de Ionescu Anca | mart. 22, 2024 | Moldova Electorală
Autoritățile de la Chișinău au aprobat statutul unei noi formațiuni politice, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale și parlamentare. Potrivit statutului Partidul Politic „Moldova Liberă și Suverană”, formațiunea își propune „să construiască o Republică Moldovă democratică, multinațională și multiculturală”.
Conform datelor depuse la Agenția Servicii Publice, președintele partidului este Nicolae Boicu. Sediul este în municipiul Chișinău, pe strada Albișoara. Numărul de membri declarat – peste 1700.
Președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024 și a solicitat Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) în toamna anului 2024. Scopul acestui referendum este de a permite cetățenilor să își exprime clar opinia privind direcția de viitor a țării, în contextul în care Moldova a început negocierile pentru aderarea la UE. Maia Sandu a subliniat importanța sprijinului cetățenilor pentru continuarea parcursului european al Moldovei și a menționat că acesta este un pas important pentru asigurarea unui viitor pașnic și prosper pentru toate familiile și copiii din R. Moldova.
Sistem politic
Republica Moldova este o țară cu un sistem parlamentar, ceea ce înseamnă că puterea executivă este exercitată de guvern, în timp ce puterea legislativă este deținută de Parlament. Sistemul politic este bazat pe separarea și echilibrul puterilor în stat: executivă, legislativă și judecătorească.
Președintele Republicii Moldova este șeful statului și reprezintă țara atât pe plan intern, cât și internațional. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată. Guvernul, condus de un prim-ministru, este responsabil pentru administrarea țării și implementarea politicilor interne și externe. Prim-ministrul este desemnat de președinte și trebuie să obțină încrederea Parlamentului.
Parlamentul Republicii Moldova este unicameral și este compus din 101 deputați, aleși pentru un mandat de 4 ani prin vot proporțional. Parlamentul adoptă legi, aprobă bugetul de stat, ratifică tratate internaționale și exercită control asupra guvernului.
Sistemul judiciar din Republica Moldova este independent și este format din instanțe de diferite niveluri, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, curți de apel și curți de judecată. Justiția este administrată în conformitate cu legea, iar judecătorii sunt numiți pe baza competențelor și integrității lor profesionale. Reforma sistemului de justiție este o problemă semnalată de partenerii R. Moldova, inclusiv România, Uniunea Europeană și SUA.
Republica Moldova este o țară cu un sistem politic multipartit, ceea ce înseamnă că există mai multe partide politice care concurează pentru putere. Alegerile sunt considerate un element esențial al democrației, iar cetățenii moldoveni au dreptul să voteze și să fie aleși. Sistemul politic moldovenesc a fost marcat de instabilitate și schimbări frecvente de guvern în ultimele decenii, reflectând tensiunile politice interne și influențele externe.
Zeci de partide
În Republica Moldova, în 2024, sunt înregistrate peste 80 de partide politice. Dintre acestea, două partide noi, „Victorie” și „Unitate”, au fost înregistrate recentPartidul Victorie a fost înregistrat pe 28 decembrie 2023, iar Vadim Grozavu a devenit președintele acestuia. Formația are 1.331 de membri înregistrați. În programul său politic, Partidul își declară angajamentul față de principiile transparenței, legalității, justiției și patriotismului.„Partidul Politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, justiției, garanțiilor securității juridice și pozițiilor patriotice. Suntem o formațiune pro-moldovenească care vizează interesele cetățenilor. Credem că pentru dezvoltarea statului este necesar să avem o viziune clară asupra viitorului său, nefiind influențat de puncte de vedere și interese geopolitice”, se spune în programul politic de formare.Partidul Unității a fost înregistrat la 5 ianuarie 2024. Dmitry Furduy a devenit președintele său, iar numărul participanților este de 1.199 de persoane. În programul său politic, Partidul își propune să elibereze țara de dictatură.„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății și a legii. Elita politică a Moldovei s-a transformat într-o castă. În ultimul deceniu, autoritățile eșuate au preluat statul, iar actuala conducere a stabilit o dictatură în țară, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom desființa dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crime împotriva democrației, se arată în programul noului partid.