Etnicii romani din Ucraina, cu cetatenie romana, in colimatorul autoritatilor de la Kiev

Etnicii romani din Ucraina, cu cetatenie romana, in colimatorul autoritatilor de la Kiev

etnici-romani-Ucraina

Romanii din Ucraina, dar si alte minoritati ce detin si cetatenii ale altor tari, ar putea avea probleme cu autoritatile de la Kiev. Guvernul ucrainean este decis sa nu mai tolereze aceasta situatie si ameninta cu masuri de corectie. ‘In curand se vor aplica sanctiuni impotriva persoanelor cu doua sau mai multe pasapoarte,” a adaugat seful diplomatiei ucrainene Pavlo Klimkin, dupa ce a participat la ceremonia sfintirii monumentului imparatesei Maria Tereza a Austriei de la Ujgorod (in apropierea granitei cu Slovacia). ”Cat de curand vor fi introduse controale vamale comune la granita, care vor exclude cazurile cand la vama ucraineana un cetatean arata un pasaport, iar la cea din alta tara — un alt document de identitate”, a avertizat seful diplomatiei ucrainene.

Comunitatea romaneasca ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, dupa ucraineni si rusi, daca nu ar fi divizata artificial in romani (151.000 persoane) si „moldoveni” (258.600 persoane). In 2014, Ministerul roman al Afacerilor Externe a atras atentia Ucrainei ca trebuie sa mentina protectia minoritatilor de pe teritoriul sau, pentru a continua calea europeana pe care s-a angajat. Etnicii de origine romana a fost divizata artificial de Kiev intre romani si „moldoveni”. Dupa caderea regimului presedintelui Viktor Ianukovici, patidele instalate la putere au abrogat Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat in domeniul lingvistic. Diplomatia romana si-a exprimat atunci profunda preocupare fata de o „posibila deteriorare a sistemului de protectie a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale”.

Share our work
Kosovo, amenintat de o noua criza politica

Kosovo, amenintat de o noua criza politica

Vetëvendosje, nemultumita de politica coloniala promovata de SUA si UE

Vetëvendosje, nemultumita de politica coloniala promovata de SUA si UE

Liderii partidului radical Vetëvendosje, de opozitie, au amenintat cu organizarea unor manifestatii masive de protest fata de recentul acord intre principalele două partide kosovare, cel al premierului în exercițiu Hashim Thaci (Partidul Democratic din Kosovo) și Liga Democratica din Kosovo, condus de Isa Mustafa, privind infiintarea unei noi coalitii guvernamentale, care să permită încheierea celei mai grave crize politice din Kosovo de la declararea independenței față de Serbia în 2008. Conform lui Albin Kurti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, sute de mii de cetateni kosovari sunt gata sa protesteze fata de noua coalitie, liderul politic kosovar acuzand diplomatii din SUA si statele UE de faptul ca trateaza Kosovo ca „o colonie”.
Amenintarile lui Albin Kurti au provocat iritarea liderilor PDK si LDK, precum si a diplomatilor occidentali, care au solicitat serviciilor de securitate kosovare sa previna orice actiuni care ar putea duce la izbucnirea unui razboi civil.

Coalitie strategica

Reamintim ca Hashim Thaci și Isa Mustafa, ambii fiind acuzati de fapte de coruptie de o parte a opozitiei, ong-urilor si mass-media locala, au convenit asupra principiului creării unei coaliții între partidele lor care ar putea „permite crearea de instituții ale Republicii Kosovo”, a declarat președinta Republicii Kosovo, Atifetet Jahjaga, într-un comunicat citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comunicatul a fost publicat după o întrevedere între Thaci și Mustafa organizată recent în prezența președintei Jahjaga și a ambasadoarei SUA în Kosovo, Tracey Ann Jacobson. În document nu se precizează dacă premierul în exercițiu, care se află la putere în Kosovo din 2008, îi va ceda postul lui Isa Mustafa. Cu toate acestea formațiunea LDK condusă de Mustafa a precizat într-un alt comunicat că acesta va fi candidatul pentru funcția de șef al guvernului.
Reamintim ca PDK, cu 37 de deputați, și LDK, cu 30 de deputați, dispun împreună de o majoritate fragila în Parlamentul de la Pristina, care are 120 de membrii, din care 10 sunt rezervate minoritatii sarbe, iar 10 altor minoritati nationale din fosta regiune iugoslava, precum cea turca, bosniaca, etc.

