Netanyahu, promisiuni electorale radicale

Netanyahu, promisiuni electorale radicale

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a promis, sâmbătă, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania dacă va obţine un nou mandat după alegerile legislative de săptămâna viitoare, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-un interviu pentru Channel 12 News, acordat cu trei zile înaintea alegerilor de marţi, Netanyahu a fost întrebat de ce nu a extins suveranitatea Israelului asupra coloniilor din Cisiordania, cum a procedat Israelul în urmă cu mulţi ani în cazul Ierusalimului de Est şi Platoului Golan.

Generația Netanyahu

“Cine spune că nu vom face asta? Discutăm despre acest lucru. Întrebaţi dacă vom trece la faza următoare? Răspunsul este da, vom trece la faza următoare. Voi extinde suveranitatea Israelului”, a spus Netanyahu, conform mass-media.

Netanyahu, care a dominat politica israeliană timp de o generaţie, luptă pentru supravieţuirea politică împotriva lui Benny Gantz, un fost şef de Stat Major al armatei israeliene. Actualul premier l-a acuzat pe Gantz că ar putea să pună în pericol siguranţa Israelului prin concesii teritoriale în faţa palestinienilor.

Coloniile din Cisiordania reprezintă unul dintre cele mai “încinse” subiecte în eforturile de restartare a discuţiilor de pace israeliano-palestiniene. În prezent, în Cisiordania locuiesc peste 400.000 de israelieni şi aproximativ 2,9 milioane de palestinieni.

Precedentul Golan

Preşedintele american Donald Trump a afirmat anterior că ‘este timpul’ ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, teritoriu ocupat şi anexat de acesta de la Siria în urma Războiului de Şase Zile din 1967. Anunțul vine după o altă decizie istorică a SUA în ceea ce privește mutarea ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim.

‘După 52 de ani, este timpul ca Statele Unite să recunoască deplin Suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru Statul Israel şi Stabilitatea Regională!’, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.

‘Într-o perioadă în care Iranul încearcă să folosească Siria ca o platformă pentru a distruge Israelul, Preşedintele Trump recunoaşte cu îndrăzneală suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan. Îţi mulţumim, preşedinte Trump!’, a transmis, într-o primă reacţie, Benjamin Netanyahu, pe reţelele sociale.

Netanyahu a evocat posibilitatea ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan cu prilejul primei sale întâlniri cu Trump la Casa Albă, în februarie 2017.

La mijlocul lui noiembrie, SUA au votat pentru prima oară împotriva unei rezoluţii a ONU ce considera anexarea israeliană a Înălţimilor Golan drept ‘nulă şi neavenită’. Singurul stat care a mai votat împotriva acestei rezoluţii a fost Israel.

Axa Moscova-Damasc

Poziția Moscovei asupra apartenenţei înălțimilor Golan din Siria rămâne neschimbată. Acest lucru a fost declarat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat ziarului egiptean Al-Ahram. „Ne orientăm constant pe Rezoluția 497 din 17 decembrie 1981 a Consiliului de Securitate al ONU, conform căreia decizia Israelului de a-și stabili legile, jurisdicția și administrația în această parte a Siriei este nevalabilă și nu are forță juridică internațională”, a spus Lavrov.

El a menționat că majoritatea covârșitoare a membrilor comunității mondiale aderă la aceeași abordare.

Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus că Statele Unite zguduie ordinea mondială, fundamentele căreia ele însele au creat-o. (M.B.)

Share our work
Netanyahu, desant diplomatic la Kremlin

Netanyahu, desant diplomatic la Kremlin

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu

Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.

Agendă necunoscută

Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.

Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.

Miză electorală

În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.

O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)

Share our work
Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, a vizitat luni, o școală din Oklahoma, afiliată mișcării Gülen, relatează TurkNews, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vizită a avut ca scop promovare inițiativei „Be Best”, a relatat ziarul Tulsa World. Inițiativa de la “Școala de descoperiri Dove” din Tusla face parte dintr-o excursie în trei state, care vizează bunăstarea copiilor, folosirea social media și abuzul şi dependenţa de opiacee.
Melania Trump a împărtăși fotografiile de la vizita pe Twitter. „Vă mulțumesc profesorilor, conducătorilor și studenților de la Dove School of Discovery din Tulsa pentru că m-au primit astăzi. Este o treabă bine făcută! Este atât de important ca educația să includă nu numai cadre universitare, ci este important un puternic simț al caracterului și valori „, a scris Prima Doamnă pe contul său de Twitter. De asemenea, Casa Albă a postat pe contul de Twitter despre această vizită.
“Școala de descoperire Dove” este una dintre cele peste 150 de școli charter din Statele Unite conduse de mișcarea Gülen, pe care guvernul turc o acuză de orchestrarea tentativei de lovitură din iulie 2016 și a unei organizații teroriste.

Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen

Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen

Disperare la Ankara

Vizita primei doamne a SUA este un semnal puternic pentru autoritățile turce și comunitatea internațională, pe fondul demersurilor Ankarei de a obține extrădarea predicatorului Fethullah Gulen.
În urmă cu câteva săptămâni, surse diplomatice de la Ankara, citate de agenția Anadolu, anunțau că între SUA și Turcia există deja negocieri în acest sens. Aceste declarații au fost respinse de oficialii americani
Gulen este acuzat de Ankara, în sensul că a fost la originea puciului prin care s-a încercat răsturnarea preşedintelui Erdogan, în iunie 2016.
La rândul său, predicatorul Fethullah Gulen a respins până acum orice fel de implicare în gravele incidente din Turcia, în urma cărora 250 de oameni şi-au pierdut viaţa. (M.B.)

Share our work
Diplomație militară: submarine nucleare şi S-400 pentru India

Diplomație militară: submarine nucleare şi S-400 pentru India

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

India a semnat un acord în valoare de trei miliarde de dolari pentru închirierea pe 10 ani a unui submarin rusesc cu propulsie nucleară, al treilea din flota sa militară, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. India îşi întăreşte astfel capacitatea navală în Oceanul Indian, în contextul tensiunilor cu Pakistanul legate de provincia Kashmir şi al eforturilor Chinei de a-şi spori influenţa în regiune, consideră analiștii militari citați.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la New Delhi a refuzat să confirme acordul pentru AFP, care susţine că înţelegerea cu Moscova a fost negociată timp de câteva luni. Potrivit presei din India, submarinul urmează să fie livrat în 2025.
Rusia, aliată a Indiei în perioada Războiului Rece, continuă să furnizeze armament acestei ţări, deşi Statele Unite impun sancţiuni clienţilor industriei de apărare ruse.

Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică

Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică

India pe axa S-400

La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, elicoptere de atac, etc.. (M.B.)

Share our work
Hamas rămâne organizație teroristă pentru UE

Hamas rămâne organizație teroristă pentru UE

Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene

Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene

Tribunalul Uniunii Europene a respins o acţiune a organizaţiei islamiste palestiniene Hamas împotriva deciziei din 2015 prin care a fost inclusă de UE pe lista grupărilor teroriste, transmite mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Tribunalul general, curtea de primă instanţă a UE a respins cele şapte argumente formulate de Hamas, între care lipsa de dovezi în acest sens şi faptul că a câştigat alegerile palestiniene.

Decizie contestabilă

Definirea Hamas drept organizaţie teroristă s-a bazat parţial pe un ordin al ministrului britanic de interne şi pe o decizie a secretarului de stat american din 1997, a arătat tribunalul. Decizia poate fi contestată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La jumătatea lui decembrie anul trecut, Tribunalul UE a respins o altă acțiune a mișcării islamiste palestiniene împotriva deciziei UE de a o înscrie pe lista organizațiilor teroriste, ceea ce are, între altele, drept consecință înghețarea unei părți din fondurile sale.

Consiliul UE a decis să înscrie Hamas pe această listă în decembrie 2001, după atentatele din 11 septembrie din SUA. Confirmată de mai multe ori ulterior, decizia a fost contestată la Tribunalul UE, care în 2014 i-a dat câștig de cauză Hamas, anulând această înscriere (pe lista organizațiilor teroriste) din cauza unui viciu de formă.

Război juridic

A urmat o dezbatere juridică foarte tehnică, care a dus, în vara lui 2017, la anularea de către Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a deciziei din 2014. Hamas, la putere în Fâşia Gaza, a anunţat atunci că intenţionează să „ducă la bun sfârşit bătălia sa legală” pentru a fi scoasă de pe lista organizaţiilor teroriste, unde a fost reînscrisă printr-o decizie a Consiliului UE din martie 2015.

