Kiev-ul și Sofia, planuri ambițioase de infrastructură în zona Mării Negre. România, partener strategic pentru o posibiă autostradă a Mării Negre

Kiev-ul și Sofia, planuri ambițioase de infrastructură în zona Mării Negre. România, partener strategic pentru o posibiă autostradă a Mării Negre

Autostrada Mării Negre, un vis îndepărtat

Autostrada Mării Negre, un vis îndepărtat

Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.

România, partener esențial

Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.

Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.

Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.

Isaccea, poartă a Ucrainei spre UE

Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea.

Hotărârea publicată zilele trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii.” Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare.

Infrastructura Mării Negre, o problemă stringentă

Infrastructura Mării Negre, o problemă stringentă

Centura Mării Negre

Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.

Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.

Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.

În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)

Share our work
Transnistria, raiul criptomonedelor. Securitatea energetică a statelor din regiune amenințată

Transnistria, raiul criptomonedelor. Securitatea energetică a statelor din regiune amenințată

Minarea-pentru-cripto-monede-amenință-securitatea-energertică-a-Republicii-Moldova

Minarea-pentru-cripto-monede-amenință-securitatea-energertică-a-Republicii-Moldova

Oameni de afaceri chinezi sunt pregătiți să facă investiții masive în regiunea separatistă, în mining, profitând de costurile reduse ale energiei în regiune, relatează mass-media regională, citând un comunicat al așa-zisului guvern de la Tiraspol, preluat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate acest subiect a fost discutat în data de 28 mai, în cadrul unei întrevederi la Tiraspol a pretinsuuil premier, Alexandr Martînov, cu o delegaţie chineză, din care au făcut parte reprezentanţi ai unor companii importante de pe piaţa miningului.

Reamintim că recent mai multe state, inclusiv China, au interzis tranzacțiile cu cripto-monede după ce specialiștii au avertizat asupra pericolelor. Concomitent, serviciile de securitate din diferite state, inclusiv CIA și MOSSAD, consideră că aceste mijloace de plată sunt folosite de grupările teroriste pentru a își finanța operațiunile.

Legislație permisivă

Martânov a spus că „autoritățile transnistrene” „sunt interesate de atragerea investițiilor în economie, de resuscitarea capacităţilor de producție pe care le au întreprinderile, în special cele energetice, de crearea locurilor de muncă și de afluxul valutare în țară”. „Noi am adoptat recent Legea cu privire la susţinerea tehnologiilor blockchain, a cărei esență este de a face pe teritoriul Transnistriei cele mai avantajoase condiții pentru mining”, a spus Martînov. Acesta i-a invitat pe oaspeții din Beijing să viziteze întreprinderile energetice din regiune, ofertă acceptată de partea chineză.

Igor Ceaika, deschizător de drumuri

Președintele R. Moldova Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat recent la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova. Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.

„Am avut o întrevedere cu unul dintre liderii organizaţiei obşteşti „Delovaia Rossia”, cunoscutul om de afaceri rus Igor Ceaika. Într-o atmosferă prietenoasă, am discutat un spectru larg de aspecte importante ale cooperării economice moldo-ruse, în primul rînd, chestiunea privind investițiile mediului de afaceri rusesc în economia Moldovei.

Oamenii de afaceri din Rusia sunt dispuşi să investească în economia noastră, să creeze noi întreprinderi şi locuri de muncă. Dar, pentru realizarea acestor obiective este nevoie de a crea condiţii de activitate favorabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Agenția RBK a scris despre implicarea lui Igor Ceaika în afacerea cu criptomonede din Transnistria. Omul de afaceri rus ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamna încă din 2017 investitorii ruşi să analizeze această direcţie.

Criptomonede separatiste

Transnistria nu este singura „destinație exotică” pentru oligarhii ruși care vor să se îmbogățească de pe urma unei astfel de afaceri. Investitorii ruși au mai încercat să instaleze mine de criptare și în Abhazia, dar, aparent, cu rezultate mixte. În timp ce ratele de energie electrică sunt relativ ieftine, unii s-au plâns cu privire la întreruperile de energie și la calitatea energiei electrice, relatează eurasianet.org, citată de KARADENIZ PRESS.

