Atac la NATO: Rusia își bagă coada între Grecia și FYROM

Atac la NATO: Rusia își bagă coada între Grecia și FYROM

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, susține că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE.

Stare de semi-inerție

Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.

Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

Kremlinul promite să accepte noul nume

„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.

Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.

Premierul grec face apel la Biserică

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.

Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.

Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic

Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.

Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.

Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară”.(Marian Alexandru Bâscă)

Share our work
ANALIZĂ: Rusia bagă bățul Ucrainei prin gardul Crimeii

ANALIZĂ: Rusia bagă bățul Ucrainei prin gardul Crimeii

După schimbul de prizonieri, realizat înaintea Crăciunului pe stil vechi din 7 ianuarie 2018, Rusia caută să se apropie de Ucraina în termeni impuși, indezirabili pentru Kiev. Concesia făcută atunci de Moscova de a intermedia schimbul de prizonieri în autoritățile de la Kiev și separatiștii din estul Ucrainei a determinat Rusia să încerce marea cu degetul și să se apropie de Ucraina cu oferte pe care este puțin probabil că autoritățile de la Kiev să le accepte.

Șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia respectă frontierele Ucrainei, dar numai cele stabilite după anexarea Crimeii de Rusia.

„Tratatele internaționale sunt importante, însă rămân treaba juriștilor (…) Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în granițele constituite după referendumul din Crimeea și după reunificarea Crimeei cu Federația Rusă”, a adăugat ministrul rus.

Referendumul din martie 2014, nerecunoascut ca fiind valabil de comunitatea internațională, a aprobat alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia cu 96,6% din voturi.

Anterior declarațiilor lui Lavrov, deputatul partidului „Edinaia Rossia” de la putere (Rusia Unită -n.r.) pusese în discuție denunțarea Tratatului de prietenie, colaborare și parteneriat dintre cele două țări, pentru că în document ar trebui modificate prevederile referitoare la recunoașterea reciprocă a frontierelor, potrivit RIA Novosti.

Tăierea cordonului ombilical al Sevastopolului de Kiev

După instalarea în Crimeea cu ajutorul „omuleților verzi”, în fapt forțe militare de ocupație rusească fără însemne militare, Rusia a început administrarea acestui teritoriu anexat ilegal ca pe propria țară.

La început a fost instalată o administrație pro-moscovită, după care a început epurarea în rândul oricarei rezistențe. Cea mai șifonată a ieșit comunitatea tătarilor crimeeni din această procedură, iar liderii care s-au opus noul regim au fost constrânși să plece.

„A fost (invazia rusă din Crimeea)o acțiune de teroare împotriva locuitorilor, când bandiți mascați au spart case și au început să arunce femei și copii pe podea, iar copiii nu pot nici măcar nu au putut țipa din cauza fricii. Își acoperea fețele cu mâinile, pentru că totul se întâmplă la orele 5-6 dimineața. Aceasta este teroare, iar aceasta este o încercare de a reaminti evenimentele din 1944”, declara la finalul lui 2017, într-un interviu pentru agenția Ukrinform, șeful adjunct al Mejlisului poporului tatar din Crimeea, Ahtem Ciygoz.

La 11 septembrie 2014, așa-numita „Curte Supremă din Crimeea“ l-a condamnat pe Ahtem Ciygoz, la 8 ani de închisoare într-o colonie penală pentru că s-a opus deschis noii administrații de ocupație rusească din Crimeea.

Gard de separare

De altfel, în noiembrie 2017, Rusia a început să ridice un gard care să separe Crimeea de restul teritoriului ucrainean. Între Crimeea, care este recunoscută pe plan internațional ca teritoriu ucrainean, și regiunea Herson din Ucraina propriu-zisă sunt trei puncte de tranzit oficiale.

