30 de miliarde pentru Erasmus+. Comisia Europeană dublează bugetul programului. Republica Moldova, printre principalii beneficiari

30 de miliarde pentru Erasmus+. Comisia Europeană dublează bugetul programului. Republica Moldova, printre principalii beneficiari

Comisia Europeană susține Erasmus+

Comisia Europeană susține Erasmus+

La sfârșitul lunii mai 2018, Comisia Europeana a adoptat o propunere privind următorul program Erasmus+ care vizează dublarea bugetului până la 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, relatează mass-media de specialitate, preluată de KARADENIZ PRESS.
Bazându-se pe succesul actualului Erasmus+, următorul program va oferi oportunități de învățare și mobilitate pentru mai mult de 12 milioane de persoane, în comparație cu patru milioane în prezent. Centrarea sa pe „evoluție, nu revoluție” înseamnă că programul „Erasmus” va continua să cuprindă școli, educația și formarea profesională, învățământul superior și cel continuu – tineret și sport, doar că într-o manieră mai eficientă, mai arată sursa citată.

Erasmus+ va beneficia de un buget mai mare în anii următori

Erasmus+ va beneficia de un buget mai mare în anii următori

Program consolidat

Luând în considerare evaluarea intermediară și consultarea părților interesate, următorul program va fi substanțial consolidat, extins și va deveni mai incluziv. Acesta va promova în continuare activități care stimulează cunoașterea și promovarea în rândul opiniei publice a Uniunii Europene, oportunitățile în domeniile de perspectivă precum schimbările climatice, robotica ș.a. precum și o mai bună mobilizare și incluziune a persoanelor cu mai puține oportunități. Dimensiunea Internațională a programului va fi, de asemenea, amplificată. Investițiile în oameni, în abilitățile și cunoștințele lor, vor contribui la depășirea provocărilor globale, menținerea echității sociale și vor propulsa competitivitatea Europei, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

MileniuM, componentă a societății civile din Republica Moldova, susține implementarea Erasmus+

MileniuM, componentă a societății civile din Republica Moldova, susține implementarea Erasmus+

Republica Moldova, printre beneficiari

În fosta repubică sovietică, Erasmus+ Youth. Info Centru în Moldova este administrat din 2017 de Institutul de Instruire in Dezvoltare MilleniuM. Acest centru are drept scop oferirea suportului informaţional tinerilor şi organizaţiilor de tineret din Republica Moldova despre oportunităţile componentei de Tineret a programului Erasmus+, precum şi va susţine organizaţiile în implementarea calitativă a proiectelor Erasmus+: Youth in Action.
Printre obiectivele programului se numără: creşterea gradului de vizibilitate şi de sensibilizare cu privire la programul Erasmus+: Youth in Action ca o oportunitate nouă de colaborare internaţională în domeniul tineretului şi dezvoltarea capacităţilor organizaţiilor de tineret din Republica Moldova; consolidarea cooperării între organizaţiile active în programul Erasmus+: Youth in Action şi implicarea noilor organizaţii, în special a celor care au şanse reduse de a fi implicate în program; creşterea capacităţii organizaţiilor din Republica Moldova de a fi implicate în calitate de parteneri calitative în programul Erasmus+: Youth in Action; promovarea cooperării organizaţiilor din Republica Moldova oferind sprijin organizaţiilor de tineret în vederea stabilirii de contacte, consolidării parteneriatelor şi îmbunătăţirii cunoştinţelor despre trăsăturile specifice ale lucrului de tineret din Republica Moldova; sprijinirea calităţii proiectelor internaţionale în domeniul tineret implementate în Republica Moldova în cadrul programului Erasmus+: Youth in Action; implicarea factorilor de decizie din domeniul tineretului şi sensibilizarea acestora cu referire la cooperarea internaţională a tineretului în cadrul programului Erasmus+: Youth in Action; consolidarea cooperării cu instituţiile de stat şi organizaţiile neguvernamentale active în elaborarea politicilor de tineret din Republica Moldova, punând un accent deosebit pe recunoaşterea lucrului de tineret şi educaţiei non-formale.

