de Isac Mihai | iun. 6, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Fregata franceză Jean Bart a participat la implementarea embargoului
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat vineri, în unanimitate, o rezoluţie prin care prelungeşte cu un an autorizaţia de inspectare în largul apelor Libiei a navelor suspectate de încălcarea embargoului privind armele, impus în 2011, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Reînnoirea a fost deja decisă anul trecut, în unanimitate, de către cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, dar Rusia, care sprijină tabăra mareşalului Khalifa Haftar în lupta împotriva autorităţilor de la Tripoli, recunoscute pe plan internaţional, şi-a exprimat unele rezerve în timpul negocierilor de la începutul lunii, conform unor surse diplomatice europene.
Embargou încălcat
În ultimul an, încălcările embargoului privind importurile de arme au continuat în beneficiul ambelor tabere care se confruntă în Libia, transformând interdicţia într-o „farsă”, conform expresiei unui diplomat francez, citat de Le Soir, preluat de KARADENIZ PRESS.
Lansată la începutul lunii aprilie 2020, operaţiunea navală europeană Irini, care beneficiază şi de mijloace satelitare şi aeriene, acţionează în special în cadrul acestei rezoluţii ce vizează aplicarea embargoului impus importului de arme către sau dinspre Libia.
Redactată de Germania, rezoluţia „decide să extindă autorizaţia prevăzută de rezoluţia 2473 pentru încă 12 luni” şi „solicită secretarului general prezentarea unui raport asupra aplicării sale în termen de 11 luni”.
Petrol ilegal
Autorizarea inspecţiilor în largul mării este legată, de asemenea, şi de alte rezoluţii, printre care 2292 şi 2146. Aceasta din urmă, reînnoită în luna martie, are ca scop interzicerea exportului sau importului ilicit de petrol din Libia.
După recenta interceptare de către fregata franceză Jean Bart, participantă la misiunea Irini, a unui petrolier venit să preia o încărcătură de petrolul din Tobruk, fără acordul autorităţilor din Tripoli, Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate pentru a obţine explicaţii.
La această reuniune, care a avut loc la începutul săptămânii, Germania şi Franţa au reafirmat faptul că operaţiunea Irini se desfăşoară strict în cadrul rezoluţiilor ONU. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Armata turcă, pregătiră să intre în Kurdistanul irakian
Cel puţin trei diplomaţi turci au fost ucişi, miercuri, într-un incident armat produs în oraşul kurd irakian Erbil, afirmă surse citate de agenţia de presă Reuters, preluată de mass-media de la Ankara. Incidentul armat a avut loc miercuri în centrul oraşului Erbil, capitala provinciei irakiene Kurdistan, au declarat doi oficiali din cadrul serviciilor de securitate locale.
Sursele citate au menționat că indivizi înarmaţi au deschis focul spre un restaurant în care se aflau diplomaţi turci împreună cu politicieni din Kurdistan.
Ripostă militară
Administraţia condusă de liderul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat, miercuri, că va riposta militar împotriva autorilor atacului armat care a vizat diplomaţi turci în oraşul kurd irakian Erbil. „Va fi dată riposta necesară contra celor care au comis acest atac trădător”, a afirmat, miercuri după-amiază, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turciei.Acţiunile pentru capturarea autorilor atacului „au început”, a precizat oficialul turc, citat de mass-media.
Ministerul de Externe de la Ankara a confirmat că un diplomat turc „a fost martirizat” în incidentul armat produs în oraşul irakian Erbil.
Surse locale au menționat că unitățile militare turce aflate la granița cu regiunea Kurdistanului irakian au fost mobilizate iar un contingent de trupe speciale a intrat deja în această regiune, pentru a sprijini autoritățile regionale de la Erbil în căutarea și arestarea suspecților. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va da înapoi în privinţa achiziţiei de rachete ruseşti S-400, în pofida avertismentelor emise de SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Există o anumită măsură pe care am luat-o, există un acord (cu Rusia). Suntem hotărâţi. Nu poate fi vorba să dăm înapoi’, a declarat preşedintele Erdogan, citat de agenţia Anadolu.
