de Isac Mihai | feb. 6, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Germania va trimite noi subunități de tancuri în statele baltice
Berlinul va investi în total 110 milioane de euro până în 2021 pentru a-şi îmbunătăţi bazele militare din Lituania, a anunţat Ursula von der Leyen, ministrul Apărării, relatează mass-media de specialitate, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Germania coordonează peste 1.200 de soldaţi NATO din 10 ţări, trimişi în Lituania acum doi ani ca parte din eforturile Alianţei de a-şi consolida poziţia faţă de Rusia în Europa de Est după anexarea Crimeei de către Moscova.
„Vrem să fie clar că Lituania nu este singură şi nu va fi niciodată singură. Nu va mai trebui să îşi sacrifice niciodată libertatea şi independenţa”, a afirmat von der Leyen în timpul unei vizite la forţele germane. „Vom sta aici cu Bundeswehr (forţele armate germane) câtă vreme este nevoie şi câtă vreme situaţia o cere”, a adăugat ea.
Favorită la șefia NATO
Aflată într-un turneu baltic, care cuprinde, printre alte state, și Lituania și Estonia, Von der Leyen a informat că Germania va investi 50 de milioane de euro în acest an în cazărmi şi alte facilităţi pentru forţele NATO, iar cheltuielile vor ajunge până la 110 milioane de euro până în 2021. Totodată, partea germană și-a manifestat disponibilitatea de a suplimenta contingentul său și cu noi subunități de tancuri și forțe speciale, ca parte a NATO Enhanced Forward Presence din Lituania.
Ursula von der Leyen este considerată de mulți oficiali politici și din domeniul apărării drept cea mai bună persoană pentru a prelua mandatul de secretar general al NATO de la Jens Stoltenberg, relatează Die Welt, citând diferite surse guvernamentale din statele membre NATO. Dacă aceasta va prelua mandatul, va fi primul oficial german care va ocupa funcția după mandatul lui Manfred Worner (1988-1994).
Ministrul Apărării din Lituania, Raimundas Karoblis, a declarat: „Este pentru prima oară când auzim atât de clar şi de la un nivel politic atât de înalt că Germania este aici pe termen lung, până când situaţia securităţii se va schimba”.
Lituania, o fostă republică sovietică, a aderat la NATO alături de Letonia şi Estonia şi alte şase ţări ex-comuniste, printre care şi România, în 2004.
Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice
Ofertă militară
Germania este dispusă să sprijine Ucraina în demersurile sale de descurajare a agresiunii rusești, prin trimiterea unor nave militare germane în Marea Neagră – au anunţat recent reprezentanți ai guvernului german, în timpul unei întâlniri cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Anatoli Petrenko, aflat în vizită la Berlin, potrivit mass-media de la Kiev, care citează un comunicat al Ministerului Ucrainean al Apărării.
De asemenea, reprezentanții guvernului german au promis că vor face demersuri pentru eliberarea marinarilor ucraineni arestaţi în Rusia și, totodată, vor sprijini Kievul în implementarea reformelor în domeniile securității și apărării din Ucraina.
În timpul vizitei la Berlin, oficialul ucrainean a discutat cu partea germană despre perspectivele desfăşurării unei misiuni de menținere a păcii în Donbas și trimiterea unor observatori ai OSCE în Marea Neagră și în Marea Azov, pentru a preveni o escaladare a conflictului.
Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră
Colaborare tehnico-militară
Oficialii din Ucraina şi Germania au examinat, deasemenea, perspectivele extinderii cooperării tehnico-militare dintre cele două țări și consolidarea capabilităților navale ale Ucrainei. Anterior, Kiev-ul și-a anunțat intenția de a achiziționa sisteme de armament din Germania, inclusiv tancuri, Berlinul refuzând orice discuție în acest sens pentru a nu escalada situația tensionată din Estul Ucrainei.
În timpul întâlnirilor, părțile au subliniat importanța susținerii suplimentare a Ucrainei pe calea către integrarea euro-atlantică și consolidarea relațiilor sale de parteneriat cu Republica Federală Germania și cu alți membri ai NATO.
Rezultatele reuniunilor vor fi utilizate pentru pregătirea dialogului militar și politic la nivelul ministerelor Apărării din Ucraina și Germania în cadrul diferitelor formate bilaterale și internaționale. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Info Militar, Intelligence, România, Știri
Șeful-Statului-Major-al-Apărării-SMAp-generalul-Nicolae-Ciucă-contestat-juridic
Curtea de Apel Bucureşti dezbate azi primul termen al procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. MApN a depus acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti la data de 11 ianuarie şi are ca obiect „anulare act administrativ+suspendare dec. nr.1331/28.12.2018”.