Mai precis, fermele de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor unei ansamsamblu de calculatoare.

Procesul de minare generează astfel noi monede digitale pe piață, acestea putând fi ulterior tranzacționate. În ultimii ani, prețurile în bani reali al criptomonedelor au crescut semnificativ.

Transnistria virtuală

Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.

„Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, declara în septembrie 2017, Igor Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”, citat de Infotag.

Declarațiile lui Ceaika veneau după ce acesta fusese invitat de Dodon la Chișinău la începutul lunii septembrie 2017, la discuții privind implicarea investitorilor ruși mai mult în R. Moldova.

„Pentru realizarea acestei idei, in Transnistria au fost deja create toate conditiile necesare – atat tehnice, cat si legislative. Implementarea acesteia si lansarea activitatii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun ca aceasta se afla pe locul patru in Europa dupa viteza si rata de penetrare a internetului, la ei energia electrica este foarte ieftina iar aceasta este una din cele mai importante conditii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este si fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.

Poduri de criptomonede

Cu toate acestea, pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom. Rusia nu dorește să contorizeze separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova.

Ulterior, în decembrie 2017, Igor Ceaika s-a deplasat din nou la Tiraspol, acolo unde, în calitate de ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria a participat la semnarea unui memorandum trilateral de înţelegere şi cooperare între Guvernul de la Tiraspol, Camera de Comerţ şi Industrie a Transnistriei şi asociaţia oştească „Delovaia Rossia” .

„În cele din urmă, toate acestea vor da un nou impuls dezvoltării economiei transnistrene, vor contribui la crearea locurilor de muncă şi la creșterea veniturilor bugetului de stat, la reducerea deficitului”, a spus șeful guvernului transnistrean, Alexandr Martînov, citat de Infotag.

Documentul a fost semnat în cadrul dialogului de afaceri al antreprenorilor din Rusia și Transnistria, organizat de „Delovaia Rossia”.

Din delegația transnistreană au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Resurselor Naturale, precum și ai mediului de afaceri din stânga Nistrului – fabrica de vinuri „KVINT”, compania de textile „Tirotex”, fabrica de conserve din Camenca.

Din partea Rusiei la eveniment participă președintele organizației, Aleksei Repik, ambasadorul de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria, Igor Ceaika, precum şi reprezentanţi ai guvernului regiunii Moscova și comunității de afaceri din Rusia.

La reuniune au mai participat și delegaţi din partea Moldovei: deputatul fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, și consilierul Președintelui pe probleme economice, Elena Gorelova. Mai precis, oameni apropiați lui Igor Dodon.

Monedele virtuale, considerate un pericol de majoritatea băncilor naționale

Monedele virtuale, considerate un pericol de majoritatea băncilor naționale

Moldovenii vor plăti facturile

După aceste întâlniri preliminare, la începutul acestui an, Parlamentul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea „blockchain”, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede, relata Europa Liberă.

Igor Ceaika a declarat la începutul acestui an pentru „Kommersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană.

„Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.

Semnal de alarmă al BNM

Banca Națională a Moldovei (BNM) a atras atenția, în urmă cu două săptămâni, asupra fenomenului ce i-a amploare în R. Moldova referitor la tranzacționarea criptovalutelor.

„Ținând cont de fluctuațiile mari, inclusiv prăbușirea prețului, închiderea unor platforme de schimb a monedelor virtuale înregistrate în ultimele luni, BNM își întărește opinia cu privire la criptovalute și investițiile în acestea, moment în care a atras atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede”, se precizează într-un comunicat al BNM.

BNM mai precizează că nu are niciun rol de regulator în privinșa tranzacționării acestor monede virtuale, precum Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum și altele.

„Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova”, a mai avertizat BNM.

Sclavie energetică

Reamintim că Republica Moldova cumpără energie electrică în proporție de 70% de la stația transnistreană de la Cuciurgan, iar profitul de pe urma vânzării electricității către Chișinău, constituie peste 70% din bugetul total al regiunii separatiste.