Mişcarea Hamas, care deţine din 2007 controlul asupra Fâşiei Gaza aflată sub blocadă israeliană, este considerată de asemenea o entitate teroristă de Israel, SUA și alte state.

Baloane teroriste

Reamintim că Fâşia Gaza este folosită pentru lansarea de baloane și zmeie incendiare asupra teritoriului israelian, provocând incendii și importante pagube materiale, relatează mass-media internațională, citând surse militare israeliene.

Începând din luna aprilie 2018, mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas.

Un purtător de cuvânt al pompierilor israelieni a indicat că patru incendii au fost declanşate luni de către dispozitive incendiare, iar în ultimele săptămâni au izbucnit zilnic în medie 24 de incendii, care au afectat culturile și infrastructura de pe mii de hectare. Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor. (M.B.)

Share our work
Genocidul armean, comemorat de Franța. Ankara, supărată pe Paris

Genocidul armean, comemorat de Franța. Ankara, supărată pe Paris

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în faţa comunităţii armene că, în următoarele săptămâni, Franţa va declara 24 aprilie „zi naţională de comemorare a genocidului armean”, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Franţa este în primul rând această ţară care ştie să privească istoria în faţă, care a denunţat printre primele hăituirea criminală a poporului armean, care încă din 1915 l-a numit genocid pentru ceea ce era, care, în 2001, la finalul unei lungi lupte l-a recunoscut prin lege şi care, în următoare săptămâni, va face din 24 aprilie o zi naţională de comemorare a genocidului armean”, a declarat el.

Promisiuni electorale

Luând cuvântul în cursul dineului anual al Consiliului de coordonare a organizaţiilor armene din Franţa (CCAF), şeful statului şi-a onorat astfel promisiunea de campanie de a înscrie în calendarul francez o zi comemorând acest eveniment, un gest pe care armenii din Franţa îl aşteptau cu nerăbdare. Cu ocazia dineului CCAF de anul trecut, Emmanuel Macron anunţase că îşi va respecta promisiunea.
Şeful statului a adus, de asemenea, un omagiu cântăreţului francez de origine armeană Charles Aznavour, decedat la 1 octombrie. Fiul cântăreţului, Nicolas Aznavour, i-a oferit un duduk, oboi tradiţional armean din lemn de cais.
Emmanuel Macron a mai adus un omagiu şi compozitorului Michel Legrand a cărui mamă era de origine armeană.
În octombrie 2018, Emmanuel Macron a vizitat Armenia cu prilejul summitului francofoniei de la Erevan unde a asistat la un omagiu în memoria lui Charles Aznavour.
În Franța locuiesc câteva sute de mii de urmași ai refugiaților armeni care au fugit din cauza genocidului armean din timpul Primului Război Mondial.

Răspuns turcesc

„Acuzațiile cu privire la așa-numitul genocid armean sunt minciuni politice care nu au niciun temei legal, contrar faptelor istorice. Ele sunt nule și neavenite pentru Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției turce, İbrahim Kalın. „Cei care ignoră apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan din 2005 de a înființa o comisie comună de istorici pentru a aduce lumină asupra realităților istorice încearcă să manipuleze evenimentele istorice”, a adăugat Kalın. Acesta a mai spus că Macron, pus la colț de inamici politici și după luni întregi de proteste, încearcă să se salveze prin folosirea evenimentelor istorice ca arme politice.
Președintele Macron a declarat că l-a informat pe Erdoğan de mai multă vreme despre decizia respectivă, adăugând că dorește să mențină un dialog deschis cu Turcia. „Avem dezacorduri cu privire la lupta împotriva Statului Islamic, la respectarea drepturilor omului în Turcia și la genocidul armean”, a declarat Macron. „De asemenea, avem multe puncte cu care suntem de acord, cum ar fi necesitatea unei tranziții politice în Siria. Ca atare, dialogul cu Turcia este indispensabil”, susține președintele francez. Franța a recunoscut oficial în 2001 uciderea armenilor (din perioada 1915-1918) ca genocid.
Turcia acceptă că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar susține că cifrele sunt inexacte și neagă faptul că asasinatele respective au fost planificate sistematic. Pe de alta parte, armenii susțin că până la 1,5 milioane de oameni au fost uciși în timpul primului război mondial, în perioada în care Imperiul Otoman se destrăma, aproape 30 de țări recunoscând astfel de crime ca fiind acte de „genocid”. (N.G.)

Share our work