Adresându-se reporterilor înaintea rugăciunii de dimineaţă din ultima zi de Ramadan, Erdogan a precizat că oferta americană privind vânzarea de rachete Patriot nu a fost la fel de bună precum cea a Rusiei.
Războiul declarațiilor
Intenţia Ankarei de a cumpăra sistemul de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Statul turc a refuzat să își revizuiască decizia, chiar dacă partenerii occidentali, în mod special SUA, erau pregătiți să ofere diferite avantaje la achiziționarea unor sisteme de armamanet.
Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.
Subiectul s-a aflat în centrul unei discuţii telefonice miercurea trecută între preşedintele turc şi omologul său american, Donald Trump. Erdogan a reiterat propunerea avansată în aprilie a unui ‘grup de lucru comun’.
Întâlnire dificilă
Cei doi lideri se vor reîntâlni în marja summitului G20 de la sfârşitul lunii, în Japonia, pentru o ultimă tentativă de găsire a unei soluţii.
‘Dacă va merge până la capăt cu recepţionarea sistemelor S-400, Turcia va plăti foarte scump’, a avertizat anterior purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, ameninţând din nou cu suspendarea vânzării de avioane F-35 şi, mai ales, cu impunerea de sancţiuni ‘foarte dure’ împotriva Ankarei.
A doua zi, Kathryn Wheelbarger, secretar adjunct interimar pentru securitate internaţională la Pentagon, a declarat în cadrul Atlantic Council de la Washington, că ‘finalizarea acestei tranzacţii va fi devastatoare’ pentru programul F-35 şi pentru ‘interoperabilitatea Turciei cu NATO’.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400
Amenințare directă
Kathryn Wheelbarger a menţionat că administraţia Trump nu doreşte să impună sancţiuni Turciei pentru această achiziţie, dar că ar putea fi obligată de către Congresul SUA.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.
Turcia vrea, prin achiziţia acestor sisteme, să-şi asigure sprijinul Rusiei împotriva rebelilor kurzi de-al lungul frontierei sale cu Siria, a explicat Kathryn Wheelbarger. Ea a avertizat însă Turcia că Rusia nu este un partener de încredere pe termen lung, nu furnizează mentenanţă sau suport în cadrul vânzărilor militare, încercând doar să submineze coeziunea NATO. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, Principal, UE, Uncategorized @ro
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele interimar al PSD, a declarat că decizia mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum ştiţi, eu mi-am exprimat public decizia. Decizia aparţine preşedintelui României. Ştiţi foarte bine că mutarea unei ambasade este decisă de către preşedintele României. Părerea mea este că trebuie să existe o decizie politică. Eu am declarat în SUA, la Washington, mi-am spus punctul meu de vedere, dar dacă vă uitaţi pe declaraţia de atunci, am spus, în consens, şi cu respectarea prevederilor constituţionale. Eu mi-am spus punctul meu de vedere „, a declarat Dăncilă, marţi seara, la finalul şedinţei CExN al PSD, întrebată care este decizia Guvernului în acest moment privind mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
Post vacant
Fiind întrebată despre numirea unui ambasador al României în Israel, premierul de la București a precizat: „După data de 21 martie 2018, am trimis prima propunere către domnul preşedinte Iohannis privind numirea unui ambasador în Israel, nu am trimis numai Israel, am trimis mai multe ţări, cred Canada, nu mai îmi amintesc exact care dintre aceste ţări”.