Anterior, expertul în economie Sergiu Gaibu declara pentru mass-media de la Chișinău că „orice consum de energie electrică în transnistria, de fapt înseamnă creșterea datoriei la gaze față de Rusia. Noi deja avem 6 mlrd. de dolari, deși încă nu e clar cine până la urmă este dator pentru suma respectivă, dar e cert faptul că este o datorie față de gigantul Gazprom și într-o formă sau în alta reprezintă o pârghie de intimidare a Republicii Moldova. Orice consum sporit înseamnă creșterea acestei datorii și respectiv un subiect de tensiune dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Evident, atunci când se obține energie electrică din gaze pentru care nu se achită nimic și nu se știe dacă persoanele care îl consumă vor achita vreo dată acest gaz, evident că orice activitate bazată pe astfel de subvenție, care nu se știe de cine va fi achitată, evident că este o activitate profitabilă. Cel mai probabil crearea acestor datorii vor deveni un subiect de discuție între Republica Moldova și Federația Rusă. E vorba de mining de criptovalute, a cărui cost principal îl reprezintă energia electrică, ceea ce înseamna o defavoare enormă pentru Republica Moldova”.

România, în prag de prăbușire?!

Minarea de criptomonede are impact major pe creşterea consumului de energie electrică, iar autorităţile „se fac că nu văd acest fenomen”, atrage atenţia Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, citat de mass-media de la București. „Un fenomen ce ar putea influenţa mult sectorul energetic românesc este în derulare. Pe teritoriul ţării noastre se instalează tot mai multe echipamente pentru minarea de criptomonede cu un impact major pe creşterea consumului de energie electrică”, scrie el. Totodată, el atrage atenţia că „autorităţile statului nu văd sau se fac că nu văd acest fenomen”. „În general din partea autorităţilor este o letargie şi o lipsă de priorităţi ce pe mine începe să mă îngrozească! Este bine să ne crească destul de brusc consumul de energie electrică? Care este impactul pentru economie? Dar pentru populaţie? E bine ce se întâmplă? Este rău ce se întâmplă? Este nevoie de un punct de vedere oficial în acest sens pentru că lucrurile iau amploare cu rapiditate”, mai spune Nicolescu. Unii producători de energie au avertizat că nu vor onora consumul de electricitate destinat minării de monede virtuale. „Enel a adoptat o cale clară spre decarbonizare şi dezvoltare sustenabilă şi consideră utilizarea intensivă de energie dedicată minării de criptomonede drept o practică nesustenabilă care nu se potriveşte cu modelul său de business”, anunţat în februarie compania. (M.B.)

Share our work
Igor Dodon deschide ușa „vânătorilor de criptomonede” în Transnistria

Igor Dodon deschide ușa „vânătorilor de criptomonede” în Transnistria

Președintele moldovean Igor Dodon discută cu omul de afaceri rus Igor Ceaika (prim-plan) despre posibilitățile de investiții din R. Moldova

Președintele R. Moldova Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat, joi, la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova.

Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.

Am avut o întrevedere cu unul dintre liderii organizaţiei obşteşti „Delovaia Rossia”, cunoscutul om de afaceri rus Igor Ceaika.

Într-o atmosferă prietenoasă, am discutat un spectru larg de aspecte importante ale cooperării economice moldo-ruse, în primul rînd, chestiunea privind investițiile mediului de afaceri rusesc în economia Moldovei.

Oamenii de afaceri din Rusia sunt dispuşi să investească în economia noastră, să creeze noi întreprinderi şi locuri de muncă. Dar, pentru realizarea acestor obiective este nevoie de a crea condiţii de activitate favorabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Agenția RBK a scris despre implicarea lui Igor Ceaika în afacerea cu criptomonede din Transnistria. Omul de afaceri rus ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamna încă din 2017 investitorii ruşi să analizeze această direcţie.

Transnistria nu este singura „destinație exotică” pentru milionarii ruși care vor să se îmbogățească de pe urma unei astfel de afaceri. Investitorii ruși au mai încercat să instaleze mine de criptare și în Abhazia, dar, aparent, cu rezultate mixte. În timp ce ratele de energie electrică sunt relativ ieftine, unii s-au plâns cu privire la întreruperile de energie și la calitatea energiei electrice, relatează eurasianet.org.

