de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, răvășită de războiul din Donbass
Emisarul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că este foarte probabil să fie impuse din nou sancţiuni Federației Ruse, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Volker a mai spus că nu a văzut niciun semn că Moscova ar fi dispusă să pună capăt sprijinului pe care îl acordă separatiştilor din estul Ucrainei.
Reamintim că recent autoritățile americane au confirmat faptul că au furnizat Ucrainei sistemele de rachete antitanc Javelin, mișcare condamnată la unison de Kremlin și liderii separatiști din Donbas.
Vizită de lucru
Emisarul american a vizitat voluntarii ong-urilor umanitare, soldaţii şi civilii ucraineni care trăiesc de-a lungul liniei frontului din estul Ucrainei. Acesta a promis creșterea sprijinului umanitar american pentru populația afectată de conflict, inclusiv prin organizarea unor vizite în zona de conflict a reprezentanților unor organizații donatoare din Statele Unite, care s-ar putea implica în acordarea unor ajutoare financiare.
Ultimele luni au fost marcate de o deteriorare a relaţiilor dintre SUA şi Rusia, făcând totodată aproape nerealizabil un progres în estul Ucrainei.
Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă
Javelin pentru Donbas
Autoritățile americane au confirmat faptul că au furnizat deja Ucrainei sistemele de rachete antitanc Javelin. „Ele au fost deja livrate”, a spus reprezentantul oficial al Departamentului de Stat, care a răspuns la o întrebare a jurnaliștilor de la Europa Liberă.
După luni de dezbateri aprinse la Washington și, după cum se susține, cu opoziția președintelui Donald Trump, Casa Alba a aprobat până la urma vânzarea de rachete antitanc Ucrainei. Decizia a provocat critici dure din partea Moscovei, ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, acuzand atunci SUA că ”arunca gaz pe foc” in razboiul din Donbas.
Misiunea ONU, un vis imposibil
Conform unor surse diplomatice din cadrul ONU, citate de mass-media, Kurt Volker a făcut ruşilor propunerea de a desfăşura în estul Ucrainei o misiune ONU de menţinere a păcii. Oficialul american a declarat pentru BBC că încă mai aşteaptă un răspuns în această privinţă, pentru că în ultimele trei luni nu a existat niciun fel de comunicare între el şi omologul său rus.
La rândul său, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru CBS News că Ucraina are nevoie de o misiune ONU de menținere a păcii în zonele ocupate din Donbas. „Mulți observatori cred că aici, la noi, în Ucraina, este un ‘război rece’. Vreau să-i dezamăgesc – nu este un ‘război rece’. „Acesta este un război fierbinte și în fiecare zi avem civili și soldați ucraineni morţi. În această situație, cu siguranţă, avem nevoie de forţe de menţinere a păcii” a afirmat Poroșenko.
Potrivit liderului ucrainean, organizarea unor alegeri în Donbass este posibilă după desfăşurarea completă a operațiunii de menținere a păcii. „Este imposibil ca misiunea de menținere a păcii să fie prezentă acolo simultan cu trupele rusești. Este un instrument pentru a exercita presiuni asupra Federației Ruse, astfel încât aceasta să-şi retragă trupele din teritoriul ocupat” a adăugat Petro Poroşenko, citat de mass-media. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, susține consolidarea unei identități moldovenești, moștenire a perioadei sovietice
Limba moldovenească nu mai apare pe site-ul Comisiei Europene, relatează mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această schimbare a avut loc după ce europarlamentarul român Andi Cristea a adresat, în procedură de urgență, o întrebare scrisă Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la contextul în care limba moldovenească poate fi selectată ca limbă de lucru.
„La secțiunea dedicată Consultării privind Viitorul Europei, poate fi selectată limba moldovenească, alături de limba română, ca limba ce poate fi folosita în procesul de consultare lansat de Comisia Europeană”, a menționat Andi Cristea, citat de mass-media.
Decizie constituțională
Eurodeputatul a subliniat însă că, potrivit deciziei Curții Constituţionale de la Chişinău, din decembrie 2013, limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991. „Este esențial ca UE, partenerul de dezvoltare cheie al Chișinăului, să transmită mereu mesajul corect, inclusiv pe canalele sale proprii”, a spus Andi Cristea.
Graffiti politice în Republica Moldova, parte a razboiul identitar din fosta republică sovietică
Dodon, fără reacție
La scurt timp, limba moldovenească a dispărut de pe site. Pe portalul comunitar a rămas doar posibilitatea de a selecta româna.
