a început testarea în condiții de luptă a complexelor de rachete Vilha, urmând să intre în producția de serie, relatează mass-media de la Kiev, citând Serviciul de presă al Consiliului Național de Securitate și Apărare din fosta republică sovietică. Testele au loc în poligoanele din sudul regiunii Odessa, presa de la Kiev precizând că Ucraina va încerca să exporte sistemele de armament Vilha pentru a acoperi parțial costurile efotului militar din Donbas. Vilha va intra în dotarea armatei ucrainene începând cu anul 2019, de aceste sisteme urmând să beneficieze și unitățile de pe frontul din Donbas.
Teste dure
Testele de stat vor avea loc în mai multe etape, în timpul cărora clientul (n.r.: iar Complexul Industriei Apărării (OPK) ucrainean) va verifica conformitatea tuturor caracteristicilor tactice și tehnice ale rachetelor cu parametrii specificați.
După cum a explicat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Alexandr Turcinov, rachetele vor fi lansate în echipamente de luptă deplină. „Având în vedere controlabilitatea rachetelor, pentru fiecare dintre ele vor fi stabilite ținte separate la distanțe diferite”, a subliniat el.
După finalizarea testelor, complexele de rachete „Vilha” vor fi puse în funcțiune, iar Complexul Industriei Apărării al Ucrainei își va începe producția lor în serie.
Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene
Ucraina, exportator de armament
În 2015, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat că unul din obiectivele sale principale este creșterea semnificatică a exporturilor militare ale țării, grav afectate de războiul din Donbas și criza crimeeană. Printre sistemele de armament solicitate la export este tancul Oplot, furnizat Thailandei, precum și diferite tipuri de transportoare blindate furnizate unor state arabe, asiatice și africane. Kiev-ul a mai exportat și diferite cantități de armament ușor către state precum Sudanul de Sud, Irak, Mongolia, etc.
Un segment de piață unde Ucraina concurează cu Federația Rusă este reprezentat de domeniul modernizării unor sisteme de armanent de proveniență sovietică, firmele ucrainene având o vastă experiență în acest sens. Astfel, firme din Ucraina au fost implicate în modernizarea de avioane de luptă ori transport de fabricație sovietică, dar mai ales a unor modele de tancuri și transportatoare blindate.
Războiul din Donbas a oferit posibilitatea Ucrainei să testeze o serie de sisteme de armanent ori transport blindat, urmând ca Bangladesh să achiziționeze în următorii ani câteva zeci de transportoare blindate Kozak-2M, presa din țara asiatică speculând că acestea urmează să fie folosite de trupele de menținere a păcii din Bangladesh, stat care furnizează un contingent important de căști albaste pentru operațiunile ONU. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ PRESS face angajări
Agenția de presă Karadeniz Press caută colaboratori și corespondenți în statele din regiunea extinsă a Mării Negre și Comunitatea Statelor Independente (CSI). Doritorii sunt rugați să trimită un CV detaliat la adresa de email office@karadeniz-press.ro. Sunt acceptate și CV-urile din partea persoanelor care sunt la începutul carierei jurnalistice ori doresc să facă primii pași în acest domeniu alături de noi. Condițiile de colaborare vor fi stabilite de comun acord. Pentru aplicanții din țările CSI este necesară cunoașterea limbii ucrainene/ruse și engleze. Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la adresa office@karadeniz-press.ro
Інформаційне агентство „Карадениз Прес” шукає співробітників та кореспондентів у державах поширеного Причорноморського регіону та Співдружності Незалежних Держав (СНД). Зацікавлених осіб люб’язно просимо відправити детальне резюме на адресу електронної пошти office@karadeniz-press.ro. Також, приймаються резюме і від персон, які знаходиться на початку своєї журналістської кар’єри, або хочуть зробити перші кроки в цій області поряд з нами. Умови співпраці будуть встановлені за взаємною згодою. Заявникам з країн СНД необхідно знати українську / російську і англійську мови. Для отримання додаткової інформації зв’яжіться з нами за адресою office@karadeniz-press.ro
Информационное Агентство Karadeniz Press ищет корреспондентов в странах Черноморского региона и Содружества Независимых Государств (СНГ). Заинтересованным лицам, просьба отправить свое резюме по адресу: office@karadeniz-press.ro. Резюме также принимаются от тех, кто находится в начале своей журналистской карьеры, или хотят сделать первые шаги в этой области вместе с нашей командой. Условия нашего сотрудничества будут взаимно согласованы. Для кандидатов из стран СНГ, необходимо знание украинского/русского, и английского языков. За более подробной информацией обращайтесь к нам по адресу office@karadeniz-press.ro
Karadeniz Press Agency is looking for correspondents from the states of the wider Black Sea region and Commonwealth of Independent States (CIS). The candidates are asked to send their resume to office@karadeniz-press.ro. CVs are also accepted from those who are at the beginning of their journalistic career or want to take the first steps in this area with us. The terms of our collaboration will be mutually agreed upon. For applicants from CIS countries it is necessary to know Ukrainian/Russian and English languages. For more details please contact us at office@karadeniz-press.ro
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Balcani, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan își vânează fără milă opozanții politici
Serviciile secrete turce (Millî İstihbarat Teşkilatı) au „repatriat” din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci din iulie 2016, a anunţat recent guvernul turc, relatează mass-media internațională. După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) „au împachetat 80 (de susţinători ai lui Gulen) din 18 ţări diferite şi i-au adus în Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, în timpul unui interviu pentru postul Haberturk TV.