Mai precis, fermele de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor unei ansamsamblu de calculatoare.

Procesul de minare generează astfel noi monede digitale pe piață, acestea putând fi ulterior tranzacționate. În ultimii ani, prețurile în bani reali al criptomonedelor au crescut semnificativ.

Transnistria virtuală

Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.

Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, declara în septembrie 2017, Igor Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”, citat de Infotag.

Declarațiile lui Ceaika veneau după ce acesta fusese invitat de Dodon la Chișinău la începutul lunii septembrie 2017, la discuții privind implicarea investitorilor ruși mai mult în R. Moldova.

„Pentru realizarea acestei idei, in Transnistria au fost deja create toate conditiile necesare – atat tehnice, cat si legislative. Implementarea acesteia si lansarea activitatii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun ca aceasta se afla pe locul patru in Europa dupa viteza si rata de penetrare a internetului, la ei energia electrica este foarte ieftina iar aceasta este una din cele mai importante conditii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este si fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.

Cu toate acestea, pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom. Rusia nu dorește să contorizeze separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova.

Ulterior, în decembrie 2017, Igor Ceaika s-a deplasat din nou la Tiraspol, acolo unde, în calitate de ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria a participat la semnarea unui memorandum trilateral de înţelegere şi cooperare între Guvernul de la Tiraspol, Camera de Comerţ şi Industrie a Transnistriei şi asociaţia oştească „Delovaia Rossia” .

În cele din urmă, toate acestea vor da un nou impuls dezvoltării economiei transnistrene, vor contribui la crearea locurilor de muncă şi la creșterea veniturilor bugetului de stat, la reducerea deficitului”, a spus șeful guvernului transnistrean, Alexandr Martînov, citat de Infotag.

Documentul a fost semnat în cadrul dialogului de afaceri al antreprenorilor din Rusia și Transnistria, organizat de „Delovaia Rossia”.

Din delegația transnistreană fac parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Resurselor Naturale, precum și ai mediului de afaceri din stânga Nistrului – fabrica de vinuri „KVINT”, compania de textile „Tirotex”, fabrica de conserve din Camenca.

Din partea Rusiei la eveniment participă președintele organizației, Aleksei Repik, ambasadorul de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria, Igor Ceaika, precum şi reprezentanţi ai guvernului regiunii Moscova și comunității de afaceri din Rusia.

La reuniune au mai participat și delegaţi din partea Moldovei: deputatul fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, și consilierul Președintelui pe probleme economice, Elena Gorelova. Mai precis, oameni apropiați lui Igor Dodon.

Moldovenii vor plăti facturile

După aceste întâlniri preliminare, la începutul acestui an, Parlamentul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea „blockchain”, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede, relata Europa Liberă.

Igor Ceaika a declarat la începutul acestui an pentru „Kommersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană.

Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.

Semnal de alarmă al BNM

Banca Națională a Moldovei (BNM) a atras atenția, în urmă cu circa 10 zile, asupra fenomenului ce i-a amploare în R. Moldova referitor la tranzacționarea criptovalutelor.

Ținând cont de fluctuațiile mari, inclusiv prăbușirea prețului, închiderea unor platforme de schimb a monedelor virtuale înregistrate în ultimele luni, BNM își întărește opinia cu privire la criptovalute și investițiile în acestea, moment în care a atras atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede”, se precizează într-un comunicat al BNM.

BNM mai precizează că nu are niciun rol de regulator în privinșa tranzacționării acestor monede virtuale, precum Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum și altele.

Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova”, a mai avertizat BNM.

Share our work
Desant guvernamental românesc la Chișinău. Republica Moldova, obiectiv strategic al președinției românești a Consiliului Uniunii Europene

Desant guvernamental românesc la Chișinău. Republica Moldova, obiectiv strategic al președinției românești a Consiliului Uniunii Europene

Președinția româneacă a Consiliului Uniunii Europene, o șansă pentru impulsionarea reformelor în Republica Moldova

Președinția româneacă a Consiliului Uniunii Europene, o șansă pentru impulsionarea reformelor în Republica Moldova

Ministrul delegat pentru afaceri europene al României, Victor Negrescu, a avut mai multe întâlniri cu oficialii din Republica Moldova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Una dintre temele prioritare a fost cooperarea în domeniul afacerilor europene şi cum poate sprijini România parcursul spre UE al Republicii Moldova.