Data limita

Conform surselor politice de la Pristina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatii kosovari urmează să se reunească în curând pentru alegerea președintelui Parlamentului, un prim pas spre crearea de instituții ale țării, majoritatea liderilor politici ai partidelor ce vor forma coalitia dorind ca noile autoritati sa fie investite pana in data de 28 noiembrie, considerata sarbatoare nationala in Kosovo.
Cele șase luni de criză politică fără precedent sunt rezultatul, conform opiniei expertilor in drept constitutional, unor prevederi inexacte din constitutia Republicii Kosovo. Aceasta prevede că partidul care a câștigat alegerile legislative poate desemna un candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului. Cu toate acestea, nu este menționat niciun termen, nici numărul de încercări, și, mai ales, constituția nu prevedea posibilitatea ca opoziția, chiar dacă aceasta dispune de majoritate ca în cazul actual, să propună un candidat. Fără alegerea unui președinte al Parlamentului, procesul de formare a guvernului și a altor instituții este blocat.

Share our work
Rusia vrea „o schimbare majora” in relatiile cu Romania

Rusia vrea „o schimbare majora” in relatiile cu Romania

Kremlinul vrea resetarea relatiilor bilaterale cu Romania

Kremlinul vrea resetarea relatiilor bilaterale cu Romania

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, a exprimat azi prima poziţie oficiala a autoritatilor de la Moscova după alegerile prezidenţiale din România. Oficialul rus şi-a exprimat speranţa că după alegerea noului preşedinte al României, Klaus Iohannis, cele două state vor înregistra o ”schimbare majoră’‘ în relaţiile lor după pauza cauzată de ”criticile Bucureştiului faţă de politica Moscovei” legată de conflictul ucrainean, dar şi de alte probleme internaţionale.
”Sperăm că se va ajunge la o schimbare majoră şi se va depăşi pauza provocată de atitudinea pe care au avut-o autorităţile române, criticând poziţia Rusiei nu numai în contextul crizei ucrainene, dar şi al altor probleme internaţionale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, citat de  agenţia de presă rusă TASS, preluat de mass-media de la Bucuresti.

Alegere respectata

Diplomatul rus consideră că procentul de peste 54% obţinut în alegeri de Klaus Iohannis demonstrează că acesta se bucură de un sprijin destul de mare din partea electoratului. ”Respectăm această alegere şi sperăm foarte mult că noul preşedinte şi noua componenţă a Guvernului vor promova o politică menită să asigure dezvoltarea în continuare a cooperării noastre bilaterale într-o serie de domenii”, a mai declarat Aleksandr Lukaşevici.
Potrivit acestuia, Rusia ”este întotdeauna deschisă pentru discuţii sincere şi pentru colaborare cu ţările vecine, dacă aceasta este construită pe principii de respect reciproc şi neamestec în afacerile interne”.

Laude occidentale

Victoria lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din România oferă speranţa unui viitor mai tolerant şi ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a Uniunii Europene în faţa Rusiei, comentează Financial Times în ediţia electronică de miercuri, citat de mass-media de la Bucuresti. Rezultatul alegerilor prezidenţiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta, fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arată despre Europa centrală şi de est: politica etnică problematică, lupta continuă împotriva corupţiei şi competiţia între alianţa euro-atlantică şi Rusia.
Victoria lui Klaus Iohannis este specială tocmai pentru că el face parte din minoritatea germană, care reprezintă mai puţin de un procent din populaţia României, în condiţiile în care naţionalismul s-a infiltrat adesea în politica românească, după cum pot mărturisi etnicii maghiari şi evrei, comentează Financial Times. Românii au dat dovadă de o maturitate excepţională duminică, alegând un candidat din cadrul unei minorităţi etnice pentru postul de preşedinte. Pentru mulţi români, programele electorale şi atracţia personală a celor doi candidaţi au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnică.

Exemplu pentru Europa

Puţine ţări europene, din est sau vest, pot spune acelaşi lucru, adaugă FT, care se întreabă dacă Bulgaria a avut un preşedinte etnic turc, sau Italia şi-a ales un premier din regiunea etnică germană Tirolul de Sud şi chiar dacă Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiană. Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei.
Faptul că Iohannis a fost ales pe baza unui program anticorupţie, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunistă, arată că alegătorii români sunt la fel de sătui ca aliaţii occidentali ai ţării de corupţia din politica românească, din mediul de afaceri şi administraţia publică. FT subliniază că Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la preşedinţie este un semn că politicienii nu vor scăpa probabil nepedepsiţi pentru abuzul de putere.