Mass-media de la București a speculat faptul că lupta juridică pentru șefia Statului Major român al Apărării se dă pentru controlul politic asupra procedurii de acordare a unor importante contracte pentru înzestrarea forțelor armate, inclusiv un contrac de 1,6 miliarde pentru achziționarea a patru corvete multifuncționale pentru flota militară.
Iohannis vs. MApN
Ministerul Apărării de la București are calitatea de reclamant, iar Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială au calitatea de pârât, mai menționează sursele citate.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018. Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.
Bătălia pe precedente
Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”. „Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite de tip PSD-ist”, a susţinut preşedintele.
Posibilul model al corvetelor multifuncționale pentru flota română
Licitație suspendată
Compania Damen a precizat anterior că până în prezent nu a primit informaţii oficiale de la autorităţile române privind suspendarea licitaţiei de corvete multifuncţionale.
„Până la acest moment, nu au fost primite informaţii oficiale de la autorităţile române privind suspendarea licitaţiei. Acest lucru va întârzia şi mai mult întregul program de reînnoire a flotei navale române. Aşteptăm comunicarea ulterioară din partea autorităţilor române privind licitaţia şi despre această suspendare. Suntem disponibili pentru clarificări suplimentare, iar Damen va coopera pe deplin şi în mod transparent cu autorităţile române în această chestiune, dacă ni se va cere. Susţinem pe deplin autorităţile române în desfăşurarea investigaţiei privind informaţiile prezentate în mod repetat de o parte a presei româneşti şi care ar putea fi considerate confidenţiale. Înţelegem necesitatea unor proceduri de verificare şi sprijinim în totalitate autorităţile române, reafirmând că oferta Damen respectă cu stricteţe procedurile de licitaţie şi normele în vigoare”, precizează compania Damien, favorită pentru câștigarea contractului, într-un comunicat transmis mass-media.
În context, Damen subliniază „că oferta sa este pe deplin conformă cu întregul program de reînnoire a flotei Forţelor Navale Române”. „Suntem încrezători în experienţa noastră vastă în cadrul Şantierului naval Damen Galaţi”, se mai arată în comunicatul citat.
Parchetul militar sesizat
Anterior, MApN anunţa că secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, i-a adus la cunoştinţă ministrului Apărării, Gabriel Leş, că a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în legătură cu derularea programului de înzestrare cu corvete, procedura fiind suspendată. „Secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esenţial ‘Corvetă multifuncţională’, a prezentat ministrului Apărării Naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect. Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esenţial ‘Corvetă multifuncţională'”, preciza un comunicat al MApN.
Conform ministerului, procedura de achiziţionare a corvetelor a fost suspendată. „Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa SA, ca parte la ‘Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa SA’, solicită ‘anularea în tot a HG nr. 48/ 2018’, act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie, până la clarificarea aspectelor semnalate”, afirma comunicatul MApN. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 28, 2019 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Arabia Saudita, sub tirul diplomatic al comunitatii internationale
Agnes Callamard, raportorul special al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, a declarat că va călători în Turcia, săptămâna viitoare, unde va conduce o anchetă independentă şi internaţională” privind uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, relatează site-ul postului CNBC, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Callamard a declarat pentru Reuters că, în cadrul vizitei, care va avea loc în perioada 28 ianuarie – 3 februarie, va evalua măsurile adoptate de Guvernul de la Ankara pentru a răspunde asasinării lui Khashogii în consulatul saudit de la Istanbul.
„Informaţiile găsite şi recomandările mele vor fi transmise Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, în cadrul sesiunii din iunie 2019”, a declarat aceasta.
Reamintim că Khashoggi, jurnalist la Washington Post, care a devenit critic al moştenitorului coroanei saudite, a fost văzut pentru ultima dată când a intrat în consulatul saudit de la Istanbul la 2 octombrie. Serviciile de securitate americane consideră că bin Salman a ordonat o operaţiune pentru a-l ucide pe Khashoggi.
Presiuni turce
Turcia pregăteşte lansarea unei anchete internaţionale cu privire la asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi şi va lua noi măsuri în acest sens zilele următoare, a afirmat recent ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, citat de media publice turce, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Şeful diplomaţiei turce a declarat într-un discurs că unele ţări occidentale încearcă să acopere asasinarea lui Khashoggi şi a precizat că Ankara a făcut pregătiri pentru a lansa o anchetă internaţională cu privire la această crimă, a relatat agenţia Anadolu.
„Unele ţări occidentale încearcă să muşamalizeze acest caz. Eu ştiu de ce. Ştim şi vedem ce târguri se fac. Vedem cum cei care vorbesc despre libertatea presei ascund totul sub preş după ce au văzut bani”, a fost citat ministrul de externe turc. „Dar noi vom merge până la capăt. Facem pregătiri pentru o anchetă internaţională în zilele care vin şi vom lua măsurile necesare”, a adăugat el.