„Am discutat, mai ales, despre cum putem face ca Republica Moldova să fie parte a acestei preşedinţii, pentru că noi simţim că aceasta este atât a noastră, cât şi a Republicii Moldova, în măsura în care R. Moldova îşi doreşte acest lucru”, a declarat oficialul într-un interviu pentru TVR Moldova.

Cererea RM de aderare la UE, amânată

„Şi înainte, când eram în Parlamentul European, am activat pentru a sprijini acest parcurs şi pentru o integrare cât mai rapidă a R. Moldova în UE. Valorile noastre sunt comune, istoria noastră este comună. Parcursul nostru, al Uniunii Europene, presupune automat ca şi R. Moldova să fie parte a familiei noastre europene”.

În acest context, cererea de aderare la UE a Republicii Moldova poate fi înaintată doar după parcurgerea unor paşi şi de îndeplinire a unei serii de condiţii.

„Republica Moldova a depus în ultima perioadă un efort susţinut în a respecta aceste condiţii, mai ales ca parte a ceea ce înseamnă Acordul de Asociere. O bună parte din acele criterii au fost îndeplinite, dar mai sunt elemente care necesită efort din partea Republicii Moldova nu doar din partea Guvernului, ci şi din partea fiecărui cetăţean în parte”, a mai adăugat oficialul român.

Autostrada peste Prut, obiectv strategic

Peste 750 km de autostradă ar putea fi construiţi în România în baza noii legislaţii adoptate de autoritățile de la Bucrești privind parteneriatul public-privat (PPP), scrie capital.ro. Astfel, unul dintre proiectele de autostrăzi vizează autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, în lungime de 100 de kilometri şi va include şi un pod peste Prut, astfel încât autostrada să se descarce în reţeaua rutieră a Republicii Moldova.

Conform datelor prezentate de vicepremierul român Viorel Ştefan, autostrada Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni 100 km+ Pod peste Prut, parte a Coridorului V, inclusă în Masterplanul de Transport, proiect care asigură legătura Moldovei cu Transilvania şi Europa, este cap de listă în Strategia Parteneriatelor Public-Private.

Potrivit documentului citat, autostrada Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni 100 km+ Pod peste Prut asigură conectare la sectoare de autostradă aflate în implementare, legătura cu orașul Chişinău şi Republica Moldova.

Viitorul Republicii Moldova, decis de proprii cetățeni

Decizia fundamentală a viitorului Republicii Moldova depinde de cetăţenii acestei ţări, a declarat marţi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, cu prilejul unei dezbateri organizate de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. „Este firesc să avem o preocupare prioritară pentru Parteneriatul Estic cu ţările din estul frontierelor României, dar, de asemenea, în mod evident este clar că una dintre priorităţile pe care le avem o reprezintă Republica Moldova pentru o serie de lucruri pe care le cunoaşteţi – istorie comună, cultură, limbă, chiar şi religie. În acelaşi timp, trebuie înţeles un lucru foarte bine. Noi nu suntem în situaţia pionierilor care încercau să ajute o bătrână să treacă strada, dar ea nu voia să o treacă”, a afirmat Meleşcanu, citat de mass-media.

El a spus că România poate oferi sprijin, informare, cunoaştere, programe pentru cetăţenii moldoveni. „Deci ce putem să oferim este sprijin, informare, cunoaştere, programe pentru cetăţeni, dar până la urmă decizia fundamentală a viitorului Republicii Moldova depinde de cetăţenii din Republica Moldova şi, din acest punct de vedere, chiar suntem într-un moment deosebit. Anul acesta vor avea loc alegeri parlamentare şi bineînţeles că de rezultatul acestor alegeri va depinde într-o măsură destul de importantă şi linia viitoare a politicii externe a Republicii Moldova. Este pentru noi o prioritate, dar nu în sensul de la maestru la elev, ci de la frate la frate, însă până la urmă deciziile trebuie luate de cetăţenii Republicii Moldova. Noi ce putem să facem este să sprijinim o anumită viziune şi un anumit interes al UE pentru extinderea sa, inclusiv la Est, dar depinde în mare măsură de ce se va întâmpla în ţara respectivă: evoluţia democraţiei, justiţie independentă, tot ce doriţi dumneavoastră, bună guvernare”, a declarat demnitarul. (N.G.)