Gardul ar urma să se întindă pe o lungime de 50 de km și va fi gata în prima jumătate a anului 2018, potrivit agențiilor ruse de presă, care citează serviciul rus de securitate FSB. Acesta are o înălțime de circa doi metri. Costul s-ar ridica undeva la 3,3 milioane de dolari și are drept scop să sporească securitatea pentru locuitorii Crimeii și pentru turiștii care vin în vizită în peninsulă, insistă Moscova.

La rândul său, Ucraina a anunțat în toamna lui 2014 că va ridica un grad de 2.000 de km la granița sa cu Rusia, dar până în prezent a reușit să construiască doar câteva zeci de kilometri. Motivația oficială a fost atunci teama de un atac al forțelor militare ruse.

Un sector de frontieră lung de circa 400 de km cu Rusia este controlat de către separatiștii proruși din regiunea estică Donbass. Kievul îi acuză pe separatiști că sunt ajutați cu trupe și arme aduse dinspre Rusia prin sectorul respectiv de frontieră, ceea ce Moscova a dezmințit în mod repetat.

Podul discordiei

Pe lângă lucrurile de infrastructă făcute în peninsula ocupată, Rusia a demarat și un proiect ambițios de legare a Rusiei continentale de peninsula Crimeea. Karadeniz Press a scris în august 2017 că Ucraina se pregătea să acționeze Rusia în judecată pentru construcția unui pod care să lege cele două maluri. Declarația îi aparținea atunci ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc.

Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.

„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Justiției, Pavel Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.

Cu toate acestea, Rusia a continua acest proiect controversat de infrastructură, În noiembrie 2017, Construcția podului din strâmtoare Kerci ce va lega peninsula Crimeea de teritoriul continental al Rusiei era gata în proporție de peste 50%.

Cifrele se bazau pe ultimele rapoarte declara atunci Igor Astakov, directorul adjunct al Agenției Federale a Drumurilor din Rusia, în cadrul unei vizite de lucru în Kazan. „Obiectivul principal din acest an și următorul este construirea podului peste strâmtoarea Kerci. Mai bine de 50% din construirea acestui obiectiv a fost realizată deja”, a spus el, citat de Tass.

Circa un an și jumătate a trecut de la începerea lucrărilor la acest pod, iar șantierul este în lucru în toate cele opt punct de construcție de pe mare și de pe uscat. Acum, inginerii instalează arcadele pentru autostradă și căile ferate ale podului. Astakov a mai spus că, în prezent, se lucrează la 40 de km de drumuri de acces către autostrada de pe pod, atât în Crimeea, cât și la Krasnodar.

Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.

Oferte „generoase”

Ultima ofertă de „nerefuzat” a Moscovei, în ceea ce privește Crimeea, este ca Ucraina să-și recupereze o parte din armamentul deținut în Crimeea înaintea anexării. Propunerea a fost făcută de liderul de la Kremlin pe data de 11 ianuarie 2018.

Putin a spus că Rusia este pregătită să lase Ucraina să-și recupereze echipamentul militar din Crimeea, deși starea acestuia este foarte deteriorată. Putin a mai spus că ar fi vorba de zeci de nave și zeci de avioane de luptă. El crede că armata ucraineană ar putea sosi în Crimeea pentru a-și lua navele și să le ducă în portul de la Odesa.

De asemenea, Rusia este gata să invite armata ucraineană să participe la eliminarea muniției ucrainene care nu mai este folositoare din cauza gradului avansal de teriorare.

La câteva zile distanță, purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a declarat că nu a existat nici un răspuns substanțial de la Kiev privind la propunerea președintelui rus Vladimir Putin pentru predarea echipamentului militar din Crimeea. „Am auzit o serie de declarații publice care au fost făcute de la Kiev, dar nu știu nimic despre orice răspuns material”, a spus el.

Chestiunea anexării ilegale a Crimeii de către Rusia va fi cu siguranță o temă de campanie dezbătută în cadrul alegerilor prezidențiale ce vor avea loc în martie în Rusia. Contracandita lui Putin, vedeta de televiziune Xenia Sobceak, este de părere că peninsula aparține Ucrainei, potrivit Unian.