Turcia a declarat iniţial că nu doreşte o anchetă internaţională, preferând cooperarea directă cu autorităţile saudite. Ancheta desfăşurată în comun cu oficiali saudiţi şi în cadrul căreia au avut loc percheziţii la consulatul saudit din Istanbul, la reşedinţa consulului şi în alte locuri nu a permis până acum să se afle ce s-a întâmplat cu trupul neînsufleţit al ziaristului. O serie de analiști politici consideră că regimul Erdogan nu are niciun interes real pentru identificarea ucigașilor, dorind să obțină cât mai multe concesii din partea Arabiei Saudite, inclusiv în dosarul sirian.
Operațiune de spionaj
Serviciile secrete saudite probabil au accesat ilegal mesaje telefonice pentru a afla informaţii despre jurnalistul disident Jamal Khashoggi, situaţie care a facilitat organizarea complotului de asasinare, afirmă surse citate de CNN. Jamal Khashoggi probabil a crezut că mesajele pe care i le trimitea disidentului Omar Abdulaziz erau confidenţiale, dat fiind că erau trimise prin aplicaţia WhatsApp. În realitate, erau compromise, la fel ca restul aplicaţiilor telefonului lui Abdulaziz, care se pare că ar fi fost afectat de sistemul de spionaj Pegasus.
Abdulaziz a decis să îi acţioneze în judecată pe producătorii softului Pegasus, compania cibernetică israeliană NSO Group, pe care o acuză de încălcarea reglementărilor internaţionale prin trimiterea aplicaţiei unor regimuri opresive. NSO a negat orice implicare în moartea lui Jamal Khashoggi, insistând că software-ul este folosit „doar pentru combaterea terorismului şi a infracţionalităţii”.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, santajeaza Arabia Saudita
Acuzații dure
Compania israeliană a fost catalogată drept „cel mai rău din ce este mai rău” de către activistul pentru transparenţă Edward Snowden. „În lumea actuală, NSO Group este, din dovezile pe care le avem, cel mai rău din ce este mai rău din cauza vânzării acestor instrumente de sustragere a informaţiilor, utilizate pentru încălcarea drepturilor omului în cazul disidenţilor, liderilor opoziţiei şi activiştilor”, a declarat Snowden în noiembrie 2018.
Expertul în securitate cibernetică Michael Shaulov a lansat o firmă de profil în anul 2010, ca parte a reacţiei la ameninţările reprezentate de softul Pegasus. „Chiar şi când NSO Group vinde softul unei agenţii guvernamentale de securitate, în cazul în care angajaţii acesteia vor să vizeze ţinte ilegitime, NSO nu mai are niciun control. Nu pot opri acest lucru”, explică el. „Dacă Apple sau Google nu remediază problema acestui soft, vulnerabilitatea poate persista mulţi ani, iar NSO poate continua să vândă un soft care infectează telefoane”, a explicat Shaulov.
Specialiştii firmei Citizen Lab, cu sediul, în oraşul canadian Toronto, au depistat utilizarea softului Pegasus în 45 de ţări, unde ar putea fi efectuate „operaţiuni de monitorizare”.
Pegasus, pericol mondial
Softul, care se instalează în smartphone-uri printr-un click pe un mesaj fals, oferă acces total la aplicaţiile telefonului – date, mesaje, coordonate GPS. În cazul lui Jamal Khashoggi, specialiştii Citizen Lab afirmă că i-a fost trimis un mesaj lui Abdulaziz sub forma unei actualizări la un soft comandat. În acest fel, telefonul lui Abdulaziz a fost infectat cu Pegasus, oferindu-le atacatorilor acces la conversaţiile zilnice cu Jamal Khashoggi.
Cazul jurnalistului disident Jamal Khashoggi, asasinat în Consulatul Arabiei Saudite din oraşul turc Istanbul, a generat critici vehemente la nivel internaţional. Canada, Franţa, Statele Unite şi Germania au introdus sancţiuni punctuale contra Arabiei Saudite după moartea jurnalistului.
Jamal Khashoggi a dispărut pe 2 octombrie 2018 în Consulatul Arabiei Saudite din oraşul turc Istanbul. Arabia Saudită a admis că editorialistul cotidianului The Washington Post a fost ucis, încercând să atribuie crima unor agenţi care au acţionat pe cont propriu. Dovezile existente sugerează că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a coordonat operaţiunea de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi, iar teoria conform căreia autorii ar fi militari indisciplinaţi este o „ficţiune”, a afirmat sir John Sawers, un fost director al Serviciului britanic de informaţii externe (MI6).
Cutremur politic
Arabia Saudită a negat că prinţul moştenitor saudit ar fi implicat în acest complot, iar preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut clarificări din partea Arabiei Saudite în acest caz.