În 2023, în R. Moldova au fost înregistrate cinci partide politice, unele bănuite de relații cu oligarhi fugari.Lista partidelor politice din Republica Moldova include, printre altele, următoarele formațiuni politice: Partidul Social Democrat European, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Socialist din Moldova, Partidul Legii și Dreptății, Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, Partidul Liberal, Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Verde Ecologist, Partidul „Noua Opțiune Istorică”, Partidul Nostru, Partidul Republican din Moldova, Partidul „NOI”, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Popular Democrat din Moldova, Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Național Liberal, Partidul „Moldova Mare”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Mișcarea Romilor din Republica Moldova, Partidul „Patrioții Moldovei”, Partidul Stînga Europeană, Partidul „Republica Unirii”, Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul „Democrația Acasă”, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Popular Socialist din Moldova, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul „Renaștere”, Platforma Demnitate și Adevăr, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „Patria”, Partidul Ruso-Slavean din Moldova, Partidul Societății Progresiste, Partidul „Forța Diasporei”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Voința Poporului, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, Partidul Democrat Modern din Moldova, Partidul „Acasă Construim Europa”, Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, Partidul „Puterea Oamenilor”, Partidul Schimbării, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidul „Șansă”, Partidul Progresului Național, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul „Bugeacul Nostru”, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Național Moldovenesc, Liga Orașelor și Comunelor, Mișcarea „Respect Moldova”.
de Ionescu Anca | mart. 18, 2024 | Moldova Electorală
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea R.Moldova la UE ar urma să aibă loc în luna octombrie 2024, a anunțat președinta Maia Sandu, citată de mass-media de peste Prut.
Miză electorală
Șeful statului a amintit că a solicitat Parlamentului să declanșeze procedura de organizare și desfășurare a celor două scrutine, precizând că anume Legislativul de la Chișinău va veni cu o decizie în acest sens.Rugată să precizeze dacă cunoaște o dată preliminară când ar urma să se desfășoare scrutinele, Maia Sandu a menționat că „cel mai probabil în luna octombrie”.Maia Sandu îndeamnă societatea să își coordoneze eforturile pentru a combate propaganda și dezinformările, promovând în același timp beneficiile aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.Președinta Republicii Moldova a mai făcut un apel către Parlament să inițieze procedura de organizare a referendumului de aderare a R. Moldova la UE. „Vreau să fac un apel către Parlamentul Republicii Moldova să inițieze procesul propriu-zis și să pornim activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă”, a declarat Maia Sandu.Șefa statului a ținut să sublinieze beneficiile aderării la Uniunea Europeană, menționând că cel mai mare avantaj este pacea.„Cel mai mare avantaj este pacea. Cu toții cunoaștem că pacea este garantată în UE. În toate statele membre ale UE oamenii se bucură de pace și de aici încrederea mea că toți cetățenii R. Moldova vor ca statul nostru să devină stat membru al UE, pentru că toți cetățenii R. Moldova își doresc pace aici în R. Moldova poate doar cu excepția câtorva slujitori ai Kremlinului, da în marea majoritate cetățenii noștri cor pace. UE e în primul rând un proiect de pace și așa putem să consolidăm pacea prin aderarea la UE”, a explicat președintele.
Ocazie istorică
Maia Sandu a declarat că astăzi R. Moldova se află în fața unei oportunități istorice, deși de trei decenii s-a vorbit despre integrare europeană fără să se implementeze măsurile necesare.
„Auzim voci din opoziție care spun că acest proiect nu este al poporului ci al guvernării ca să convingem că acesta este un proiect al poporului e nevoie să facem acest referendum acum, a declarat Maia Sandu.
Totodată, președintele s-a adresat societății civile cu îndemnul de a-și coordona eforturile în combaterea falsurilor și dezinformărilor despre UE, să explice societății ce înseamnă UE și care sunt transformările.
Pe lângă principalul avantaj de pace, aderarea la UE va aduce bunăstare și prosperitate cetățenilor R. Moldova, a menționat șeful statului.
Maia Sandu a adus drept exemplu nivelul de viață în statele care au aderat la UE – România, făcând trimitere și la recentele date cu privire la volumul exporturilor.