Ong-ul spaniol Cazalla Intercultural a organizat în luna mai traininigul SpreadingBadges, finanțat prin Erasmus+

Ong-ul spaniol Cazalla Intercultural a organizat în luna mai traininigul SpreadingBadges, finanțat prin Erasmus+

MilleniuM, îndemn la formarea unei societăți civile în Moldova

Institutul de Instruire în Dezvoltare „MilleniuM” este o asociație obștească de cerecetare, instruire și dezvoltare care activează pe o serie de domenii legate de dezvoltare persoanlă, organizațională, comunitară și dezvoltare de parteneriate. MilleniuM activează din anul 2000, dar în ultimii ani asociația se axează pe promovarea calității educației non-formale și lucru de tineret în Republica Moldova, precum și în țările Parteneriatului Estic și UE, inclusiv prin oportunitățile oferite de programul Erasmus+: Youth in Action.

Reprezentanți ai ong-ului Silent Generation din Bălți au participat la trainingul Speading Badges (Spania)

Reprezentanți ai ong-ului Silent Generation din Bălți au participat la trainingul Speading Badges, cu sprijinul MilleniuM

Cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în cadrul programului anual de Granturi pentru sectorul de tineret, MilleniuM implementează al 4-an consecutiv Cursul de lung durată în Formare de Formatori. Cursul este parte a proiectului „Promovarea programului Erasmus+: Youth in Action”. Grupul tinta spre care sunt orientate activitatile proiectului este constituit din formatori in domeniul tineretului, reprezentanti ai ONG-urilor de tineret, Centrelor de Resurse pentru Tineri sau cadre didactice care doresc sa se implice in organizarea activitatilor non-formale pentru tineri in afara programului scolar. (Viorica Grecu)

Share our work
Poroșenko, planuri ambițioase de infrastructură în zona Dunării. România și Bulgaria, parteneri strategici pentru Ucraina

Poroșenko, planuri ambițioase de infrastructură în zona Dunării. România și Bulgaria, parteneri strategici pentru Ucraina

Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-construirea-unei-infrastucturi-eficiente

Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-construirea-unei-infrastucturi-eficiente

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a publicat un tweet în care face publică intenția statului ucrainean de a construi un pod peste Dunăre, relatează mass-media din Ucraina, preluată de agențiile de la București. Conform surselor citate, anunțul a fost făcut la 1 iunie 2018 cu ocazia ceremoniei dării în exploatare a unui pod pe autostrada Odesa-Reni (pod la Dunăre). Podul construit în perioada 2016-2018, are o lungime de 152,36 metri şi a costat 112 milioane de hrivne (aproximativ 4 milioane de dolari).

Strategie pe termen lung

Petro Poroșenko a mai precizat că autoritățile ucrainiene încă nu s-au decis asupra locului de amplasare: „Noi începem să lucrăm la documentația necesară și să ne punem de acord cu partenerii noștri români”, a declarat președintele ucrainean.
Mass-media menționează că în timpul vizitei lui Poroşenko în regiunea Odesa (luna octombtie 2017), liderul de la Kiev a anunţat că Ucraina are în plan construcţia unui pod peste Dunăre pentru a facilita comerţul cu statele UE, dar şi a stimula dezvoltarea regiunii Odesa. Oficialii ucraineni duc negocieri cu România şi Bulgaria, ţări ce ar fi interesate în realizarea obiectivului, urmând să participe și financiar la realizarea proiectului.

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Autostradă Odessa-Varna

Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat anterior preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.

România, partener esențial

Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.
Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.
Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.

Ucraina vrea să relanseze activitatea economică în zona Dunării ucrainene, considerată printre cele mai sărace din fosta republică sovietică

Ucraina vrea să relanseze activitatea economică în zona Dunării ucrainene, considerată printre cele mai sărace din fosta republică sovietică

Isaccea, poartă a Ucrainei spre UE

Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea.
Hotărârea publicată săptămânile trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii.” Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare.