Regele Salman bin Abdulaziz a emis recent un decret care prevede o amplă remaniere a Guvernului Arabiei Saudite, pe fondul criticilor generate de asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi, dar decizia pare să consolideze poziţia controversatului prinţ moştenitor Mohammed bin Salman.
Decretul regal prevede schimbarea ministrului saudit de Externe şi restructurarea Consiliului Suprem de la Riyad, care are atribuţii în materie de securitate. Consiliul Suprem este condus de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care este viceprim-ministru şi ministru al Apărării, dar prerogativele acestuia nu sunt afectate, informează agenţia Associated Press.
Schimbările par să consolideze controlul prinţului Mohammed bin Salman asupra puterii, în contextul în care au fost numiţi în funcţii de consilieri membri ai familiei regale consideraţi apropiaţi de el. Decretul de remaniere probabil semnalează eforturi de a demonstra că au loc schimbări politice la Riyad, după ce Senatul SUA a adoptat o rezoluţie în care sunt formulate suspiciuni că prinţul moştenitor Mohammed bin Salman este implicat în asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în Consulatul saudit din oraşul turc Istanbul.
Ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir, a fost înlocuit cu Ibrahim al-Assaf. Al-Jubeir va fi secretar de stat în Ministerul de Externe. Musaed al-Aiban a fost numit consilier pe probleme de securitate al prinţului Mohammed bin Salman, iar Awwad al-Awwad va fi consilier la Curtea regală. Khalid al-Harbi va deţine funcţia de director al Serviciului general de securitate. Turki al-Sheikh, un apropiat al prinţului moştenitor, a fost înlocuit din funcţia de şef al Autorităţii pentru Sport cu prinţul Abdulaziz bin Turki al-Faisal.
ONU vrea sa faca lumina in acest an
Avertismente ruse
Administraţia Vladimir Putin a avertizat Statele Unite să evite orice efort de influenţare a succesiunii la tron în Arabia Saudită, exprimând susţinere pentru controversatul prinţ moştenitor Mohammed bin Salman, suspectat de implicare în asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi. Mihail Bogdanov, adjunct al ministrului rus de Externe şi emisar în Orientul Mijlociu al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a afirmat că prinţul Mohammed bin Salman are tot dreptul de a-i succeda regelui Salman bin Abdulaziz, în vârstă de 82 de ani. „Sigur că ne opunem ingerinţelor. Poporul saudit şi conducerea trebuie să decidă asupra acestor chestiuni. Regele a luat o decizie şi nu îmi pot imagina pe ce temei cineva din America se poate amesteca într-o astfel de problemă şi poate stabili cine ar trebui să conducă Arabia Saudită acum sau în viitor. Este o problemă internă a Arabiei Saudite”, a declarat Mihail Bogdanov, potrivit agenţiei de presă Bloomberg. Întrebat dacă prinţul Mohammed bin Salman are dreptul de a-i succeda tatălui său, Mihail Bogdanov a precizat: „Desigur. Totul a fost decis, este absolut clar. Noi suntem în contact cu saudiţii şi nu vedem nicio sursă de preocupare în acest lucru”.
Lideri ai Congresului SUA i-au atribuit prinţului moştenitor Mohammed bin Salman ordinul de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi în Consulatul saudit din oraşul turc Istanbul, argumentând că Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a ajuns la aceeaşi concluzie.
Pedeapsa cu moartea
Un procuror saudit a cerut pedeapsa cu moartea pentru cinci din cei 11 suspecţi în cazul asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi, care a dispărut după ce a intrat în consulatul saudit de la Istanbul la 2 octombrie, a relatat recent presa din Arabia Saudită, informează Reuters şi The Guardian.
Agenţia naţională de ştiri din Arabia Saudită nu a oferit numele suspecţilor. Cu toate acestea, într-un comunicat emis de procurori se arată că aceştia au trimis de asemenea o cerere în Turcia pentru a obţine dovezile deţinute de Ankara. „Nu a fost primit încă un răspuns, iar biroul procurorului public încă aşteaptă pentru un răspuns”, se mai arată în comunicat.
Oficialii din Turcia nu au oferit încă declaraţii. Aceştia au declarat anterior că au oferit deja dovezile găsite autorităţilor saudite. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare-cu-Hamas
Mişcarea terorista palestiniana Hamas a trimis un avertisment Israelului, afirmând că va răspunde în forţă şi imediat oricărui atac asupra Fâşiei Gaza, relatează cotidianul libanez Al-Akhbar, citat de mass-media israeliană, preluat de agenția KARADENIZ PRESS. Confom cotidianului arab, trimisul Qatarului în Gaza, Mohammed Al-Emadi, ar fi spus Hamasului că Israelul este în stare de alertă, anticipând un posibil conflict militar cu gruparea palestiniană care controlează Fâşia Gaza. Cotidianul a explicat că Hamas, la rândul său, a avertizat că răspunsul său va fi mult mai mult decât un schimb masiv de focuri între cele două părţi care a avut loc în luna noiembrie după lansarea unor tiruri cu rachete în direcţia Israelului, de o amploare nemaivăzută de la războiul din Gaza în 2014.