Share our work
Editorial: Generația Z nu vede războiul care urmează

Editorial: Generația Z nu vede războiul care urmează

Marile puteri își ascut armele pentru un nou conflict global

Marile puteri își ascut armele pentru un nou conflict global

Unii dintre noi ne-am născut în plin Război Rece, care a urmat celor două cumplite conflagrații mondiale. Chiar și așa, spectrul unor noi conflicte armate (cu păcănit de arme, zgomot de șenile și sânge și morți și răniți) ni s-a părut mult prea îndepărtat, până nu am avut de a face cu ”Loviluția” din 1989, Mineriada, Războiul de pe Nistru, Războiul din fosta Iugoslavie. Am crezut că sfârșitul celui de-al XX-lea secol ne va consolida pacea. Am avut parte exact de reversul monedei pe care soarta ne-o întoarce mereu, în jocul vieții și al morții.

Dacă noi, cei din generația X (sau generația decrețeilor, așa cum, cu ”candoare”, ne-a gratulat o tânără crescută în puf și educată la școli scumpe, pe banii lui papá), am avut partea noastră de războaie, pe care le-am trăit din plin, din păcate, nici generațiile Y și Z nu sunt scutite de conflicte armate.

Conștientizarea pericolului!

Generația Y (cei născuți după 1990) a avut partea ei de războaie, dar, fiind prea fragedă, nu a conștientizat perfect momentul, ci doar a suferit consecințele. Generația Y a ”trăit” mai mult începerea războiului permanent din Afganistan și războiul din Irak, războiul din Georgia și cel din Ucraina.
În schimb, Generația Z sau Milenialii sau ”Generația Fulg de Nea” (poreclă/ denumire peiorativă folosită de Generațille X și Y) este total indiferentă de realitatea războaielor din lumea reală. Născută după anul 2000, Generația Z este paralelă cu tot ce se întâmplă la nivel global și strategic, din punct de vedere militar. În schmb este implicată total în realitatea virtuală de pe tablete și smartphone.
Oricât am vrea să sperăm, Generația Z nu este pacifistă. Este doar izolaționistă și elitistă. Generația ”Fulg de nea” este – printr-o comparație nu tocmai forțată – corespondentul tinerilor din Hitlerjugend, din Organizația Străjerilor Carliști și din cea a Pionierilor comuniști.
Cei din Generația Z consideră că Lumea este a lor și că pot să facă ce vor cu ea, doar din butoane, numai că nu prea știu ce vor, de fapt.
Urmează o altă conflagrație mondială. Marea întrebare este: ”Ce va urma după Generația Z?”

Marius Alin Bâtcă

Share our work
Editorial: Iv Ce Bân-tuie Capitala și joaca de-a geopolitica

Editorial: Iv Ce Bân-tuie Capitala și joaca de-a geopolitica


Candidatul PSRM, Ion Ceban, distrubuindu-se electoral în Chișinău

Ca un adevărat hipster de Facebook, Ion Ceban a decis, la început, să se reinventeze pe Facebook. S-a metamorfozat nominal în Iv Ceban. A urmat ascensiunea pe lângă Dodon. Au venit și banii. vilele, apartamentele, mașinile de teren și high life-ul.

Au venit și funcțiile: purtătorul de vorbe pe lângă „prezident” și consolidarea statutului de paj în camarila dodoniană. Saracii opozanți bogați și-au făcut niște averi ca-n povești și au crescut financiar într-un an cât alții în zece, vorba poveștii.

De parcă s-au îngrășat porcii în ajun, gata să fie vânduți pe piețele Eurasiei, contra unui mic „otkat” la partid. Prietenii știu de ce!