Experții se așteaptă ca această decizie să fie criticată dur de către organizațiile moldoveniste, precum Scutul Moldovenesc, Noi grăim moldovenește și alte ong-uri similare. Până în acest moment, nici președintele Igor Dodon (n.r.-un cunoscut susținător al unei identități moldovenești, separată de cea românească) nu a avut nicio reacție oficială față de decizia blocului comunitar. Consolidarea unei identități și statalități moldovenești, în conflict cu cea românească, fare parte integrantă din arsenalul politic folosit de Igor Dodon și partidul prezidențial din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 15, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, continuă arestările spionilor ruși din Ucraina
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat azi că a efectuat percheziţii la birourile a două instituții mass-media ruse, televiziunea Russia Today şi agenţia de presă RIA Novosti, arestând un jurnalist al acestei agenţii, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Percheziţiile continuă la RIA Novosti şi la alte mass-media”, purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Securitate al Ucrainei, Olena Ghitlianska. Un jurnalist al agenţiei ruse, cetăţeanul ucrainean Kirill Vîşinski, a fost arestat dimineaţa lângă domiciliul său, pentru „activităţi antiucrainene”, a precizat aceasta.
Mass-media, armă mortală în războiul hibrid
„Forţele de ordine au stabilit” că aceste mass-media „erau folosite de ţara agresoare (Rusia) în războiul său hibrid împotriva Ucrainei”, a adăugat Olena Ghitlianska pe pagina sa de Facebook.
Kirill Vîşinski a primit de asemenea în 2015 un paşaport rus, conform unui decret al preşedintelui Vladimir Putin publicat pe site-ul Kremlinului, citat de mass-media.
SBU îl acuză că a desfăşurat „activităţi subversive” la cererea Moscovei şi în special că a încercat „să justifice anexarea (peninsulei ucrainene) Crimeea” de către Rusia în 2014 şi că îi „susţine” pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei, conform şefului adjunct al SBU, Viktor Kononenko, citat de mass-media locală.
Potrivit SBU, birourile RIA Novosti şi RT se aflau în aceeaşi clădire din centrul Kievului.
Reacție dură
În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat drept „absolut revoltătoare şi scandaloase” acţiunile Serviciului de Securitate al Ucrainei, a cerut „o reacţie severă şi intransigentă” din partea organizaţiilor internaţionale şi a avertizat cu viitoare „măsuri de reciprocitate”.
Potrivit mass-media, Biroul RIA Novosti din Ucraina numără în jur de 15 jurnalişti, dintre care o parte sunt însărcinaţi să transmită informaţii și reportaje către sediul agenţiei la Moscova, iar alţii, conduşi de Vîşinki, se ocupă de site-ul rian.com.ua, destinat audienţei ucrainene. (N.G.)
de Razvan Iorga | mai 15, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Președinte R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, pe 14 mai, la Soci, în Rusia.
Fără prea multe prerogative în materie de politică externă, președintele prorus al R. Moldova Igor odon încearcă să-și facă cât mai vizibilă prezența mediatică prin totul felul de acțiuni populiste, fără efecte juridice. În această categorie s-ar putea încadra și obținerea statutului de observator pentru Republica Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice, condusă de Rusia.
Primirea acestui statutul s-a realizat, luni, în cadrul unui forum al acestei entități, ce s-a desfășurat la Soci, în Rusia. Dodon insistă de aprope un an de zile în această direcție, iar acordarea de către Moscova și a celorlalte state din Uniunea Eurasatică – Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârghiztan – a acestui statut nu vine decât ca acțiune de imagine.
Încă din aprilie 2017, Dodon a semnat și un acord de colaborare cu Uniunea Economică Eurasiatică. Șeful guvernului, Pavel Filip, a luat poziție încă de pe atunci și a precizat că un astfel de document nu are nicio valoare juridică.
Cu toate acestea, Dodon a încercat să speculeze acest eveniment și a acordat spații largi „importanței” acestei decizii.
