Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Mariana Pankiv, jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina

Marianna Prysiazhniuk (Pankiv), jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina

Marianna Prysiazhniuk (Pankiv), jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina, relatează Glavkom, citată de mass-media regională. Acțiunea de protest avea loc în apropierea Ambasadei Ruse la Chișinău.

Atac la libertatea presei

Agresorul a cerut oprirea acțiunii, cu toate că acțiunile pro-ucrainene au fost coordonate în prealabil cu autoritățile orașului și s-au desfăşurat în ora permisă. Atacatorul a lovit telefonul jurnalistei în timpul exercitării meseriei și s-a comportat agresiv. În afară de aceasta, bărbatul a strigat că „Ucraina însăși a provocat (conflictul, — n.red.)” și a cerut oprirea protestelor.

Jurnalista s-a adresat poliției Republicii Moldova, care va ancheta cazul. Agenția „Glavkom” condamnă orice manifestări de violență împotriva jurnaliștilor și societății civile și va monitoriza situația.

 

 

Share our work
Transnistria și Donbas, mobilizare pentru alegerile rusești

Transnistria și Donbas, mobilizare pentru alegerile rusești

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Liderul regimului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a îndemnat locuitorii din Transnistria care au cetățenia rusă să voteze la alegerile deputaților din Duma de Stat din Rusia, care sunt programate pentru 19 septembrie. Potrivit lui, transnistrenii „nu se văd în afara proceselor politice și civile care au loc în Rusia”. „Aceste alegeri au o mare importanță și pentru republica noastră – sprijinul pentru pace și stabilitate pe Nistru, dezvoltarea socio-economică a Transnistriei”, a spus el, îndemnând locuitorii regiunii „să-și exercite dreptul constituțional de a alege viitorul Rusiei lor iubite”. Aproximativ 500 de mii de oameni locuiesc în Transnistria, dintre care aproximativ jumătate au și cetățenie rusă. La alegerile din 19 septembrie, Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse va deschide 27 de secții de votare în regiunea transnistreană.

Kievul protestează

Anterior Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.

Ucraina “protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Alegeri ilegale

Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.

Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.

Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.

MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei “să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Pașaportizare pe bandă rulandă

Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.

Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.

Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.

Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.

Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)

Share our work
Opoziția socialistă de la Chișinău, zvon de război pe Nistru

Opoziția socialistă de la Chișinău, zvon de război pe Nistru

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Interdicția Kievului de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene nu reprezintă nimic altceva decât o înțelegere dintre Zelenski și Sandu privind blocarea economică a regiunii transnistrene. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că scandalul plăcuțelor neutre este unul artificial, creat cu scopul de a stopa orice activități economice din regiunea transnistreană.

Acuzații politice

Igor Dodon spune că decizia Kievului de a aplica interdicția de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile transnistrene începând cu ziua de 1 septembrie ar fi fost o decizie convenită în timpul întrevederilor dintre Sandu și Zelenski.

Este jocul autorităților de la Chișinău. S-au înțeles, din start, cu ucrainenii despre acea scrisoare prin care s-a cerut amânarea interdicției. Scopul a fost să-i joace pe degete pe ruși spunându-le că s-a încercat aplanarea conflictului, dar ucrainenii n-au cedat. Ca ucrainenii să iasă răi, iar cei de la Chișinău – buni. Nu cred că Zelenski aflându-se la Chișinău n-a abordat acest subiect și nu s-a ajuns la vreun consens. Maia Sandu i l-a dat pe Ceaus în portbagaj, nu cred că nu s-au înțeles și aici. Miza este ca să se instituie o blocadă economică în regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Primul în Moldova.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, o aliată a Kievului

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, o aliată a Kievului

Socialiștii supărați

Dodon spune că Ucraina ar încerca să atragă Republica Moldova de partea sa în conflictul cu Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău ar accepta acest lucru.

Ucraina este în conflict cu Rusia și ucrainenii vor încerca să creeze provocări în regiunea transnistreană. Asta e agenda lor internă, nu e agenda noastră. Autoritățile de la Chișinău îi numesc pe transnistreni „separatiști”, sunt gată să cumpere energie electrică din Ucraina, care este mai scumpă, doar ca să blocheze economic regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon.