Relatii germano-germane

Victoria sa electorală ar trebui de asemenea să sporească determinarea NATO şi a Uniunii Europene de a rămâne ferme în faţa eforturilor Rusiei de a-şi extinde influenţa politică, militară şi economică în Balcani şi zona Mării Negre. În unele privinţe, sunt şanse mai mici ca România să cedeze în faţa presiunilor Rusiei, întrucât depinde mai puţin de energia rusească şi, ca o ţară care a pierdut din teritoriu în faţa Uniunii Sovietice, nu îşi face iluzii despre felul în care Kremlinul foloseşte puterea. Totuşi, din când în când, se aude că politicieni de rang înalt au evocat în privat ideea de a încheia un acord cu Vladimir Putin, care ar permite Rusiei să domine permanent sud-estul Ucrainei.
Este improbabil însă ca Iohannis să se joace cu astfel de noţiuni. Ca un politician de centru-dreapta de etnie germană, el are relaţii excelente cu cancelarul german Angela Merkel. El împărtăşeşte opinia acesteia privind pericolul reprezentat de intervenţia rusă în Ucraina şi sprijinul acordat Transnistriei. Sub conducerea lui Iohannis, România ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a UE în faţa Rusiei, conchide Financial Times.

Felicitari occidentale

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale, într-o scrisoare care i-a fost înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul. Iohannis a avut în cursul dimineţii de miercuri o întrevedere cu ambasadorul Franţei la Bucureşti, care i-a înmânat mesajul de felicitare al preşedintelui Franţei.
”Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al României, sunt bucuros să vă adresez sincerele mele felicitări şi urările mele de succes în îndeplinirea înaltei dumneavoastră misiuni. România şi Franţa sunt legate de o prietenie veche şi puternică, pe care doresc să o dezvolt şi mai mult. Prin apartenenţa sa la francofonie, România împărtăşeşte cu Franţa ataşamentul pentru o lume care respectă diversitatea, în special cea culturală şi lingvistică, al cărei simbol este şi victoria dumneavoastră, pe care o salut”, se arată în scrisoarea semnată de Francois Hollande, publicata in mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca si cancelarul german Angela Merjel l-a felicitat pe noul presedinte al Romaniei.

Intrevedere prezidentiala

Preşedintele Ungariei, Janos Ader, i-a transmis felicitări lui Klaus Iohannis pentru victoria în scrutinul prezidenţial, relatează MTI, citata de mass-media de la Bucuresti. Într-o scrisoare trimisă lui Iohannis, Janos Ader a declarat că ar fi necesară o întrevedere între cei doi lideri pentru discutarea unor subiecte de interes comun şi pentru analizarea direcţiilor de cooperare bilaterală. „Pentru Ungaria, România nu este doar un vecin, ci şi un aliat, un partener strategic, cu care vrem să dezvoltăm relaţii pe baza încrederii reciproce”, i-a scris Janos Ader lui Klaus Iohannis.
Preşedintele Ungariei a exprimat convingerea că dialogul cu omologul său român va contribui la rezolvarea problemelor bilaterale şi la aprofundarea relaţiilor dintre cele două ţări.

Share our work
Klaus Iohannis, noul presedinte al Romaniei

Klaus Iohannis, noul presedinte al Romaniei

Klaus Iohannis, noul presedinte al Romaniei

Klaus Iohannis, noul presedinte al Romaniei

Biroul Electoral Central (BEC) a anuntat recent primele rezultate oficiale partiale, dupa centralizarea voturilor din aproape 33% din sectiile de votare. Conform datelor furnizate de BEC agentiei de presa KARADENIZ PRESS, Klaus Iohannis a obtinut 55,79% din voturi, iar Victor Ponta – 44,20%., premierul roman recunoscand victoria primarului de Sibiu. Din totalul de 18.847 de sectii de votare, pana la ora 00.00, s-au centralizat procesele verbale din 6.215 (32,97%), a anuntat purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, iar dintre acestea, 1,48% au fost voturi nule.