Declarațiile acestuia vin pe fondul inițierii, în ultimele săptămâni a unor operațiuni similare, un număr de cetățeni turci din Gabon, Kosovo, Pakistan și alte state fiind extrădate către Turcia.
Criză kosovară
În urmă cu mai multe săptămâni, o operațiune secretă a MIT a adus în Turcia cinci cadre didactice şi un medic turci ce locuiau în Kosovo, provocând o criză politică la Pristina, unde mass-media au denunţat o „răpire”. Premierul kosovar Ramush Haradinaj a ordonat declanşarea unei anchete şi l-a demis pe ministrul de interne şi pe şeful serviciilor secrete, afirmând că aceştia nu l-au informat în legătură cu această operaţiune „inacceptabilă”.
La rândul lor, autoritățile turce au criticat dur măsurile luate de premierul kosovar, amenințând cu blocarea sprijinului financiat turc pentru statutul balcanic, Turcia fiind unul dintre cei mai importanți aliați politici și militari ai Republicii Kosovo.
În ultimele săptămâni cazuri similare au avut loc în Gabon, Niger și alte state africane, ale căror autorități încearcă să obțină fonduri nerambursabile din partea guvernului de la Ankara. Totodată, și în Republica Moldova a avut loc un caz similar, directorul unui cunoscut liceu din Chișinău fiind la un pas de a fi deportat, statutul său rămânând incert. Menționăm că președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, așteaptă în următoarele luni vizita omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, un important aliat al Federației Ruse la Marea Neagră.
Statistica terorii
Este pentru prima dată când guvernul turc avansează cifre în legătură cu numărul de presupuşi susţinători ai predicatorului Gulen aduşi în Turcia împotriva voinţei lor de către serviciile de securitate, chiar dacă unele cazuri au fost date punctual publicităţii. Astfel, în noiembrie anul trecut, un am de afaceri turc a fost arestat în Sudan în cadrul unei operaţiuni comune cu Khartoum, înainte de a fi adus în Turcia.
După tentativa de lovitură de stat, Ankara îi urmăreşte fără milă pe susţinătorii presupuşi ai predicatorului Gulen, fost aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care locuieşte de 20 de ani în SUA, de unde dezminte orice implicare în puciul eşuat.
Mai mult de 55.000 de persoane, printre care opozanţi prokurzi şi jurnalişti critici la adresa regimului Erdogan, au fost arestaţi din iulie 2016 până în prezent, în cadrul epurărilor de anvergură desfăşurate după starea de urgenţă instaurată în iulie 2016 şi prelungită de atunci în continuu. Concomitent, mediile de afaceri afiliate regimului Erdogan au beneficiat de confiscarea averilor, proprietăților imobiliare și afacerilor celor acuzați, pierderile provocate fiind estimate la câteva zeci de miliarde de Euro.
De altfel, Bozdag a dat recent semnalul pentru o nouă extindere a stării de urgenţă, afirmând că aceasta „ar putea fi prelungită dacă parlamentul (controlat de partidul aflat la putere) o va accepta”. (M.B.)