Astfel, în anul 2023, 65% din volumul total al exporturilor a fost direcționat pe piața Uniunii Europene, 47 de miliarde de lei venind din UE în R. Moldova. În Federația Rusă, exporturile au constituit 3,5 %.
Strategie online
„Pentru Referendum” este platforma ce conține informații despre activitățile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în R. Moldova, precum și beneficiile aderării la UE. Această poate fi accesată chiar de astăzi pe link-ul pentru.md. Site-ul a fost lansat pentru a oferi o informați amplă și complexă despre avantajele integrării europene, dar și pentru a combate falsurile și dezinformările despre Uniunea Europenă, a subliniat președintele R. Moldova, Maia Sandu, la conferința de presă susținută astăzi.
Potrivit Maiei Sandu, pe acest site se vor prezenta informații despre ce face UE în R. Moldova și care sunt avantajele, beneficiile integrării europene.
„Așa încât să ajungem la cât mai multă lume cu această informație și doi- să putem să combatem falsurile despre UE pentru că vedem că ele sunt mai multe și vor fi și mai multe în următoarele luni pentru că știm că sunt forțe externe care nu își doresc ca R. Moldova să fie o țară liberă, un stat puternic, o țară liberă de corupție și o țară care își alege propriul viitor, propriul drum fără amestec din afară”.
„Integrarea Europeană nu este proiectul unei singure persoane, unui partide politic, nu poate o singură persoană să reușească în acest proiect, acest proiect este al tuturor cetățenilor, indiferent unde locuiesc aici în țară sau peste hotare”, a menționat Maia Sandu.
Platforma „Pentru Referendum” conține o secțiune separată dedicată avantajelor aderării la UE. Drept exemple sunt prezentate informații despre transformările prin care au trecut România și Lituania, indicatori ai nivelului de trai, mărimea salariilor și a pensiilor.
O altă secțiune „Combaterea falsurilor despre UE”, evidențiază 10 minciuni despre UE răspândite prin intermediul instrumentelor de propagandă și despre care cetățenii trebuie să cunoască că aceste informații sunt false.
Opoziție pro-rusă
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au contestat acum câteva săptămâni la Curtea Constituțională articolul din Codul Electoral care permite organizarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale.
Referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Veronica Roșca. Documentul a fost adoptat în Parlament.
Președinta Maia Sandu a venit cu precizări cum va putea fi organizat referendumul din toamnă în Transnistria, privind integrarea europeană. „Pe teritoriul regiunii transnistrene nu se pot deschide secții de vot, pentru că acesta nu este controlat de organele constituționale. Dar cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului pot veni să voteze în secțiile de pe malul drept”, a declarat șefa statului.
Șefa statului Maia Sandu a venit cu un mesaj la trei ani de la învestirea sa în funcția de președintă a Republici Moldova. „Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a scris aceasta pe rețele.
În septembrie 2023, președinta Maia Sandu refuza să spună dacă va candida sau nu pentru al doilea mandat de șef de stat. „E devreme să discutăm acest subiect”, a spus atunci șefa statului.
La data de 15 noiembrie, candidata PAS, Maia Sandu a câștigat detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, ea având un avans de peste 15 puncte procentuale după numărarea a 100% de procese verbale, obținând 57,75%.
Contracandidatul său, candidatul independent, Igor Dodor, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost votat de 690.139 dintre alegători, respectiv 42,25%.
Maia Sandu a fost aleasă de 943.486 de cetățeni, devenind astfel, primul președinte al țării votat de un număr atât de mare de alegători.
de Popescu Paul | mart. 7, 2024 | Moldova Electorală
Asociația Promo-LEX a emis o opinie cu privire la proiectul de Lege privind pilotarea votului prin corespondență, document ce urmează să fie prezentat astăzi în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, relatează pagina oficială a organizației. Această opinie subliniază o serie de îngrijorări și recomandări esențiale, oferind astfel o analiză detaliată a aspectelor critice legate de implementarea acestui mecanism electoral.