Guvernul ramane

In timpul declaratiilor de presa ale liderilor ACL, acestia au cerut demisia guvernului condus de premierul Victor Ponta, scenariu respins categoric de catre liderul PSD.
Scandari impotriva guvernului au fost auzite si in timpul manifestarilor din Bucuresti si alte orase din Romania. Aproximativ zece mii de oameni l-au aclamat pe Klaus Iohannis in Piata Universitatii din centrul Bucurestiului, candidatul ACL venind in piata cu putin timp inainte de miezul noptii. Protestatarii, care au incercat la un moment dat sa ajunga si la sediul PSD, fiind impiedicati de jandarmi, au scandat impotriva lui Victor Ponta si a guvernului, nemultumiti de modul in care a fost organizat votul in diaspora.

Share our work
Moscova mizeaza pe „idiotii utili” impotriva Kievului si Chisinaului

Moscova mizeaza pe „idiotii utili” impotriva Kievului si Chisinaului

orban putinTimpul nu mai are rabdare nici cu diriguitorii de la Moscova care sunt decisi sa arunce in lupta pentru pastrarea influentei in zona si ceva din arsenalul politic greu pe care il are in zona. Utilizand toate fronturile – economic, politic si chiar cel militar – Kremlinul este gata sa arunce in joc si acei „idioti utili” pe care mana sa lunga ii are la degetul mic in scopul de a destabiliza Ucraina si Republica Moldova inainte ca acestea sa isi poata urma cursul politic dorit inspre UE. Termenul de „idiot util” a fost unul foarte uzitat in timpul Razboiul Rece si obisnuia sa defineasca simpatizantii comunisti din Occident, personaje pe care Partidul Comunist din Uniunea Sovietica ii manipula ideologic in interesul sau. Nu departe de un astfel de statut este si premierul ungar Viktor Orban, al carui guvern a decis sistarea livrarilor de gaze dinspre Ungaria spre Ucraina intr-un moment extrem de delicat in care Kievul incearca sa negocieze cu Moscova pretul livrarilor de gaze.

Cu ambele maini sucite la spate, atat de Moscova cat si de Ungaria, Ucraina nu se afla tocmai in cea mai buna pozitie de a negocia aceste noi contracte cu Gazprom. De altfel, prin aceste miscari Ungaria urmareste sa preia rolul Ucrainei de „hub” pentru gazele rusesti care vin inspre Europa, dupa ce se va racorda si la gazoductul South Stream, menit sa aduca gaze rusesti in Europa prin ocolirea Ucrainei. Desi era atribuit mai degraba Bulgariei, rolul de „cal troian” al Rusiei in UE i se contureaza mai degraba Ungariei, tara condusa cu mana forte de un regim semi-autoritar. Orban a decis sa vireze total spre un parteneriat privilegiat cu Moscova la inceputul acestui an, cand cele doua tari au semnat un contract de imprumut in valoare de 10 miliarde de euro, bani ce se vor duce in modernizarea industriei energetice nucleare a Ungariei.

De asemenea, la mijlocul lunii septembrie, ministrul ungar al dezvoltarii naţionale Miklós Seszták a convenit cu viceministrul rus pentru afaceri energetice Anatoli Yanovski crearea in Ungaria a unui depozit de 500 de milioane de metri cubi de gaze ruseşti care vor lua drumul Europei. Presiunile ruse via Ungaria asupra Ucrainei nu se opresc totusi aici. Ele merg si in sfera deja obisnuita a reaprinderii artificiale a disputelor etnice, un joc la care Moscova exceleaza. Pe acest segment, Ungaria a anuntat recent ca va actiona in judecata Ucraina la CEDO sub pretextul faptului ca statul nu le acorda posibilitatea etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia sa-şi trimita un reprezentant in Parlamentul de la Kiev. Ironic, in Parlamentul de la Budapesta nu exista nici macar un parlamentar al vreuneia dintre cele 13 minoritati de pe teritoriul Ungariei, in conditiile in care acestea reprezinta circa 8% din populatia tarii. Pe de alta, maghiarii din Ucraina reprezinta circa 0,3% din populatia Ucrainei, sub 200.000 de etnici.