Motive financiare
Citând sub rezerva anonimatului o sursă din cadrul grupării teroriste, cotidianul arab susţine că Hamas ar fi refuzat bani din partea Qatarului, întrucât Israelul a introdus noi condiţii pentru acest transfer de fonduri. Sursa menţionată a explicat că aceste condiţii vizează refuzul israelian de a utiliza aceste fonduri pentru a remunera un număr de înalţi responsabili Hamas.
În Israel, respingerea de către Hamas a banilor din Qatar a ridicat temeri legate de recrudescenţa violenţei la frontiera cu Gaza, unde se înregistrează ciocniri săptămânale de amploare de anul trecut şi izbucniri periodice între armata israeliană şi grupările palestiniene.
Israelul a blocat temporar transferul ajutoarelor din Qatar după două atacuri suvernite la frontieră, aprobând intrarea lor abia după negocieri intense și presiuni europene și americane. Hamasul a anunţat apoi că nu va lua niciun ban, acuzând Israelul de încălcarea acordului de încetare a focului.
Această serie de violenţe a urmat unei operaţiuni a forţelor speciale în Fâşia Gaza, în cursul căreia şi-au pierdut viaţa un ofiţer israelian şi cel puţin şapte combatanţi Hamas.
Având în vedere recrudescenţa tensiunilor la frontieră, militarii israelieni au început joi să-şi consolideze prezenţa la frontiera cu Fâşia Gaza. Armata a desfăşurat, de asemenea, sistemul de apărare antirachetă Iron Dome în zona metropolitană a Tel Aviv-ului şi în sud, o măsură de precauţie împotriva atacurilor potenţiale dinspre Fâşia Gaza sau din nord – unde situaţia securităţii devine din ce în ce mai precară.
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas
Reacție letală
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis o ‘reacţie letală’ grupărilor armate palestiniene dacă vor relua ostilităţile, acest avertisment intervenind pe fondul escaladării tensiunilor în Fâşia Gaza, informează mass-media de la Ierusalim, citată de KARADENIZ PRESS. ‘Ar putea să existe unii în Gaza care cred că îşi pot scoate capul, îi sfătuiesc să înţeleagă că reacţia va fi letală şi foarte dureroasă’, a declarat Netanyahu, citat de biroul său de presă, după ce a participat la un exerciţiu militar la baza Shizafon, în sudul ţării. ‘Suntem pregătiţi pentru orice scenariu’, a avertizat şeful guvernului israelian.
Lovituri militare
Tancuri desfăşurate de partea israeliană au lovit două poziţii militare ale Hamas, mişcarea islamistă care controlează acest teritoriu, ca represalii la tiruri cu arme de foc asupra soldaţilor israelieni desfăşuraţi la frontieră. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, avioane de război au bombardat o tabără a Hamas.
Un membru al braţului armat al Hamas a fost ucis de tirul lansat de un tanc. De cealaltă parte, un soldat israelian, salvat de casca sa, a fost uşor rănit de focurile armă trase de palestinieni.
Israelul şi Hamas, precum şi aliaţii săi palestinieni, au dus trei războaie în Fâşia Gaza din 2008, ultimul în 2014, notează AFP.
Israel, amenintat permanent de terorism
Amenințări siriene
Bashar Jaafari, ambasadorul Siriei la ONU, a condamnat atacurile israeliene împotriva țintelor iraniene ca răspuns la un atac cu racheta asupra regiunii israeliene Hermon, luând în calcul un posibil răspuns similar sirian împotriva aeroportul israelian ”Ben Gurion”, relatează agenția AnimaNews.
“Nu este timpul ca Consiliul de Securitate să reacționeze la multiplele agresiuni israeliene împotriva țării mele? Sau trebuie să atragem atenția Consiliu exercitând dreptul nostru la autoapărare prin atacarea aeroportului ”Ben Gurion” ca răspuns la agresiunea israeliană împotriva aeroportul internațional Damasc?”, a spus el.
Adresându-se corpului internațional, după omologul său israelian Danny Danon, Jaafari a denunțat și “ocupația ilegală” a Podișului Golan.
Anterior, ambasadorul Danon afirmase că Iranul este “obsedat de Israel” și a cheltuit “șapte miliarde de dolari în fiecare an pentru finanțarea terorismului” în Orientul Mijlociu.