Contextul inițiativei de pilotare a votului prin corespondență este esențial pentru înțelegerea necesității unei asemenea măsuri. Alegerile recente, în special cele prezidențiale din 2020 și parlamentare anticipate din 2021, au evidențiat o participare semnificativă a cetățenilor moldoveni din diaspora. Cu toate acestea, provocări precum cozi lungi și epuizarea buletinelor de vot au subliniat necesitatea unor mecanisme alternative de votare.
Promo-LEX subliniază importanța adoptării votului prin corespondență ca o soluție viabilă, recunoscând practica internațională și necesitatea de a asigura dreptul la vot pentru toți cetățenii moldoveni, indiferent de locul în care se află.
În același timp, opinia exprimată evidențiază o serie de aspecte problematice și lacune în proiectul de lege prezentat. Una dintre principalele preocupări este legată de universalitatea și egalitatea votului. Propunerea de a limita pilotarea votului prin corespondență doar pentru alegătorii din SUA și Canada nu se conformează principiilor fundamentale ale sufragiului universal și egal. Astfel, Asociația Promo-LEX consideră că votul prin corespondență ar trebui să fie disponibil tuturor alegătorilor care doresc să utilizeze această metodă alternativă de vot.
De asemenea, în document se subliniază importanța respectării standardelor internaționale și a prevederilor constituționale în implementarea votului prin corespondență. Este esențial ca acest proces să fie transparent și să asigure un vot liber și secret pentru fiecare alegător. Prin urmare, se impun măsuri suplimentare pentru a preveni presiunile externe, corupția și fraudarea votului prin corespondență.
În plus, experții Promo-LEX aduc în atenție lacunele și incertitudinile din procesul de elaborare a proiectului de lege, cerând consultare publică înainte de adoptarea acestuia. Recomandările organizației vizează îmbunătățirea proiectului de lege în conformitate cu principiile democratice și electorale, inclusiv prin obținerea unei opinii pozitive din partea organismelor internaționale relevante, precum Comisia de la Veneția și OSCE/BIDDO.
În concluzie, Asociația Promo-LEX își exprimă susținerea pentru implementarea votului prin corespondență, dar subliniază necesitatea unei abordări riguroase și transparente în procesul de elaborare și adoptare a legii, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor moldoveni.
Conform documentului Promo-LEX, prin adoptarea noului Cod electoral în anul 2022, una din soluțiile sugerate mai sus – votarea timp de două zile, a fost prevăzută deja în legislație. Totodată, deși votarea prin internet a fost în mod proactiv susținută și promovată de CEC, această metodă alternativă de vot nu pare a se bucura de suport politic în acest moment, în special în contextul războiului hibrid și a riscurilor de securitate IT.
O alternativă mult mai bine cunoscută și aplicată la nivel global (decât votul prin internet) este votarea prin corespondență, care de fapt este cel mai utilizat mecanism de vot pentru alegătorii de peste hotare, după votul în secția de votare. Conform bazei de date deținută de IDEA International privind votul din străinătate, care acoperă circa 216 state, 73% din țările analizate permit o anumită formă de vot în străinătate. Cel mai frecvent mecanism de vot este votul în secția de votare – 109 state, care este urmat de votul prin corespondență – 53 de state. Acest mecanism de vot este utilizat în special în cazurile alegerilor cu un singur tur de scrutin. În Uniunea Europeană 13 state utilizează votul prin corespondență.
În același timp, Asociația Promo-LEX insistă ca votul prin corespondență, ca și alte metode alternative de vot, să fie introdus cu respectarea tuturor procedurilor legale și cu asigurarea conformității prevederilor constituționale, dar și a standardelor electorale.
Ca orice metodă alternativă de vot, care se desfășoară în afara secției de votare, votul prin corespondență prezintă riscuri de a fi supus unor presiuni externe sau poate fi vulnerabil la corupție.
În astfel de cazuri, asigurarea unui vot secret și liber exprimat nu poate fi total sub controlul statutului, și corespunzător nu poate fi garantat. Din această perspectivă, se impune o analiză riguroasă a modului în care introducerea votului prin corespondență poate fi fezabilă, fără a afecta integritatea și credibilitatea votului, se mai arată în document.