La 1 septembrie, autoritățile de la Kiev au interzis mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene traversarea frontierei ucrainene, fiind acceptate doar mașinile cu plăcuțe neutre. Interdicția a fost aplicată deși autoritățile de la Chișinău au expediat Kievului o solicitare privind amânarea acesteia până la data de 10 ianuarie 2022, timp în care ar fi fost perfecționat mecanismul de eliberare a plăcuțelor neutre.

Maia Sandu, acuzată

Maia Sandu – președintele Republicii Moldova – este criticată dur de Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, după ce a semnat – pe 23 august 2021 – declarația comună a participanților la ”Platforma Crimeea”, împreună cu 45 de reprezentanți ai altor state și organizații internaționale.

Sunt aici pentru a reafirma sprijinul neclintit al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare”, a declarat Maia Sandu.

Transnistria-bombă-geopolitică-la-granița-NATO.

Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO

Supărare rusă

Declarația comună condamnă ”ocuparea temporară și anexarea ilegală a Crimeei”, iar semnatarii se angajează să ”exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ocupației temporare a Republicii Autonome Crimeea și Sevastopol și a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu”.

Potrivit infotag.md, Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, i-a cerut Maiei Sandu să își retragă semnătura pusă ”imprudent” sub respectiva declarație comună.

Președintele Maia Sandu a făcut o mare greșeală, permițând să fie atrasă într-o confruntare geopolitică între Est și Vest. Participarea ei la summit-ul „Platformei Crimeea” ne spulberă speranțele de a construi relații de prietenie, reciproc avantajoase și de parteneriat cu Rusia. Congresul „condamnă politica externă miopă a noilor autorități care nu corespunde intereselor moldovenilor”, a spus Klimenco.

Acesta a mai declarat, în timpul unei conferințe de presă, că declarația participanților la Platformă ”nu corespunde intereselor majorității covârșitoare a locuitorilor țării și este plină de noi consecințe grave pentru populația multinațională din Moldova”.

Prorociri la Chișinău

Mai mult, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova ”prezice” că Maia Sandu, prin astfel de ”pași de politică externă”, va ajunge ”pe marginea politicii moldovenești”.

Vă reamintim că oficiali de rang înalt care au permis demersurile anti-ruse (Mihai Ghimpu, Vlad Plahotniuc etc.), mai devreme sau mai târziu, s-au aflat pe marginea politicii moldovenești. Judecând după ultimii pași de politică externă ai Maiei Sandu, această soartă este, de asemenea, destinată ei”, a mai declarat Klimenco.

Platforma Internațională Crimeea reprezintă o inițiativă recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia și, în consecință, să faciliteze revenirea Crimeii în componența Ucrainei.

De altfel, preşedintele Ucrainei – Volodimir Zelenski – a semnat și un decret prin care a creat ”Platforma Crimeea”, ca ”forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu”. (N.G.)

Share our work
Premierul ucrainean, desant diplomatic la Chișinău

Premierul ucrainean, desant diplomatic la Chișinău

Ucraina vrea lansarea unui parteneriat strategic cu Republica Moldova

Ucraina vrea lansarea unui parteneriat strategic cu Republica Moldova

Premierul ucrainean, Denys Shmygal, va întreprinde o vizită la Chişinău, în perioada 27-28 august. Oficialul va participa la evenimentele prilejuite de aniversarea a 30-cea de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, transmite IPN.

Pregătirea vizitei prim-ministrului din Ucraina la Chişinău a fost discutată în cadrul unei întrevederi a prim-ministrului Natalia Gavriliţa cu ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Marko Shevchenko. Discuţia a vizat perspectivele dialogului politic moldo-ucrainean, dar şi priorităţile agendei bilaterale a celor două state, inclusiv reluarea activităţii grupurilor sectoriale de lucru în diverse domenii ale interacţiunii bilaterale.

Oficialii din cele două state au convenit anterior organizarea unei ședințe comune de guvern. Kievul dorește impulsionarea colaborării dintre cele două state, dosarul transnistrean figurând printre prioritățile parteneriatului. (K.P.)

Share our work