Războiul spionilor
Armata libaneză a anunţat recent arestarea unui agent al Serviciului de informaţii externe al Israelului (Mossad), care a fost implicat în ianuarie 2018 într-o tentativă de asasinat împotriva unui responsabil al mişcării islamiste palestiniene Hamas în sudul Libanului, informează mass-media libaneză. Serviciile de securitate libaneze au anunţat marţi arestarea unui complice care ar fi ‘efectuat operaţiuni de recunoaştere şi supraveghere’ înaintea tentativei de atentat. Nu se precizează naţionalitatea persoanei reţinute, dar comunicatul asigură că aceasta ‘a recunoscut că lucrează pentru Mossad din 2014’. El ar fi ‘mărturisit’ de asemenea că a fost însărcinat cu monitorizarea responsabilului Hamas din vara anului 2017.
La 14 ianuarie 2018, Mohammed Hamdane a fost grav rănit la picioare când o bombă a explodat în maşina sa la Saida, 40 km sud de Beirut. Potrivit unei surse palestiniene, el făcea parte din serviciile de securitate ale Hamas.
Autorităţile libaneze au acuzat Israelul de implicare în această tentativă de asasinat. Încă din ianuarie 2018 acestea au anunţat că l-au arestat pe ‘unul dintre autorii actului criminal’.
După atentatul eşuat, Mossad i-ar fi cerut acestuia să părăsească Libanul, apoi să se întoarcă trei luni mai târziu, mai adaugă comunicatul armatei.
În 2010, Libanul a condamnat la moarte un fost membru al Siguranţei generale libaneze găsit vinovat de colaborare cu Israelul şi de implicare în asasinarea a doi lideri ai Jihadului Islamic palestinian. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Analize, Info Militar, Intelligence, Principal, Ucraina, Uncategorized @ro
Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Autoritățile de la Kiev au propus Londrei deschiderea unei baze navale britanice permanente în Ucraina, relatează surse militare ucrainene, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Kiev-ul a propus părții britanice folosirea infrastructurii militare portuare din regiunea Odessa ori Mykoliav, relatează sursele citate. Londra nu a oferit niciun răspuns oficial la oferta Ucrainei.
Demersul Kiev-ului vine pe fondul recentului anunț al ministrul britanic al apărării Gavin Williamson, conform căruia Marea Britanie intenţionează să își extindă rețeaua de baze militare permanente după ieşirea din Uniunea Europeană (n.r.-Brexit). Williamson s-a întâlnit în urmă cu 10 zile cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde au vizitat nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare și culegere de informații complexe.
Menționăm că Londra este printre cele mai importante susținătoare ale Ucrainei, unul dintre cele mai bune exemple fiind prelungirea recentă a termenului desfăşurării operaţiunii Orbital de instruire a militarilor ucraineni până în anul 2020. Conform comunicatului de presă al Ministerului britanic al Apărării, se menţionează că Regatul Unit „va extinde şi va intensifica” programele de pregătire a militarilor ucraineni, va mări numărul de angajaţi de pe lângă ataşatul militar al Marii Britanii la Kiev şi va stabili poziţia ataşatului maritim permanent în Ucraina. Operaţiunea Orbital se desfăşoară în Ucraina din anul 2015, pe întreaga perioadă a acesteia specialiştii britanici instruind peste 10 mii de soldaţi ucraineni, mai ales din trupele speciale, participante la războiul din estul Ucrainei.
Asistență militară NATO
Preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut, în mod repetat, Alianţei Nord Atlantice (NATO) să trimită nave în Marea Azov, acolo unde Federația Rusă ține, sechestrate, trei ambarcaţiuni militare ucrainene. Demersurile liderului de la Kiev au fost respinse de statele NATO, inclusiv Germania.
La rândul său, secretarul General al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să îi elibereze pe marinarii ucraineni arestaţi şi a promis că NATO va continua să ofere sprijin “politic şi practic” Ucrainei.
Reamintim că recent ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) și Flotei Militare Ruse a Mării Negre au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Marinarii ucraineni au fost transportați la Moscova, autoritățile ruse demarând procedurile judiciare împotriva acestora. Conform legislației Federației Ruse, marinarii riscă până la 10 ani de închisoare. Moscova a respins orice tentativă de a îi elibera în schimpul unor cetățeni ruși deținuți de Kiev.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică
Presiuni britanice
Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de „sancţiuni adecvate” împotriva Moscovei, informează cotidianul The Independent. „Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia”, a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a „modelului de comportament rus”.
Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie „a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia”.
„Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament”, a completat May.