„Nu am primit un răspuns. Am considerat că este nevoie de o a doua propunere, am trimis şi a doua propunere, nu am primit un răspuns. Aş fi vrut să primesc un răspuns, poate nu e persoana potrivită, poate mai trebuie să facem o propunere, dar trebuie să avem un răspuns în ceea ce priveşte acordul sau că nu este de acord cu această nominalizare. Eu consider că trebuie să avem un acord din partea domnului preşedinte şi pentru Israel şi pentru Bruxelles, pentru că noi nu avem ambasador la Bruxelles încă, am făcut o nominalizare, nominalizarea este Andreea Păstârnac, a fost audiată în comisiile din Parlament, dar încă nu avem aprobarea domnului preşedinte. Deci, eu consider că trebuie să tratăm cu foarte multă responsabilitate şi acest aspect”, a mai declarat Dăncilă.
Sprijin diplomatic românesc
Anterior, autoritățile de la București au anunțat că sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE. Negocierile în acest sens sunt încă în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile au venit la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.
România, prieten adevărat
Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat anterior că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Conflict politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Netanyahu, anulat de două ori
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Israel, război politic prelungit
Knesset-ul a votat joi dizolvarea sa la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi legislative la 17 septembrie, o situaţie nemaiîntâlnită în istoria ţării, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Ierusalim a votat pentru dizolvarea sa, în a doua şi a treia lectură, cu 74 de voturi pentru şi 45 contra, la propunerea partidului Likud al premierului Benjamin Netanyahu.
Conform analiștilor politici, actualul premier, incapabil să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele de dreapta care s-au impus la alegerile desfăşurate la 9 aprilie 2019, a preferat să trimită israelienii din nou la urne pentru a doua oară în aproximativ cinci luni, pentru a nu-i oferi preşedintelui Reuven Rivlin posibilitatea de a încredinţa misiunea unui alt lider politic.
Poziții radicale
Netanyahu, care a revendicat victoria în numele partidului său de dreapta Likud în alegerile din 9 aprilie, a avut termen până miercuri seară să ajungă să formeze guvernul, după ce a fost însărcinat de preşedintele Reuven Rivlin în urmă cu şase săptămâni.
La putere în ultimul deceniu şi confruntat cu acuzaţii de corupţie, Netanyahu s-a străduit să încheie un acord cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi evreieşti ultrareligioase care i-ar asigura un al cincilea mandat.
Diviziunile dintre partidul ultranaţionalist al fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman, Yisrael Beitenu, şi cel ultrareligios Iudaismul Unificat al Torei asupra unui proiect de lege privind scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice au împins discuţiile de coaliţie în impas.
Formațiunea condusă de Lieberman, care are 5 locuri în Parlamentul de la Ierusalim, dorește eliminarea excepțiilor. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Proteste masive
Mii de israelieni au manifestat sâmbătă seară la Tel Aviv împotriva unui eventual acord de coaliţie condusă de premierul desemnat Benjamin Netanyahu ce ar putea constitui pentru opoziţie sfârşitul democraţiei în ţară, notează mass-media locală. Manifestanții au agitat drapelul israelian, scandând, printre altele, sloganul „un popor, o lege”.
„Nu te vom lăsa să transformi Israelul democratic într-o curte privată a unei familii regale sau a unui sultanat”, a declarat Benny Gantz, liderul alianţei de centru-dreapta Albastru şi Alb, pe cale de a deveni cel mai mare partid de opoziţie.
„Suntem aici ca să luptăm pentru ţara noastră. Netanyahu va zdrobi Curtea Supremă pentru a împiedica justiţia” să îşi facă treaba, a spus Tamar Zandberg din partea formaţiunii Meretz.
Organizatorii au estimat la câteva zeci de mii de persoane numărul participanţilor la marşul care a avut loc în faţa muzeului din Tel Aviv. Potrivit poliţiei, mai puţin de 10.000 de manifestanţi au fost prezenţi.
Vânătoare de vrăjitoare
Concomitent, procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, a amânat anterior pentru începutul lunii octombrie 2019 data la care Netanyahu urmează să fie audiat pentru a răspunde la acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse. În februarie 2019, magistratul şi-a anunţat intenţia de a-l inculpa pe prim-ministru pentru „corupţie”, „fraudă” şi „abuz de încredere” în trei dosare.