O altă îngrijorare majoră ține de încălcarea principiului stabilității legislației electorale, dacă în proiectul de lege se va insista în continuare pe completarea sistemului organelor electorale cu organe electorale inferioare care nu sunt prevăzute de Codul electoral.
Reamintim că, potrivit art. 11 din Cod, “sistemul electoral și modalitatea de constituire a circumscripțiilor electorale sau a organelor electorale nu pot fi modificate decât cu cel puțin un an înainte de scrutinul național”. Mai mult, având în vedere scopul declarat al legii (crearea cadrului normativ necesar pentru pilotarea votului prin corespondență și verificarea oportunității implementării acestei metode în bază permanentă) dar și aplicabilitatea acesteia pentru un singur scrutin, considerăm că adoptarea unei legi electorale cu caracter temporar este nejustificată și poate crea precedente periculoase.
Pe lângă neclaritățile privind aplicabilitatea principiilor discutate mai sus, ar exista anumite incertitudini și asupra faptului dacă normele constituționale admit votarea anticipată, or art. 38 alin. (2) din Constituție prevede dreptul de vot al cetățenilor care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de 18 ani.
Corespunzător, aplicabilitatea acestei norme, în cazul votului prin corespondență este pusă la îndoială în cazul alegătorilor care împlinesc vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor, dar după expirarea perioadei de recepționare a votului prin corespondență.
de Ionescu Anca | mart. 5, 2024 | Moldova Electorală
Forțele politice pro-Kremlin de la Chișinău își vor anunța candidatul pentru prezidențialele de la toamnă abia după data de 9 mai, iar decizia privind desemnarea acestuia va fi luată la Moscova, a declarat liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, relatează mass-media de la Chișinău.
Declarații electorale
„Principalul meu contracandidat de dreapta este Maia Sandu, iar cine va fi concurentul de stânga, va trebui să mai așteptăm pentru a afla. Se discută că candidatul lor va fi stabilit după Ziua Victoriei”, a spus Renato Usatîi în ediția de luni, 4 martie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.
Anterior, tot Renato Usatîi spunea că fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, va fi candidatul unic al forțelor politice de stânga, pe care va miza Federația Rusă, la alegerile prezidențiale din 2024. Informația nu a fost însă confirmată oficial de niciuna dintre părți.
Alegerile prezidențiale vor avea loc în noiembrie 2024, cel mai probabil la pachet cu referendumul privind parcursul european al Republicii Moldova.
Până în prezent, Maia Sandu și Renato Usatîi și-au anunțat candidaturile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Blocul format din CUB, Liga Orașelor și Comunelor și Platforma DA au anunțat că vor avea un candidat unic, iar Partidul Puterea Oamenilor, condus de Ruslan Codreanu, a precizat că nu va înainta un candidat.
Vot prin corespondeță
La alegerile prezidențiale din acest an ar putea fi implementat votul prin corespondență, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Înaltul oficial a mai menționat că nu vede vreo problemă în modificarea Codului electoral în an electoral, deoarece modificarea dată „va îmbunătăți Codul electoral”.
„Parlamentul trebuie să se grăbească cu adoptarea proiectului privind votul prin corespondență, pe care măcar în câteva țări să-l putem folosi. Sigur ne-am dori peste tot, dar cred că putem să încercăm în câteva țări, în special în țările cu o suprafață mai mare, unde este greu de ajuns la secțiile de vot. Astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facă acum Guvernul cu Parlamentul și înțeleg că există aceasta discuție de ceva timp. Eu cred că procesul poate fi grăbit”, a menționat oficialul.
Maia Sandu a mai spus că lucrul dat este necesar pentru a asigura o prezență cât mai mare la referendum și prezidențiale.
PDCM va avea candidat propriu
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de Ion Chicu, va avea candidatul său la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.
Biroul Executiv Central al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei s-a întrunit recent în ședință pentru a decide poziția formațiunii politice în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului ilegal inițiat de președintele țării.