„După încheierea ședinței Consiliului Economic Eurasiatic Suprem, am avut o întrevedere cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și i-am mulțumit pentru susținerea acordării Republicii Moldova statutului de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică. Am discutat un spectru larg de probleme ce țin de relațiile bilaterale și am constatat un dialog foarte bun la nivel de președinți, spre deosebire de contacte deloc productive la nivel de guverne”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Presa rusă nu a dat prea mare importanță acestui „câștig” obținut de Igor Dodon. Publicația rusă Kommersant a scris că Kremlinul a respins cererea lui Dodon de a se întâlni cu Vladimir Putin în marja Forumului Economic Mondial ce va avea loc în Sankt-Petersburg pe 24-26 mai, iar RIA Novosti a relatat doar într-o singură propoziție despre primirea R. Moldova cu statut de observator în cadrul Uniunii Eurasiatice.
Zero beneficii
De altfel, Kommersant a comentat că statutul de observator „nu va aduce niciun beneficiu practic deosebit pentru Moldova, în schimb, președinte prorus Igor Dodon va putea folosi acest lucru la viitoarele alegeri parlamentare din toamnă”. Dodon este într-o campanie deschisă în favoarea PSRM, deși Constituția R. Moldova cere președintelui să fie apolitic.
„Statutul de observator nu va aduce Chișinăului niciun avantaj economic. Conform proiectului de regulament, aprobat în august 2017 și publicat pe site-ul Comisiei Economice Euroasiatice, acesta permite reprezentanților autorizați ai statului observator să participe la reuniunile organelor UEEA, să obțină documentele adoptate care nu au un caracter confidențial”, scrie Kommersant.
Citând din același regulament, publicația rusă mai afirmă că statul care primește statutul de observator „este obligat să se abțină de la orice acțiune care ar putea dăuna intereselor Uniunii și statelor membre”. Kommersant mai amintește că puterea reală se află în cadrul Guvernului, iar Parlamentul aprobă orice direcție de orientare politică a țării.
Expertul economic Galina Șelari a declarat pentru agenția Infotag că „participarea Moldovei în această calitate poate fi productivă numai dacă republica va avea scopuri concrete și o strategie etapizată pentru a le atinge”.
„Semnarea unui astfel de document nu înseamnă nimic, la fel ca şi semnarea acordului privind zona de liber schimb cu țările CSI sau cu UE: rezultatele reale sunt obținute doar prin implementarea acestuia”, a spus Şelari.
Ea a mai spus că, la Chișinu, comunitatea de afaceri din R. Moldova nu cunoaște regulile Uniunii Eurasiatice prin care se poate valorifica economic o astfel de oportunitate.
Poziția puterii și a opoziției extraparlarmentare
Într-un briefing de presă susținut, marți, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a explicat că participarea Republicii Moldova la anumite organizații internaționale pot fi luate doar cu acordul Parlamentului și Guvernului, a declarat purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari.
„Nicio decizie referitor la participarea în cadrul unor organizații internaționale nu poate fi luată fără acordul Parlamentului și Guvernului. De aceea, această declarație este făcută din partea unei persoane fizice, deoarece nu poate reprezenta Republica Moldova în lipsa avizelor din partea Executivului și Legislativului”,a spus Vitalie Gămurari.
El a mai spus că Dodon a făcut această acțiune în calitate de „persoană fizică”, iar PD reafirmă reafirmă că vectorul eurropean nu va fi schimbat și că acesta nu poate fi anulat doar prin voința unei singure persoane.
„Oricare viziune a politicii externe a R. Moldova nu poate fi expusă în lipsa unui aviz favorabil din partea Guvernului și a Parlamentului R. Moldova”, a mai spus el.
La rândul său, lidera PAS Maia Sandu afirmt că acesta este doar un joc electoral pe care îl face Igor Dodon.
„Nu e un secret că Dodon este ghidat de interesul personal și de partid, pentru că interesul național al Republicii Moldova este asigurat doar de integrarea în Uniunea Europeană. UE nu a declarat embargou produselor din Moldova, nu alimentează separatismul din Transnistria, nu ne șantajează cu livrarea produselor energetice la un preț mai mare decât cel de piață.
Dimpotrivă, UE ne-a deschis larg piața cu cea mai mare putere de cumpărare din lume și ne ajută să ne ajustăm standardele de calitate la rigorile acestei piețe. UE contribuie semnificativ la măsurile de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. UE finanțează interconectarea energetică a Moldovei prin intermediul României. Prin toate aceste măsuri, UE contribuie direct la îmbunătățirea nivelului de trai și la fortificarea suveranității Republicii Moldova.