„Crimeea este ucraineană, este un fapt medical, acesta este teritoriul Ucrainei. Am încălcat acordurile internaționale, am încălcat acordul nostru cu Ucraina ” a declarat Sobchak într-un video postat pe Twitter de către jurnalistul rus Dmitri Smirnov cu atitudini pro-Kremlin.

Programul electoral al Xeniei Sobceak cuprinde referi la încheierea războiului din Donbas și ținerea unui nou referendum în Crimeea.

Corespondență de la Chișinău Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press

Share our work
ONU acuză încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, în special în rândul tătarilor de către ruși

ONU acuză încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, în special în rândul tătarilor de către ruși

Tătari din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2013

Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) a documentat un număr mare de cazuri privind încălcarea drepturilor omului de către Rusia în peninsula Crimeea, cele mai multe fiind cele care îi afectează pe tătari.  Șefa misiunii de monitorizare a drepturilor omului Fiona Frazer a făcut astfel de precizări în cadrul unei prezentări a celui de-al 20-lea raport pe această speță ce acoperă perioada 16 august – 15 noiembrie 2017.

Federația Rusă, ca putere ocupantă, a continuat să impusă propria legislație în peninsulă, încâlcând legea internațională umanitară. Mai mult, maniera în care cadrul legal a fost impus ridică îngrijorări din punct de vedere ale drepturilor omului, cu cazuri documentate de arestări și reținere, torturi și rele tratamente, precum și restricții asupra libertăților de a avea întâlniri și asupra libertății de expresie. Aceste violări ale drepturilor omului sunt aplicate în special tătarilor crimeeni”, a declarat Frazer, citată de Ukrinform.

Ea a mai adăugat că numai în această perioadă, 49 de tătari are fost arestați și reținuți pentru proteste pașnice pe care le-au organizat în Crimeea. Alte 10 persoane au fost reținute sub acuzația că ar face parte din organizații teroriste sau extremiste, iar alte 9 persoane din rândul tătarilor au fost reținute pentru că au arătat solidaritate și acțiuni de monitorizare a autorităților ruse din peninsulă.

Share our work
Liderul tătărilor crimeeni: „Rusia schimbă cu forța situația demografică din Crimeea”

Liderul tătărilor crimeeni: „Rusia schimbă cu forța situația demografică din Crimeea”

Liderul tătarilor crimeeni, Mustafa Djemilev

Rusia schimbă forțat situația demografică in teritoriile ocupate ale Crimeei, iar circa 250.000 de oameni din regiunile estice Donețk și Lugansk din sunt aduși pentru popularea Crimeei, a declarat comisarul tătarilor de pe lângă Președinția Ucrainei, Mustafa Djemilev, în cadrul unui interviu pentru Canal 5.

„Rusia încalcă grosolan Convenția de la Geneva (privind drepturile drepturile necombatanților și tratamentul prizonierilor de război -n.r.) în ceea ce privește schimbarea forțată a situației demografice în teritoriile ocupate prin forțarea băștinașilor de a părăsi peninsula și apoi repopularea ei cu oameni loiali autorităților ruse. Circa 250.000 de rezidenți pro-ruși a teritoriilor separatiste Donețk și Lugansk au fost trimiși în Crimeea. Mulți dintre aceștia sunt criminali. În plus, cel puțin 250.000, sau chiar 300 -400.000 de oameni, potrivit mai multor estimări, au fost trimiși în Crimeea ocupată de Federația Rusă”, a declarat acesta.

El a subliniat că astfel de acțiuni contrazic direct cererile convențiilor de la Geneva și sunt clasificate drept crime de război.

Share our work
Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Președintele României Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, că va negocia cu omologul său de la Kiev, Petro Poroșenko, prevederile din noua Lege a Educației adoptată în Ucraina care afectează minoritatea română și căreia îi va fi suprimat treptat dreptul la educație în limba maternă. Iohannis a spus că va negocia cu Poroșenko până această problemă se va rezolva.

„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus șeful statului, înainte de a participa la reuniune.