Centura Mării Negre

Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.
Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.
Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.
În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)

Share our work
Jurnaliștii, victime sigure în războiul informațional dintre Kiev și Moscova. Condamnările pentru spionaj, arma preferată în cruciada împotriva presei adverse

Jurnaliștii, victime sigure în războiul informațional dintre Kiev și Moscova. Condamnările pentru spionaj, arma preferată în cruciada împotriva presei adverse

Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova

Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova

Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.

Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.

Arestare contestată

Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.

#FreeSentsov

În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.

#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului

#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului

RIA Novosti, țintă a SBU

Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.

Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei

La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.

Moarte înscenată

Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)

Share our work
România, congres în exil al Partidului Nostru la Iași. Renato Usatîi „amenință” să invadeze Republica Moldova după metoda Saakașvili. 20%, obiectivul la alegerile parlamentare din toamnă

România, congres în exil al Partidului Nostru la Iași. Renato Usatîi „amenință” să invadeze Republica Moldova după metoda Saakașvili. 20%, obiectivul la alegerile parlamentare din toamnă

Liderul pro-rus al Partidului Nostru, Renato Usatîi, vrea să i-a cu asalt granița moldo-română

Liderul pro-rus al Partidului Nostru, Renato Usatîi, vrea să i-a cu asalt granița moldo-română

Președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, intenționează să revină în Republica Moldova pentru a participa la alegerile parlamentare, care vor avea loc în toamna acestui an. Declarația a fost făcută de fostul primar de Bălți în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la postul de televiziune TV8, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Renato Usatîi intenționează să vină în Republica Moldova „pentru a răsturna puterea”. „Noi vom acumula minim 20% la următoarele alegeri. Dacă voi veni și voi răsturna puterea, noi vom obține majoritate. Totul este foarte simplu”, a spus Renato Usatîi.

Asalt la frontieră după metoda Saakașvili

„Eu nu vin acasă în aeroport, pentru că voi fi reținut imediat, plasat în penitenciar și omorât acolo – aici nici nu merită de prognozat prea mult. Cel puțin cinci mii de persoane vor participa la Congresul formațiunii la Iași, câteva zeci de mii de persoane ne vor aștepta de partea moldovenească, la vamă. Și cu cele cinci mii de persoane care vor participa la Congresul partidului dintr-o suburbie a Iașiului vom intra în Moldova. Atunci veți vedea este o intrare în baza înțelegerii sau eu vin pentru a termina cu toate acestea”, a declarat Usatîi.
Strategia anunțată de Usatîi seamană izbitor de mult cu acțiunile fostului președinte georgian și ex-guvernator al regiunii Odessa, Miheil Saakașvili, care în septembrie 2017 a forțat frontiera de stat a Ucrainei, cu sprijinul mai multor lideri politici din opoziția de la Kiev. Ulterior, Saakașvili, fost aliat de nădejde al președintelui Petro Poroșenko, transformat în dușman acerb al administrației acestuia, a fost expulzat din Ucraina, cetățenia fiindu-i revocată încă din 2017.

Republica Moldova, sfâșiată de corupție și luptele politice interne

Republica Moldova, sfâșiată de corupție și luptele politice interne

Negocieri doar cu opoziția

Liderul PN, care trăiește în acest moment în Federația Rusă, afirmă că după formarea următorului Parlament al Republicii Moldova va purta negocieri doar cu acele partide, care sunt împotriva actualei puteri de la Chișinău.
Întrebat dacă, pentru revenirea acasă are anumite înțelegeri cu liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, Renato Usatîi a negat vehement acest lucru.
Mass-media de la Chișinău menționează că Renato Usatîi a fost exclus din lista de căutare a Interpol și acum se poate deplasa în orice țară, cu excepția Republicii Moldova, unde este încă dat în căutare.
Președintele „Partidului Nostru” a declarat că intenționează să viziteze continentul european în viitorul apropiat, inclusiv țări ca Germania și Elveția, pentru a demonstra că organele de drept din aceste țări nu au nicio problemă cu el.
Partidul Nostru cunoaște o ușoară revigorare a popularității pe scena politică moldovenească după victoria obținută de candidatul său în alegerile pentru primăria Bălți, precum și după victoria lui Andrei Năstase, un alt reprezentant al opoziției, în alegerile pentru primăria Bălți. (M.B.)