Deși se declară apărători ai suveranității, Dodon și Partidul Socialiștilor subminează statul Republica Moldova, acționând în detrimentul interesului național”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
În paralel, solicitat de Radio Chișinău, expertul Anatol Țaranu a subliniat că acest statut nu-i oferă Republicii Moldova nici beneficii și nici nu o obligă la ceva,dar poate fi un prim pas spre schimbarea vectorului politicii externe în cazul unei victorii la alegerile parlamentare a PSRM.
„Participarea la Uniunea Vamală va intra în contradicție cu Acordul de asociere și aceasta va îndemna că noi vom începe în paralele și procedurile de restrângere a relațiilor cu UE în conformitate cu Acordul de asociere”, susține Anatol Țăranu.
În acest context, Igor Dodon a încercat din nou să puncteze la capitolul imagine, deși cifrele oficiale arată că exporturile R. Moldova s-au orientat deja de ceva vreme spre piețele europene. Conform statisticilor oficiale R. Moldova exportă 67% din mărfurile sale în Uniunea Europeană, 24% dintre aceste numai în România, în timp ce exportul spre CSI a scăzut, în primele trei luni ale lui 2018, de la 20% la numai 17%.
De asemenea, România a detronat încă din 2017 Rusia în topul țărilor cu care R. Moldova are schimburi comerciale, fapt ce „omis” de Igor Dodon în aprecierile sale privind oportunitățile economice pe care le oferă UE versus Rusia. De asemenea, Dodon nu menționează nimic despre embargourile economice pe care Rusia le impune deja de mai bine de cinci ani produselor alimentare moldovenești, ca urmare a reorientării țării spre UE.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | mai 15, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus, Vladimir Putin, s-a bucurat de prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu la festivitățile din data de 9 mai
Scandalul mutării Ambasadei României în Ierusalim seamănă din ce în ce mai mult cu un scenariu pus la cale la Moscova. Acordându-le prezumția nevinovăției – ceea ce, din păcate, nu i-ar scuti de bănuiala de ignoranță și diletantism în politica internațională – o parte a actorilor acestui scenariu de film prost răspândesc miasma deloc îmbietoare a mausoleului Kremlinului și a lui Putin. Miasma putridă de prădător care se tăvălește în resturile îmbălsămate ale lui Ilici Ulianov.
Vizita lui Liviu în Israel (însoțit de fantoșa Viorica și mumia-vie Teodor) a fost precedată de o altă vizită a „împușcatului în gât”, la Moscova, unde, nu ar fi exclus, „dughinist”, să se fi pus la cale noile linii directoare de urmat de către conducerea României, alcătuită din ucenicii foștilor nacealnici care ne-au dirijat mereu spre distrugere și și-au bătut joc de destinele a milioane de români.
Deși se dă bătrân și bolnav, Iliescu este mândru și trăiește o nouă tinerețe, văzând cum viziunea sa politică, formată în anii 50-60 la Moscova, este dusă mai departe prin mustăciosul de Teleorman, comuna Gratia (coincidență de nume cu predestinare).
Liviu nu s-a dus în Israel de capul lui. Și a tras după el o păpușă de porumb teleormănean cu vocabular aproape inexistent („hă-ha-h-hă-ha” ar putea să pronunțe și un acarian de pe un chilot, aflat în mașina de spălat) și o mumie ceaușistă mai formolizată decât becul ăla băgatul în anusul lui Lenin, la Kremlin.
Oricum ar fi, numai bine nu o să fie, după ce Liviu s-a tras în poză cu Bibi, care s-a tras în poze și mai „frumoase” cu Vladimir, la Moscova, de 9 mai.
Marius Alin Bâtcă
de Razvan Iorga | mai 11, 2018 | Principal, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul R. Moldova, Pavel Filip, prezentând raportul de activitate al cabinetului său pe 2017, în Parlamentul de la Chișinău
Republica Moldova a fost întotdeauna țara constrastelor, dar a aceleiași constante și anume corupția. De aproape 27 de ani, R. Moldova se luptă să își demonstreze funcționalitatea ca stat, dar între timp circa o treime din populația a emigrat deja din țară, în special tinerii și odată cu ei forța de muncă activă.
Pe acest fundal, premierul R. Moldova Pavel Filip, a prezentat raportul de activitate al guvernului de la Chișinău pe anul 2017. De multe ori, acesta a fost acuzat că aplică principii din afaceri pe un calapod administrativ de țară, fapt care nu coincide mereu cu nevoile societății.