Iv, ce banii lui!

Pe barba lui, sau poate mai mult a lui Dodon, acesta și-a construit pașii mai ceva ca personalui lui Dinu Păturică înspre pătura de sus a societății. Aceea unde se învârt banii și puterea, el fiind unul dintre lianții „alianței neortodoxe” cu „dușmanii de moarte”. Visul oricărui parvenit, ce mai încolo și încoace!

Totul prin finii juriști „cu sânge albastru” și cumetriile care nu se văd din fața scenei.

Ca-ntr-un film prost tras la indigo, s-a încercat scenariul prezidențialelor din 2016. Atunci, Dodon a primit culoar liber pe stânga prin eliminarea oricăror posibili concurenți.

Și de această dată, scenariul s-a vrut similar, numai că în locul lui Usatîi a fost pus să joace Ilan Șor, un actor prost, dar băiatul deștept din spatele furtului miliardului, cel care zburdă liber încă pe la Orhei în statul care-și reformează justiția.

La fel bântuie și Iv Ceban prin Capitală, fără să-l ia nimeni la bani mărunți și să-l întrebe de unde vin salariile sale de parlamentar și purtător de vorbe și de unde și-a făcut zestrea peste noapte. Poate Bahamas-ul o fi de vină din nou, bată-l vina! Dar acesta este un alt capitol despre care ar trebui să vorbim separat.

Nu se cade să stricăm feng shui-ul în plină campanie electorală, Doamne ferește!

Importante sunt acum voturile de pe 3 iunie, atunci când Iv va încerca marea rece cu degetul. El știe foarte bine că șansele sale sunt reduse, în ciuda aparențelor înșelătoare de câștig din primul tur. Tocmai de aceea, Iv, viclean copil de casă al lui Dodon, nu mai vrea să se discute despre „geopolitică” și îl invită pe Năstase la dezbateri pe proiecte.

Acum „geopolitica” nu mai este bună, când toate statisticile dau că niciun candidat de stânga nu a reușit să bată pe unul de dreapta de foarte mulți ani. Că, în caz de ajunge cuțitul la os, cetățenii ies la vot și își apară orașul de personaje iubitoare de Uniuni Roșii – Sovietice, Vamale sau Eurasiatice.

Și asta pentru că majoritatea proiectelor mari au venit cu bani de la UE și finanțatorii occidentali. Probabil, la Chișinău, nimeni nu vrea ca Rusia să trimită, ca la Comrat, o mână de ambulanțe vechi și stricate care nu merg nici pân` la colț.

Poate, măcar aici, la Chișinău, oamenii au înțeles că Rusia nu le poate oferi nimic și că, vorba lui Medvedev în Crimeea, „bani nu-s, dar voi rezistați!”.

Pe oameni nu-i mai interesează de demult geopolitica, ei vor să aibă cu ce trăi astăzi și poate măcar în viitorul apropiat, iar perdelele de fum pe care populiștii din PSRM le aruncă, cum că vor face și vor drege, nu mai țin.

„Politica de Facebook” făcută de Dodon, la braț cu Iv Ceban, are și ea limitele ei. Iluzionismul politic cu poze de week-end cu familia nu țin loc de bunăstare pentru cetățeni. Iar bunăstările lui Dodon și Iv Ceban se regăsescnumai în paginile ziarelor de investigații, ca fiind nedeclarate. Vorba aia, îi mai ajută părinți cu câte-o vilă de neam prost!

Discuțiile despre geopolitica sau nu nici măcar nu-și mai au rostul, devenind caduce. Tocmai de aceea, Iv Ce-ban la ban va trage și mai puțin la căruța Capitalei.

Lumea s-a prins demult, dar îl va trânti când îi va fi lumea mai dragă, adică taman pe 3 iunie. Până atunci, Iv va rămâne să bântuie Capitala de pe „bilboard”-uri și alte „bling bling”-uri televizate. Mai suportați-l două săptămâni, după care va fi din nou carătorul de geamantan al lui Dodon!

Preluare de pe Evenimentul Zilei, ediția de R. Moldova

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work