Noi baze navale
Marea Britanie intenţionează să deschidă două noi baze militare în Caraibe şi în sud-estul Asiei pentru a-şi extinde prezenţa internaţională după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit ministrul apărării Gavin Williamson, într-un interviu publicat în The Sunday Telegraph, citat de EFE, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Williamson, susţinător al unui Brexit dur, le-a cerut britanicilor să fie optimişti în legătură cu viitorul ţării lor odată ce Marea Britanie va părăsi UE, la 29 martie 2019.
”Acesta este marele nostru moment ca naţiune de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când ne vom repoziţiona şi vom putea desfăşura rolul în lume aşa cum se aşteaptă din partea noastră să o facem”, a insistat el. Williamson a susţinut că, decenii la rând, punctul de vedere naţional a fost trecut în plan secund de dezbaterea privind UE, şi ”acesta este momentul să devenim din nou un adevărat agent global”, în care forţele armate vor avea ”un rol foarte important”.
Marea Britanie deţine deja baze militare în Cipru, Gibraltar, Insulele Malvine şi în atolul Diego García din Oceanul Indian. Potrivit ziarului britanic, noile baze ar putea fi amplasate în diferite regiuni, precum Singapore sau Brunei, în Marea Chinei de Sud, sau în Montserrat teritoriu dependent britanic din Caraibe.
Acuzații ruse
Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a incitat Ucraina la lansarea unor noi provocări militare, sprijinind pașii iresponsabili ai regimului de la Kiev, se menționează într-un comentariu al Ambasadei Federației Ruse la Londra, distribuit, pe 22.12.2018, în urma unei vizite în ajun a lui Williamson la Odessa.
“După ce nu a reușit să neutralizeze în mod eficient dronele de la aeroportul din Gatwick, se pare că Williamson a fost implicat într-o chestiune mai importantă – a incitat Ucraina la noi provocări militare. Semnalul transmis a fost recepționat astfel în Federația Rusă: indiferent ce măsuri iresponsabile ar lua regimul de la Kiev, guvernul conservator britanic îi va oferi, întotdeauna, sprijin politic și militar. Acesta este modul în care Londra încearcă să asiste la rezolvarea conflictului ucrainean intern”, se arată în document.
Ambasada a mai notat faptul că vizita șefului departamentului militar britanic pare “un indicator relevant pentru condițiile de pregătire ale regimului președintelui Petro Poroșenko pentru o intevenție militară, în perioada 24-25.12.2018, în scopul prelungirii legii marțiale, care a fost impusă înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2019”.
Williamson s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde miercuri a sosit și nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Echo în Marea Neagră
O navă hidrografică a Marinei britanice a intrat în apele Mării Negre cu direcţia Ucraina, relata anterior presa rusă, citând date ale portalului turc Bosphorus Observer, cunoscut pentru semnalarea tranzitului militar prin strâmtorile turcești.
Nava HMS Echo a intrat în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, fiind trimisă în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie. HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu tehnologie capabilă să culeagă date militare și de intelligence, participând la numeroase operațiuni clasificate ale NATO ori Marii Britanii în zonele de conflict din Marea Mediterană, Golful Persic, etc..
Invazie rusă, evitată
Forțele Armate ale Marii Britanii joacă un rol cheie în asigurarea apărării țării împotriva invaziei rusești în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Regatului Unit, relatează mass-media britanică, citată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, premierul britanic, Theresa May, a adus, în mesajul adresat militarilor britanici de Crăciun, un omagiu armatei, care a curățat străzile din Salisbury de urmele agentului neurotoxic, care i-a vizat în luna martie 2018 pe fostul colonel al GRU, Serghei Skripal, și pe fiica sa Julia.
Potrivit premierului britanic, în cursul anului 2018, Forțele Armate au fost implicate în protecția apelor teritoriale și a spațiului aerian britanic împotriva invaziei ruse, precum și în întărirea aliaților din Europa de Est.
“Odată cu sosirea Anului Nou, noi provocări vă așteaptă. Dar, știu că veți continua să le înfruntați, așa cum ați făcut-o mereu. Cu curaj, determinare, perseverență și inventivitate”, a adăugat premierul britanic în mesajul său.
Reprezentanții Ministerului rus al Apărării au declarat, în mai multe rânduri, că zborurile avioanelor militare ruse se desfășoară deasupra apelor neutre, conform regulilor internaționale de utilizare a spațiului aerian.
În același timp, Ambasada Federației Ruse de la Londra a anunțat că Forțele Navale ruse nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie, navele de luptă ale acestora trecând prin Canalul Mânecii conform procedurilor în vigoare.