Din punct de vedere al cifrele, semnele sunt îmbucurătoare, dar cel mai problematic este faptul că principiile din business nu pot fi aplicate și atunci când vine vorba de eradicarea corupției sau libertatea de exprimare. Aici trebuie să existe voință politică pentru a reforma un sistem putred de sus până jos și aservit politicului.
La capitolul justiție, deși încrederea este una foarte mică, premierul Pavel Filip a declarat, vineri, în Parlamentul de la Chișinău că unele lucruri s-au îmbunătățit.
„Sondajele ne arată că în ultimii doi ani încrederea cetățenilor în justiție a crescut de 3 ori până la 24%”, a spus premierul. Cu toate acestea, el a recunoscut că există o stare de dezamăgire în rândul cetățenilor privind justiția și combaterea corupției, pe care de altfel o împărtățește și el.
Apoi, Filip a reluat promisiunile privind lupta și eforturile care se vor depune pe mai departe pe palierul justiției și a luptei anti-corupție.
Finațare tăiată
În Octombrie 2017, UE anunța că va opri finanțarea de 28 de milioane de euro destinată proiectelor legate de reformarea jsutiției. Anterior, banii europeni veniți pe acest palier au ajutat doar la modernizarea clădirilor instanțelor și dotarea lor cu aparatură.
„UE a urmărit îndeaproape procesul de reformă și a remarcat faptul că autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției în perioada 2014-2015. Cu o alocare insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost realizate. Ca urmare, progresul nu a fost suficient”, se menționa într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.
La circa două săptămâni distanță, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, a scris un comentariu pe pagina oficială a Comisiei Europene în care afirmă că R. Moldova a făcut progrese în ceea ce privește abordarea violenței domestice, dar trebuie să facă mai multe în domeniul reformării justiției.
„În pofida reformelor întreprinse până în prezent, sunt necesare eforturi susținute în continuare pentru a aborda deficiențele din sectorul justiției, a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și a restabili încrederea publică”, a scris Nils Muižnieks în comentariul plasat pe pagina web a Consiliului Europei.
Recunoscând eforturile de reformare a serviciului de urmărire penală, inclusiv prin adoptarea unei noi legislații, comisarul s-a arătat îngrijorat de rapoartele persistente privind părtinirea procurorilor în procedurile judiciare și de cazurile de intimidare și hărțuire a avocaților.
De asemenea, dreptul la un proces echitabil este un drept fundamental al omului, iar principiul egalității armelor trebuie respectat, afirma atunci comisarul Consiliului Europei. Potrivit lui, persoanele acuzate de infracțiuni ar trebui să beneficieze de prezumția de nevinovăție și de o apărare juridică de calitate.
Nu în ultimul rând, Nils Muižnieks a acuzat utilizarea excesivă a detenției în stare de arest preventiv, care a fost identificată drept o problemă-cheie în ceea ce privește R. Moldova în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În așteptarea voturilor
De atunci au trecut șase luni, iar guvernul Filip nu a întreprins mai nimic în această privință.
Acest trend de reformă a justiției trebuie să dea mai mult de gândit la Chișinău, UE fiind decisă să nu mai accepte compromisuri în acest sens de la nimeni, nici măcar cu țările membre.
Proiectul viitorului cadru financiar al UE va prevede un nou mecanism de a penaliza ţările – mai ales cele foste comuniste – ale căror guverne încalcă regulile UE privind asigurarea independenţei sistemului judiciar şi statul de drept. Statele respective ar putea fi supuse unei tăieri a finanţărilor de la bugetul comunitar.
Săptămâna trecută, membrii Comisiei Europene s-au reunit pentru a conveni proiectul viitorului cadru financiar multianual 2021-2027 care este de aşteptat să dea naştere unor dezbateri intense între statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu modalităţile de finanţare a deficitului financiar cauzat de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit Reuters.
Astfel, autoritățile de la Chișinău ar trebui să se facă cât mai rapid reformele din domeniul justiției și a asigura a statului de drept și lupta anticorupție, deoarece UE a spus-o clar în repetate rânduri că de asta depinde soarta ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de la Bruxelles.
În acest timp, guvernarea a părut mai degrabă preocupată să schimbe sistemul de vot într-unul mixt pentru a-și spori șansele de intrare în Parlament, fără să ia în considerare avertismentele dure venirea de la instituțiile afiliate UE.