Convocați la Chișinău, membrii Biroului Executiv Central și președinții Organizațiilor Teritoriale PDCM au discutat mai multe opțiuni posibile în contextul alegerilor prezidențiale următoare. Luând act de informația prezentată privind discuțiile purtate de liderii PDCM cu alte formațiuni politice pentru a identifica un candidat comun pentru alegerile prezidențiale, membrii BEC al PDCM au ajuns la concluzia, că această opțiune în condițiile date nu mai este una optimală. Progresul modest realizat în procesul de identificare/convingere a unui potențial candidat comun, precum și termenii restrânși rămași până la exercițiul electoral prezidențial, reduce substanțial oportunitatea acestei opțiuni, precum și șansele oferite de forțele politice de opoziție poporului nostru de a salva țara de regimul dictatorial antinațional și servil străinilor.
În aceste condiții, Biroul Executiv Central al PDCM a luat decizia de a propune Consiliului Politic Național al formațiunii să identifice și să aprobe un candidat propriu al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Procedura de desemnare a candidatului PDCM pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova va fi desfășurată în strictă conformitate cu calendarul prevăzut de Codul Electoral și documentele statutare ale formațiunii.
Usatîi, candidat la prezidențiale
Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru, a spus anterior că sunt câteva motive pentru care a depus mandatul de consilier în Consiliul Municipal Bălți.
“Sunt câteva motive pentru această decizie. Avem în față două scrutine importante, care implică eforturi și acțiuni hotărâte din partea Partidului Nostru și din partea mea ca lider de partid, așa cum ne cer membrii și susținătorii noștri. După cum am anunțat, voi candida la alegerile prezidențiale din acest an. Și vreau din start să încep acest exercițiu printr-o comportare fairplay. Nu vreau să fiu acuzat că profit de Consiliul Municipal Bălți ca de o trambulină în campania electorală”, a declarat el.
Totodată, politicianul a spus că știe că oamenii așteaptă o schimbare categorică în actul guvernării, iar acest lucru se poate întâmpla odată cu alegerile parlamentare anticipate.
“Dacă îi mai lăsăm să ne conducă în această componență, riscăm ca până la alegeri parlamentare ordinare Republica Moldova să nu mai existe ca stat. Avem în față, deci, poate, cea mai decisivă perioadă pentru noi, ca țară. Dacă nu ne implicăm și rămânem indiferenți acum, nu vom fi înțeleși niciodată”, a menționat fostul consilier.
Făcând referire la situația din Consiliul Municipal Bălți, Renato Usatîi a spus că “în perioada de după alegerile locale, m-am asigurat că echipa Partidului Nostru în frunte cu primarul Alexandr Petkov gestionează lucrurile cu profesionalism. Împreună, am adoptat principalul document – bugetul orașului și alte decizii importante care permit ca administrația municipală să funcționeze bine în continuare. Dat fiind că Partidul Nostru nu deține majoritatea în Consiliu, este important să se discute în continuare cu toate fracțiunile care sunt reprezentate aici și să se mențină atmosfera constructivă de lucru. Bălțiul și oamenii lui au fost, sunt și vor fi întotdeauna speciali pentru mine și vă asigur că le voi apăra în continuare interesele la nivel local, național și nu doar”.
Alegeri prezidențiale în octombrie
Alegerile prezidențiale ar urma să aibă loc în luna octombrie curent, relatează mass-media de la Chișinău.
„Alegerile ar trebui să aibă loc în această toamnă. În octombrie aproximativ. Urmează să se facă anumite calcule pentru pregătire. Dar, în principiu, ținând cont de data expirării mandatului actualului Președinte, ar fi cam sfârșitul sau mijlocul lunii octombrie… Dar, haideți să vedem, dar cam aproximativ așa”, a declarat Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea Live.
Olesea Stamate a precizat că data alegerilor prezidențiale va fi stabilită prin hotărârea Parlamentului.
de Ionescu Anca | mart. 1, 2024 | Moldova Electorală
Fostul deputat și ex-vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, afirmă că a primit propunerea de a candida la alegerile prezidențiale din toamnă, relatează mass-media de la Chișinău. Potrivit lui, oferta a venit din partea Blocului politic și electoral din care fac parte partidele Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Partidului Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).
