NATO cere retragerea armatei ruse din zonele de conflict din bazinul pontic

NATO cere retragerea armatei ruse din zonele de conflict din bazinul pontic

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.

Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.

NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.

„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.

Amenințări și provocări

Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.

Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.

Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.

„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.

Agenda 2030

Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.

De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.

Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.

NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)

Share our work
Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Turcia va rămâne „singura ţară fiabilă” care va mai avea soldaţi în Afganistan după retragerea SUA şi a NATO, a declarat liderul turc Erdogan. Afirmațiile au fost făcute  înainte de decolarea sa către Bruxelles pentru summitul Alianţei.

„America se pregăteşte să plece în scurt timp din Afganistan şi, după ce (americanii) vor pleca, singura ţară fiabilă care va rămâne pentru a menţine procesul la faţa locului va fi evident Turcia”, a declarat Erdogan.

Cap de pod NATO

El a menţionat, fără a da alte detalii, că responsabili turci le-au comunicat sâmbătă omologilor lor americani că Ankara este pregătită să menţină efective în Afganistan.

Conform presei, militari turci ar putea rămâne să protejeze aeroportul din Kabul, principala cale de ieşire din ţară pentru diplomaţi occidentali şi lucrători umanitari.

Trupele occidentale urmează să fie retrase din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Atunci se împlinesc 20 de ani de la atentatele din SUA care au declanşat invazia în ţara asiatică.

Avertismente talibane

Este necesar ca Ankara să-şi retragă trupele din Afganistan, conform acordului încheiat anul trecut de către SUA cu talibanii, au declarat surse talibane. Liderii talibani au respins o propunere turcă către NATO pentru desfășurarea unui contingent turc pe aeroportul din Kabul după retragere.

”Turcia face parte din trupele NATO prezente de 20 de ani şi trebuie, aşadar, să se retragă din Afganistan în baza acordului pe care noi l-am semnat cu Statele Unite la 29 februarie 2020”, a declarat liderul taliban Souhail Shaheen, la Doha, contactat de Reuters.

Afganistanul şi Turcia întreţin istoric ”bune relaţii”, iar talibanii vor să le menţină pe viitor, după instalarea la putere a unui guvern islamic la Kabul, afirmă el.

Numeroşi congresmeni americani, dar şi foşti şi actuali oficiali se tem că retragerea trupelor străine din Afganistan urmează să arunce această ţară într-un război civil şi să permită talibanilor să revină la putere, în contextul unui impas în negocierile de pace între insurgenţi şi Guvernul de la Kabul.

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Interese turcești

Ankara a propus, în cadrul unei reuniuni NATO, luna trecută, să apere şi să conducă aeroportul din Kabul după retragerea tuturor trupelor americane şi NATO din această ţară până la 11 septembrie, o retragere anunţată de către preşedintele american Joe Biden în aprilie 2021.

Demersurile autorităților turce sunt considerate un semnal puternic din partea regimului Erdogan pentru viitoarele autorități de la Kabul. Turcia dorește să joace un rol activ în viitorul statului afgan.

Printre principalii aliați turci din statul asiatic se numără Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al statului și mareșal. De origine etnică uzbecă, controversatul Dostum este fondatorul partidului Junbish-i-Milli Islami (Mișcarea Națională Islamică), având sprijin direct din partea Turciei pentru menținerea unor forțe paramilitare proprii. Alianța dintre Ankara și Dostum oferă diferite avantaje ambelor părți, în pofida imaginii negative a mareșalului afgan.

Enigma Rabbani

Un alt pion de viitor în planurile turcești pentru Afganistan este Selahaddin Rabbani, fost ministru de Externe afgan (2015-2019) și ambasador afgan la Ankara (2011-2012). Fiul fostului președinte afgan este considerat ca o soluție de compromis pentru a prelua conducerea unui stat afgan controlat parțial de talibani. Acesta are relații apropiate cu familia Erdogan, se arată în diferite analize din mass-media regională.

Firmele turcești au interese ample în Afganistan, inclusiv în domeniul extracției de minerale, construcțiilor, etc. Aceste interese sunt estimate la câteva miliarde de Euro.

În Turcia mai trăiesc câteva zeci de mii de etnici uzbeci din Afganistan, majoritatea emigrați după intervenția sovietică. (K.P.)

Share our work
Zelenski acuză Rusia că s-a retras „doar în vorbe”

Zelenski acuză Rusia că s-a retras „doar în vorbe”

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Kremlinul şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina „doar în vorbe”, pentru că în realitate nu a retras mai mult de 10.000 de soldaţi mobilizaţi în martie-aprilie. Volodimir Zelenski a făcut  aceste acuzații într-o întâlnire cu o delegaţie a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev.

Zelenski a denunţat concentrarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei Ucrainei cu Rusia şi în Donbas (est), precum şi în Crimeea anexată. El a subliniat că atât la frontiera dintre cele două ţări, cât şi în peninsula „temporar ocupată”, Rusia şi-a suplimentat numărul de avioane şi de armament greu.