Unirea R. Moldova cu România, proiect nefezabil

El a mai declarat că în momentul de față, unirea R. Moldova cu România nu ar fi un proiect fezabil și că R. Moldova trebuie să se dezvolte prin reforme interne proprii.

„Nu cred că putem să abordăm chestiunea printr-o cale indirectă. Moldova este angajată clar pe calea europeană și deocamdată are Acordul de asociere și toată legislația secundară care decurge de acolo, este între timp perfectată, iar toate acestea trebuie implementate și parcursul Moldovei trebuie consolidat. După care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea ea un parcurs care duce spre Uniunea Europeană sau nu. O scurtătură via unirea cu România nu este o cale foarte fezabilă în acest moment. (…)România este foarte hotărâtă să sprijine Republica Moldova în parcursul ei european. Dacă acest parcurs va însemna integrare în UE sau altceva, depinde de moldoveni și nu de noi, în Româania. Noi suntem dispuși să oferim sprijinul dorit de Republica Moldova cu speranța, totuși, că acest parcurs va fi unul european.”, a declarat Iohannis.

El a mai adăugat că România va sprijin erforturile de europenizare ale R. Moldova. „Dacă vorbim de Parteneriatul Estic, Republica Moldova este în centrul preocupărilor românești și există semne bune: reformele merg înainte, sigur, mai este foarte mult de lucru, dar există ameliorări care ne fac să fim încrezători că Republica Moldova chiar își dorește să accentueze și să consolideze parcursul european(…) Noi ajutăm în multiple planuri Republica Moldova prin diverse programe de perfecționare, de colaborare, dar inclusiv prin măsuri foarte concrete”, a precizat președintele dând exemplul ajutorului financiar pe care România l-a acordat Republicii Moldova”, a spus Iohannis.

La noi ajutorul nu este ceva ce planificăm în viitor, ci ajutorul îl dăm practic, concret și insituțional și nu doar de câteva zile, de câțiva ani și avem intenția fermă să continuăm pe această cale”, a declarat Iohannis.

Summitul de vineri de la Bruxelles reunește reprezentanți din conducerea statelor membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări partenere din Europa de Est — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost lansat în anul 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Share our work
Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Premierul ucrainean, Volodimir Groisman

Ucraina nu va lăsa pe nimeni să o șantajeze, a declarat premierul ucrainean Volodimir Groisman legate de piedicile pe care Ungaria pe pune deschis Kievului în dialogul cu NATO și UE. Nu vom lăsa pe nimeni să vorbească cu noi pe acest ton de șantaj. Aceasta ar trebui să fie poziția noastră comună – atât a Parlamentului, cât și a președintelui și a guvernului”, a declarat Groisman.

El a mai adăugat că celelalte țări trebuie să respecte Ucraina, deoarece Kievul își respectă vecinii și partenerii.

Ucraina și Ungaria au intrat într-o dispută la începutul lunii septembrie, imediat după adoptarea noii legi a educației. Budapesta blochează deschis dialogul politic al Ucrainei cu NATO și abordarea cu UE, relatează Ukrinform.

Pe 15 noiembrie, vicepremierul ungar Zsolt Semen a declarat că etnicii ungarii din afara granițelor au dreptul la autonomie și cetățenie maghiară. El a comentat despre legea educației din Ucraina că guvernul maghiar susține tot sistemul instituțional din regiunea Transcarpatia.

Potrivit lui, guvernului de la Budapesta va bloca toate inițiativele importante pentru Ucraine până ce legea cu pricipa va di revocată.

Și la nivel de relație bilaterală între Administrațiile prezidențiale ucrainene și române, relațiile sunt recei, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să mai meargă în Ucraina, acolo unde era așteptat în vizită oficială. Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a insistat apoi într-o discuție telefonică, dar poziția lui Klaus Iohannis a rămas aceeași privind controversata lege a educației de la Kiev care taie treptat dreptul accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților, inclusiv cea română.

Share our work