Alexandru Slusari a declarat, în cadrul emisiunii „Studio Politic” de la Vocea Basarabiei, că nu exclude revenirea în politică, din cauza „situației politice grave”. Fostul deputat afirmă că s-ar putea regăsi în rândurile noului bloc electoral din care fac parte cele patru formațiuni politice.
„Văzând cât de gravă este actuala situația politică, nu exclud să revin în politică. Sunt stimulat să revin, în special, după ce am văzut acțiunile unor partide proeuropene autentice de a crea un bloc. După alegerile locale eu am fost printre primii care am îndemnat aceste formațiuni proeuropene extraparlamentare să-și coaguleze eforturile. Mă bucur că acest lucru începe să prindă contur, în contextul în care văd ce se întâmplă pe arena politică și geopolitică și în situația când un singur partid a încercat să monopolizeze ideea de integrare europeană. Totodată, există un mare pericol ca, în lipsa unei alternative proeuropene, forțele antieuropene și proruse își vor lua revanșa. În opinia mea, această alternativă (blocul) reprezintă unica șansă de a salva vectorul proeuropean”, a declarat Alexandu Slusari.
Întrebat dacă ar putea fi înaintat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din partea celor patru partide, el a menționat că a primit deja propunerea dar are „o doză de scepticism”. Totodată, potrivit lui, blocul încă nu a identificat candidatul pe care îl va înainta la prezidențialele din toamna anului curent.
„Noi am avut discuții pe acest subiect. Acest bloc nu este concentrat pe o singură figură. Partidele din cadrul blocului au convenit să selecteze candidatul în baza unui consens. Mai multe persoane au primit propunerea de a candida, inclusiv eu. Eu am adus contra argumente, am o doză de scepticism vizavi de candidatura mea, însă blocul continuă discuțiile și încearcă să facă niște măsurări sociologice, în vederea desemnării unui candidat”, a precizat Slusari.
Menționăm că, la sfârșitul anului trecut, Platforma „DA”, Partidul Schimbării și Partidul Liga Orașelor și Comunelor au anunțat formarea unui „parteneriat politic și electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare” din 2024-2025.
Recent, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a aderat oficial la Blocul Politic și Electoral din care fac parte partidele PPDA (Platforma DA), LOC (Liga Orașelor și Comunelor) și Partidului Schimbării. Această decizie, potrivit unui comunicat al formațiunii, a fost luată urma unor discuții și negocieri între reprezentanții fiecărui partid și are ca scop consolidarea forțelor politice în vederea unui obiectiv comun în viitoarele alegeri.
„Noi, cei care am optat pentru această coaliție, suntem conștienți de obligația noastră de a da cetățenilor un guvern capabil să guverneze competent, onest și profesionist, în condițiile statului de drept, prin politici transparente și fiscalitate redusă. Suntem împreună pentru a pune bunăstarea populației și viitorul cetățenilor pe primul loc pe agenda politică a Republicii Moldova. Aderând la acest bloc politic și electoral, dorim să contribuim la întărirea instituțiilor democratice și pluraliste, care să asigure cetățenilor bunăstare și stabilitate,” a susținut Igor Munteanu, președintele CUB.
La rândul său, Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a susținut că „blocul celor 4 partide europene este o construcție politică deschisă, democratică și transparentă. Pe platforma sa, Blocul va pleda pentru dezvoltarea dinamică a inițiativei private, eliminarea barierelor în calea concurenței libere, iar proiectul de aderare la UE va fi adaptat la așteptările concrete ale populației și va fi conectat pe susținerea clasei antreprenoriale, pe scoaterea din sărăcie a satului și dezvoltarea economică durabilă, ca factor central de stabilitate și coeziune socială a tuturor cetățenilor”.
„Noi cerem actualei guvernări să renunțe la modul ignorant și neprofesionist de administrare a statului, să renunțe la sistemul „verticalei puterii de stat”, la numiri bazate exclusiv pe criterii de fidelitate politică și să adopte principiul meritocrației la selectarea și numirea conducătorilor instituțiilor și întreprinderilor de stat. Orice sistem construit în interesul unui grup politic va eșua, va dezamăgi și va pune în pericol viitorul european al Republicii Moldova”, a menționat președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.