Guvernarea actuala de la Chișinău nu pare interesată să demareze lucrurile pentru a primi cele 100 de milioane din două considerente majore: primul ar fi legat de acest sistem de vot mixt care favorizează PD-ul, iar al doilea ar fi legat de faptul că primele tranșe al putea veni prea tărziu, astfel că nu ar putea fi folosite de actuala guvernare, care este posibil să nu mai aibă continuitate după alegerile parlamentare din noiembrie 2018.
În plus, guvernul Filip mizează și pe faptul că UE ar trebui să dea un semnal puternic de susținere în preajma alegerilor și să verse oricum banii în conturile de la Chișinău. O astfel de atitudine blazată și machiavelică denotă lipsă de interes real în slujba cetățeanului.
Cifrele de pe hârtie
Deși cifrele prezentate de Filip în raportul de activitate arată bine pe hârtie, acestea sunt totuși prea mici ca să se resimtă și în nivel de trai al cetățenilor.
„Aceste acțiuni și decizii pe care le-am luat pentru a stimula economia au produs și efecte. Am reușit anul trecut o creștere economică de 4,5%, salariul mediu pe economie a crescut cu 12%, până la 5.700 lei, iar anul acesta a trecut de 6.000 de lei. Da, știm că situația încă nu este nici pe departe așa cum ne-am dori. Dar datele ne arată că economia își revine.
În 2017 exporturile au crescut cu aproape 20%. Din totalul de exporturi, 65 la sută merg spre Uniunea Europeană. Doar în primele trei luni ale acestui an, exporturile au crescut cu o treime. Aceste evoluții pozitive ne-au permis să solicităm Uniunii Europene majorarea cotelor pentru exportul de struguri de masă, prune și cireșe pe piaţa europeană.
Ceea ce a omis însă să spună Pavel Filip este că aceste reforme în domeniul economic, care au dus la aceste creșteri, nu sunt numai efortul singular al cabinetului pe care îl conduce, ci se datorează în mare parte și Fondului Monetar Internațional, care a impus o serie de condiții și programe de tăieri ale unor cheltuieli parazitare în sectorul de stat. De asemenea, infuzia de capital de la IMF și UE în ultimii ani au condus inevitabil la aceste creșteri.
Gestionarea acestui proces nu ar trebui prezentat unilateral, ci mai degrabă ca un efort conjugat al mai multor parteneri occidentali ai R. Moldova, tot aceea care țin această țară pe linia de plutire de și mai muți ani.
Hibrizii pseudo-democrației
De asemenea, ca și condiție pentru împrumut de la FMI, Guvernul a fost obligat să pună la treabă Banca Națională a Moldovei pentru a reforma sistem bancar putred din R. Moldova prin care s-au spălat în ultimii ani, conform investigațiilor jurnaliștilor OCCRP, circa 20 de milioarde de dolari americani, bani negri ai mafiei ruse prin diverse circuite complexe.
La acest lucru a contribuit și sistemul judiciar la fel de corupt din R. Moldova perpetuat de-a lungul anilor de toate guvernele de la Chișinău.
Același sistem bancar și complicitatea directă sau tacită a politicienilor a permis sustragerea și trimiterea în afara țării a circa 1 miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul R. Moldova, între anii 2012-2014, dar cu precădere înaintea alegerilor parlamentare din 2014.
Acest lucru ar trebui să pună în gardă vigilența tuturor autortiăților interne și internaționale în pragul acestor alegeri din noiembrie 2018 pentru evitarea unui „tun de ultim moment” similar celui din 2014.
Chiar dacă este animată de o politică pragmatică, guvernarea de la Chișinău încă nu are curaj să depolitizeze și să facă reforme reale pentru a construi instituțiile puternice și independente, care să nu funcționeze la comanda puterii politice a momentului. Aici este cheia succesului de la Chișinău, una pe care cu toții o cunosc, dar nu vor să o folosească.
În tot acest timp, R. Moldova a degradat în topurile democrației ale Freedom House, ajungând astăzi la noțiunea de „regim hibrid”, următorul pas fiind dictatura. Ori, este greu de crezut că o țară cu „regim hibrid” cu probleme pe partea de justiție și stat de drept poate fi parte a UE în viitorul apropiat. Acest fapt cât se poate de real și ar trebui să fie luat în calcul de următorul guvern pro-european care va prezenta un raport de activitate la Chișinău.
Răzvan Iorga