Share our work
Putin, vizită triumfală la Viena. Gazprom sparge unitatea Uniunii Europene. „Nord Stream 2“, amenințare hibridă la adresa unității NATO

Putin, vizită triumfală la Viena. Gazprom sparge unitatea Uniunii Europene. „Nord Stream 2“, amenințare hibridă la adresa unității NATO

Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse

Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.

Bomba Gazprom-OMV

Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.

Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE

Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE

Nord Stream-2, sprijinit de Austria

Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.

Ofertă de pace

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Vizită strategică

Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.

Falanga austriacă

Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Nerăbdare italiană

Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.

Reduta poloneză

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Gazprom joacă tare în UE

Gazprom joacă tare în UE

Opoziție americană

SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)

Share our work
Kiev-ul continuă războiul de imagine contra Moscovei

Kiev-ul continuă războiul de imagine contra Moscovei

Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei

Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, relatează agențiile mondiale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.

Operațiune criticată

Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”.

Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina

Sejur spaniol

Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care „sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est”, potrivit preşedintelui ucrainean.
Vizita liderului de la Kiev vine pe fondul recentelor acuzații lansate de serviciile secrete spaniole la adresa Kremlinului privind implicarea în susținerea mișcării secesioniste catalane.

Lista morții

Prea ucraineană a dat publicității o listă cu 47 de nume ale unor personalități din Ucraina și Rusia care se află pe teritoriul ucrainean care ar fi trebuit să fie ucise după planul organizatorului asasinatului asupra lui Arkadii Babchenko.
În listă apar mai mulți jurnaliști și analiști politici printre care Vitalii Portnikov, Matvei Gonopolski și alții, relatează presa din Ucraina. Potrivit surselor citate, Boris Gherman ar fi primit lista de la același Veaceslav Pivovarkin care ar lucra la o fundație personală a lui Valdimir Putin, iar pe când era în Ucraina era afiliat cu un om a lui Dmitrii Rogozin.
Boris Gherman a declarat mass-media că el colabora cu contraspionajul ucrainean, dar oficialii de la Kiev nu recunosc acest lucru.
Reamintim că tentativa de asasinat a lui Arkadii Babchenko a fost dejucată în seara zilei de 30 spre 31 mai 2018. Inițial s-a anunțat că jurnalistul a decedat în urma a trei împușcături în spate. Șeful SBU, Vasili Grițaka, a declarat că în spatele tentativei de asasinat a jurnalistului Arkadii Babchenko ar sta FSB, care a plătit 40 de mii de dolari, iar killerul ar fi primit 15 mii de dolari pentru asasinat.

60 în închisori

“În închisorile din Federația Rusă sunt deţinuţi ilegal mai mult de 60 de ucraineni. Printre deţinuţii politici sunt şi reprezentanți ai tătarilor crimeeni” a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko, citată de site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu li se permite de a vizita închisorile din teritoriile Ucrainei, ocupate temporar, în care sunt reţinuţi ilegal cetățeni ucraineni, printre ei fiind civili și militari.
În ajunul Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, vicepreşedintele Parlamentului ucrainean a lansat un apel la comunitatea internatională privind consolidarea eforturilor pentru a exercita presiuni maxime asupra autorităţilor ruse.
“Continuăm să luptăm cu disperare pentru eliberarea tuturor ucrainenilor și suntem permanent în contact cu rudele cetăţenilor, deţinuţi ilegal în închisorile ruse” a mai declarat Gheraşcenko. (N.G.)

Share our work