In ceea ce priveste Republica Moldova, aceasta tara nu este straina de turbulentele ce apasa Ucraina in partea energetica. Odata cu sistarea livrarilor de gaz dinspre Ungaria catre Ucraina, autoritatile de la Kiev au decis si ele sa reduca volumul de energie electrica pe care o exporta in Republica Moldova, motivand un deficit in piata interna. Situatia este cu atat mai delicata cu cat Republica Moldova isi asigura consumul intern de la Centrala Termoelectrica de la Cuciurgan care se afla in regiunea separatista transnistreana, condusa de lideri separatisti pro-rusi, care nu vor ezita sa actioneze la comanda Moscovei atunci cand va fi nevoie. La fel, reteaua gazifera este controlata de Gazprom, iar recentele miscari ai Romaniei de a asigura alternative energetice pentru Chisinau s-au lovit de mai multe probleme, inclusiv o taraganare din partea autoritatilor de aici. Pe tot acest fundal economic volatil, Moscova isi joaca si aici birlicul din maneca reprezentat de „idiotii utili”.

Recent, liderul comunistilor Vladimir Voronin si-a reluat cantecul de sirena pro-moscovit. Printre prioritatile viitoarei guvernari el a enumerat restabilirea „relatiei istorice” cu Rusia, ca „garant al statalitatii moldovenesti”. Nu departe de aceasta idee sunt si cei din zona de centru-stanga din actuala coalitie pro-europeana de la guvernare, Partidul Socialist, dar si „candidati-conserva” precum Renato Usatii, un militant al abandonarii proiectului european si adept al integrarii in Uniunea Vamala. Acesta a declarat recent intr-un interviu ca il admira pe „ultimul dictator al Europei”, Alexander Lukasenko si ca ar vrea ca in Republica Moldova sa fie instituit un regim similar cu cel de la Minsk. Paradoxal, un astfel de personaj ar putea intra si ar putea face diferenta in Parlamentul de la Chisinau. Cum la finalul lunii viitoare se vor organiza alegeri parlamentare in Republica Moldova, viitorul european al acestei tari atarna de un fir de ata pe care Moscova va urmari prin orice mijloace sa-l taie. Toate aceste miscari politico-economice din regiune nu au ca scop decat deturnarea drumul european al Ucrainei si Republicii Moldova iar Kremlinul nu va ezita sa puna in scena tot arsenalul de politicieni-butaforici, inclusiv „idiotii utili”.

 Publicat in EvZ Moldova

Share our work
Ponta la Kiev: Romania nu va cere statut special pentru romanii din Ucraina

Ponta la Kiev: Romania nu va cere statut special pentru romanii din Ucraina

Ponta Leanca IateniukPremierul roman Victor Ponta a declarat, joi, la Kiev, intr-o intalnire comuna cu omologul sau ucrainean Arseni Iateniuk si cel moldovean Iurie Leanca, ca Romania nu va cere niciodata un statut special pentru etnicii romani care traiesc pe teritoriul Ucrainei, relateaza mass-media regionala. “Vreau sa fie clar ca Romania nu va cere niciodata niciun fel de statut special pentru etnicii sai din alte tari”, a subliniat Ponta, la o conferinta de presa comuna a sefilor de guvern din Ucraina, Romania si Republica Moldova. Totodata, Ponta a accentuat ca Romania si-ar dori ca in aceasta chestiune sa fie aplicate standardele europene. Premierul roman a mai remarcat ca Bucurestiul sustine suveranitatea si integralitatea teritoriala a statului ucrainean. „Romania crede in acest drept inalienabil al poporului ucrainean, al Moldovei de a-si alege drumul democratic si pro-european. Romania considera ca nimeni, nicio alta tara vecina nu are dreptul sa opreasca sau sa intervina in aceasta decizie democratica a celor doua tari. Imi doresc, insa, sa spun ca, pe baza experientei Romaniei, si Ucraina, si Moldova au nevoie mai mult decat de declaratii politice de solidaritate, au nevoie de actiuni concrete care sa sprijine reformele pe care le fac in acest moment”, a declarat Ponta.

La randul sau, premierul ucrainean, Arseni Iateniuk, a declarat ca guvernul ucrainean impartaseste pe deplin politicile europene in privinta protectiei drepturilor minoritatilor nationale. “Sunt convins ca Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova au adoptat pozitii similare cu privire la protectia minoritatilor nationale ucrainene din Romania si Republica Moldova”, a pus premierul de la Kiev. In aceeasi intalnire, premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca a declarat ca este alaturi de poporul ucrainean in aceste momente. „Reconfirmam sprijinul nostru pentru eforturile Ucrainei de a identifica o solutie pasnica in vederea reglementarii conflictului din Estul tarii. Consideram ca acest conflict trebuie solutionat in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale ale Ucrainei”, a subliniat Iurie Leanca, citata de serviciul de presa al Guvernului Republicii Moldova.

Share our work