Menționă că recent diferiți oficiali britanici au declarat, citați de mass-media engleză, că Federația Rusă reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității Marii Britanii decât Statul Islamic sau Al-Qaeda. (Mihai Isac/Daniar Nauryz (Kiev)/N.G. (București))
de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Analize, Intelligence, Orientul Mijlociu, Uncategorized @ro
Liderul brazilian Bolsonaro, aliat strategic pentru premierul israelian Netanyahu
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat în urma unei întâlniri cu preşedintele brazilian Jair Bolsonaro că mutarea ambasadei Braziliei de la Tel Aviv la Ierusalim este doar o chestiune de timp, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Bolsonaro mi-a spus că nu se pune problema dacă, ci când va muta ambasada la Ierusalim”, a declarat duminică Netanyahu, aflat într-o vizită oficială în Brazilia.
Tropical Trump
Liderul de dreapta Jair Bolsonaro îl găzduieşte pe Netanyahu şi pe liderii mai multor ţări pentru ceremonia oficială de preluare a funcţiei. Preşedintele brazilian a declarat că doreşte să urmeze modelul preşedintelui american Donald Trump şi să mute ambasada la Ierusalim. Decizia lui Bolsonaro reprezintă o schimbare de poziţie în politica externă a Braziliei, care a susţinut mereu soluţia celor două state în conflictul israelo-palestinian.
„Considerăm Brazilia foarte importantă, mai ales în contextul Americii Latine. Este o schimbare istorică”, a adăugat Netanyahu. În urma întâlnirii celor doi de vineri, Netanyahu a anunţat şi că preşedintele brazilian a acceptat invitaţia de a vizita Israelul, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în luna martie.
„Avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a transmis Jair Bolsonaro.
Parteneriat strategic
Netanyahu, primul premier israelian care efectuează o vizită în Brazilia, a zburat până la Rio de Janeiro pentru a se întâlni cu Bolsonaro, un aliat ideologic care îşi începe mandatul la 1 ianuarie 2019 după ce a câştigat alegerile în octombrie 2018.
„Israelul este pământul promis. Brazilia este pământul promisiunii”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul ar putea ajuta în domenii precum economia, securitatea, agricultura şi resursele de apă.
Mass-media din cele două țări a relatat, citând surse militare braziliene, că statul sud-american este interesat de lansarea unor proiecte comune în domeniul producție militare și a modernizării unor sisteme diverse de armament aflate în dotarea armatei braziliene, precum sistemul lansator multiplu de rachete ASTROS 2. Sursele citate au mai menționat că se așteaptă la o intensificare a coperării dintre serviciile de informații din cele două state în timpul mandatului președintelui Bolsonaro.
Netanyahu a mai menționat că l-a invitat pe Bolsonaro să viziteze Israelul, iar liderul brazilian i-a spus că intenţionează să facă acest lucru în martie 2019. „Vom începe o guvernare dificilă din ianuarie, dar Brazilia are potenţial. Aşa că, pentru a depăşi obstacole, avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a declarat Bolsonaro.
Israel obține o nouă victorie în războiul pentru Ierusalim
Amenințări arabe
Principalii consilieri ai președintelui Bolsonaro au declarat în mod repetat că el va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, dar după alegerile prezidențiale a fost presat să renunţe la ideea de puternicii săi susţinătorii din sectorul agricol, care se tem că decizia le afecta vânzările de carne halal în ţările musulmane, mai ales cele arabe.
Liga Arabă i-a transmis lui Bolsonaro că mutarea ambasadei la Ierusalim ar fi un pas înapoi pentru relaţiile cu ţările arabe, potrivit unei scrisori consultate de Reuters în decembrie.
O astfel de decizie a lui Bolsonaro ar fi o schimbare radicală în politica externă braziliană, aşa cum a fost şi pentru SUA atunci când preşedintele Donald Trump a mutat ambasada SUA la Ierusalim în luna mai. Brazilia a sprijinit în mod tradiţional o soluţie cu două state la conflictul israeliano-palestinian, oficiali ai ONU recomandând diferitelor state să își mute ambasadele la Ierusalim după rezolvarea diplomatică a diferendului.
Discuții Bolsano-Bolton
Bolsonaro a discutat despre Israel în timpul unei întâlniri de la Rio, de luna trecută, cu John Bolton, consilierul pentru securitate al SUA, care a susținut poziția oficialului brazilian. „Salutăm comentariile preşedintelui ales Bolsonaro privind mutarea ambasadei Braziliei în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim în semn de susţinere a dreptului suveran al Israelului de a avea capitala sa de la Ierusalim recunoscută de naţiuni din întreaga lume. Aşteptăm cu nerăbdare să primim mulţi alţi prieteni şi aliaţi la Ierusalim”, a spus oficialul anterior citat.
La rândul său, secretarul de stat american Mike Pompeo va avea o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Brazilia, unde tema mutării ambasadelor unor aliați ai SUA la Ierusalim va fi discutată, consideră experții politici israelieni, citați de mass-media.
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Război politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Vizita premierului Netanyahu, anulată
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