Co-președintele LOC, Alexandru Bujoreanu, a declarat în alocațiunea sa că „este timpul să fim garanția omului simplu contra imposturii, profitorilor, aventurierilor. Trebuie să asigurăm justiție dreaptă și protecție cetățeanului într-o economie liberă de piață, în care munca este respectată, iar nedreptatea este pedepsită, în care nimeni nu poate fi mai presus de lege, iar politicienii răspund pentru ceea ce fac ori nu fac. Cerem transparență totală asupra bugetului public, a ajutoarelor de stat și a achizițiilor care se fac în numele cetățenilor, inclusiv al celor din credite și fonduri europene, fără de care, banii luați cu împrumut își vor pierde urmele, cum s-a întâmplat de atâtea ori”.
de Popescu Paul | feb. 25, 2024 | Moldova Electorală
Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), condus de Igor Munteanu, a aderat la Blocul Politic și Electoral din care fac parte PPDA, LOC și Partidul Schimbării. Decizia a fost luată la o ședință comună a Birourilor Politice ale celor patru formațiuni politice, relatează mass-media de la Chișinău.
„Noi, cei care am optat pentru această coaliție, suntem conștienți de obligația noastră de a da cetățenilor un guvern capabil să guverneze competent, onest și profesionist, în condițiile statului de drept, prin politici transparente și fiscalitate redusă. Suntem împreună pentru a pune bunăstarea populației și viitorul cetățenilor pe primul loc pe agenda politică a Republicii Moldova. Aderând la acest bloc politic și electoral, dorim să contribuim la întărirea instituțiilor democratice și pluraliste, care să asigure cetățenilor bunăstare și stabilitate”, a declarat președintele CUB, Igor Munteanu.
La rândul său, președintele Platformei DA, Dinu Plângău, a menționat că blocul celor 4 partide europene este o construcție politică deschisă, democratică și transparentă.
„Pe platforma sa, Blocul va pleda pentru dezvoltarea dinamică a inițiativei private, eliminarea barierelor în calea concurenței libere, iar proiectul de aderare la UE va fi adaptat la așteptările concrete ale populației și va fi conectat pe susținerea clasei antreprenoriale, pe scoaterea din sărăcie a satului și dezvoltarea economică durabilă, ca factor central de stabilitate și coeziune socială a tuturor cetățenilor”, a adăugat acesta.
Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a susținut nevoia unei reforme veritabile a justiției și organelor de urmărire penală.
„Numai o justiție reformată va putea asigura tragerea la răspundere penală a crimei organizate, va face imposibilă coruperea alegătorilor, sabotarea alegerilor și a proceselor democratice. Este inadmisibilă tolerarea corupției și birocrației care alungă din țară antreprenorii mici și mijlocii – trebuie să oprim exodul capitalului și cetățenilor, să protejăm interesele mediului de afaceri prin introducerea unui moratoriu la controlul de stat și să sistăm aplicarea oricăror amenzi și sancțiuni. Statul trebuie să stimuleze antreprenoriatul și nicidecum să-l reprime. Noi cerem actualei guvernări să renunțe la modul ignorant și neprofesionist de administrare a statului, să renunțe la sistemul ”verticalei puterii de stat”, la numiri bazate exclusiv pe criterii de fidelitate politică și să adopte principiul meritocrației la selectarea și numirea conducătorilor instituțiilor și întreprinderilor de stat. Orice sistem construit în interesul unui grup politic va eșua, va dezamăgi și va pune în pericol viitorul european al Republicii Moldova”, a menționat Ștefan Gligor.
Co-președintele LOC, Alexandru Bujoreanu, a menționat în este timpul să asigure o justiție dreaptă și protecție cetățeanului într-o economie liberă de piață, în care munca este respectată, iar nedreptatea este pedepsită.
„Cerem transparență totală asupra bugetului public, a ajutoarelor de stat și a achizițiilor care se fac în numele cetățenilor, inclusiv al celor din credite și fonduri europene, fără de care, banii luați cu împrumut își vor pierde urmele, cum s-a întâmplat de atâtea ori”, a conchis Bujoreanu, citat de mass-media de la Chișinău.