Benjamin Netanyahu a negat toate aceste acuzaţii şi a denunţat o „vânătoare de vrăjitoare”. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 8, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Israel, amenintat diplomatic de Ankara
Ankara a denunţat puternic duminică ”declaraţiile iresponsabile” ale premierului israelian, Benjamin Netanyahu, care a spus că preconizează anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată, considerându-le o promisiune electorală înainte de un scrutin legislativ strâns, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Cisiordania este un teritoriu palestinian ocupat de către Israel încălcând dreptul internaţional. Declaraţiile iresponsabile ale premierului Netanyahu, care vizează atragerea câtorva voturi chiar înainte de alegerile legislative (…), nu vor schimba nimic”, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.
Promisiuni electorale
Sâmbătă, cu trei zile înainte de alegerile legislative, care se anunţă a fi unele strânse, Netanyahu a afirmat că preconizează, în caz că va fi reales, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată.
”Democraţiile occidentale vor reacţiona oare sau vor continua să fie împăciuitoare ? Ruşine tuturor !”, a reacţionat pe Twitter Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.
Cu puţin timp mai înainte, purtătorul de cuvânt al partidului lui Erdogan (AKP, islamo-conservator), Omer Celik, a făcut apel ”să se pună capăt nebuniei lui Netanyahu”.
Coloniile infiinţate în teritoriile palestiniene ocupate de către Israel din 1967 sunt considerate ilegale din punctul de vedere al dreptului internaţional de o parte a comunității de experți, iar o mare parte a comunităţii internaţionale le consideră un obstacol major pentru pace în Orientul Mijlociu. Anexarea lor de către Israel ar însemna eşecul soluţiei a două state, adică declararea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul.
Oman, inițiative pentru a „linişti temerile” Israelului
Şeful diplomaţiei din Oman, Yousuf bin Alawi bin Abdullah, a îndemnat recent ţările arabe să ia „iniţiative” pentru a „linişti temerile” Israelului legate de viitorul acestuia în Orientul Mijlociu, suscitând critici din partea Iordaniei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Occidentul a oferit un sprijin politic, economic şi militar Israelului care dispune în prezent de toţi vectorii de putere (…) şi, în pofida acestui lucru, (Israelul) se teme pentru viitorul său ca ţară nearabă înconjurată de 400 de milioane de arabi”, a declarat şeful diplomaţiei de la Muscat. „Cred că noi, arabii, trebuie să fim capabili să examinăm această problemă şi să încercăm să liniştim temerile Israelului prin intermediul unor iniţiative şi al unor adevărate acorduri între Israel şi noi”, a afirmat ministrul de externe cu prilejul Forumului economic mondial pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în Iordania.
Reacții dure
Israelul întreţine relaţii diplomatice numai cu două ţări arabe, Egiptul şi Iordania, dar în ultimele luni a acordat o atenţie mărită ţărilor din Golful Persic care împărtăşesc îngrijorarea sa cu privire la Iran, putere regională şiită şi rival istoric.
În februarie 2019, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu Yousuf bin Alawi bin Abdullah, la patru luni după ce a efectuat o vizită surpriză la Muscat unde a discutat cu sultanul Qaboos.
Majoritatea ţărilor arabe au făcut din rezolvarea problemei palestiniene o condiţie pentru normalizarea relaţiilor cu Israelul.
Afirmaţiile ministrului de externe al Omanului au suscitat critici din partea omologului său iordanian, Ayman Safadi, prezent la dezbateri. „Dacă (Israelul) spune că nu se simte confortabil (în regiune), nu este problema mea”, a spus el. „Problema nu este că arabii trebuie să ofere garanţii (…), ci că Israelul trebuie să facă ceea ce este necesar pentru pace”, a adăugat ministrul de externe iordanian. Israelul „trebuie să se retragă din teritoriile arabe ocupate după 1967 şi să permită” crearea unui stat palestinian, a mai subliniat Ayman Safadi. (M.B.)