Desant senatorial american

Comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak, i-a informat pe senatorii americani despre situaţia din Doneţk şi Lugansk. „Conducătorii ruşi merg înainte cu planurile lor de agresiune împotriva Ucraina”, a afirmat Homceak în cadrul discuţiei cu senatorii Jeanne Shaheen, Chris Murphy (democraţi) şi Rob Portman (republican).

Oficialul militar a indicat că Rusia menţine trupe în regiunile învecinate Rostov, Belgorod şi Voronej, pe lângă Crimeea.

El a denunţat, de asemenea, că miliţiile separatiste din Doneţk şi Lugansk continuă să atace poziţiile ucrainene. Pentru rebeli ar lupta un număr important de lunetişti provenind din Rusia.

Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite

Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite

Zelenski, mulțumiri pentru SUA

Zelenski a mulţumit SUA pentru sprijinul lor politic şi militar, în speranţa că acesta din urmă va creşte. El a cerut schimbarea formatului de sancţiuni împotriva Kremlinului.

„Actualele sancţiuni ale Uniunii Europene şi SUA împotriva Rusiei nu mai funcţionează. Rusia s-a obişnuit să trăiască cu ele, în timp ce anexează alte teritorii şi ameninţă Europa. Lumea civilizată nu trebuie să permită aşa ceva. Din acest motiv, consider că trebuie nu doar să exercităm presiune, ci şi să gândim un nou format de sancţiuni”, a declarat şeful statului ucrainean. Zelenski acuză frecvent Rusia că s-a retras doar în vorbe, citat de mass-media.

Semnal puternic

La rândul său, senatoarea Jeanne Shaheen a subliniat importanţa trimiterii unui „semnal puternic” către Rusia. În acest mod aceasta ar putea să-și retragă toate trupele de la graniţa.

După mai multe săptămâni de tensiune cu Kievul, ceea ce a generat temeri privind izbucnirea unui nou conflict în estul Ucrainei, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat la sfârşitul lunii aprilie retragerea trupelor pe care Moscova le mobilizase în apropiere de frontiera ucraineană, sub pretextul unor exerciţii.

De atunci, Rusia acuză NATO că a contribuit la creşterea tensiunii militare odată cu majorarea numărului de trupe în regiune. Moscova a avertizat SUA să „stea departe” de Crimeea şi de Marea Neagră. (N.G.)

Share our work
Soarta Libiei, decisă la Berlin de marile puteri

Soarta Libiei, decisă la Berlin de marile puteri

Armata turcă, prezentă în Libia

Armata turcă, prezentă în Libia

Germania va organiza pe 23 iunie, la Berlin, sub egida ONU, o nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei. Vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia, inaugurat în martie 2021. Ankara, Moscova, Paris și alte capitale sunt implicate militar în ţara afectată de război civil.

„Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au invitat reprezentanţii statelor şi organizaţiilor Procesului de pace de la Berlin la a doua conferinţă privind Libia, programată pe 23 iunie, la Berlin. La conferinţă vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia”, anunţă Ministerul german de Externe. O nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei a fost recomandată și de societatea civilă din regiune.

Contingent turc

„Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.

În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.

Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare.

Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (N.G.)

Share our work
Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.

„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.

„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el

Doleanțe prezidențiale

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.

Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.

„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.

Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Arme defensive

Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.

Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.

„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.

Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.

Critici politice

Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.

Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.

Ucraina nucleară

Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.

„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.

Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.

Aspirații atlantice

Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)

Share our work
Kremlinul își fortifică granițele occidentale

Kremlinul își fortifică granițele occidentale

Rusia va desfășura noi unități militare la granița de vest

Rusia va desfășura noi unități militare la granița de vest

Rusia va desfăşura aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare în apropierea graniţelor sale occidentale până la sfârşitul acestui an, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu. Înaltul oficial rus, citat de RIA Novosti, a declarat că aceste măsuri sunt implementate ca răspuns la acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. Kremlinul își fortifică granițele occidentale, trezind îngrijorarea statelor vecine.

„Acţiunile colegilor noştri occidentali distrug sistemul de securitate mondial şi ne obligă la contramăsuri adecvate”, a declarat Şoigu. „Îmbunătăţim în mod constant componenţa de luptă a forţelor noastre armate. Aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare vor fi formate în Districtul militar Vest până la sfârşitul anului”, a reiterat el. Şoigu a mai adăugat că ameninţarea militară continuă să crească în direcţia strategică occidentală.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a Colegiului ministerului rus al Apărării.

Acuzații dure

Ţările NATO conduse de SUA şi-au intensificat zborurilor aviaţiei lor strategice în zonă. Navele NATO echipate cu rachete ghidate intră sistematic în Marea Baltică, iar numărul exerciţiilor efectuate de ţările membre ale Alianţei este în creştere în apropierea frontierelor ruse, a enumerat Şoigu.

Şoigu a precizat că măsurile organizatorice luate de Rusia „sunt sincronizate cu furnizarea de armament şi tehnică modernă”.

„În acest an, este planificată furnizarea a aproximativ 2.000 de echipamente noi trupelor acestui district” militar.

„În ultimii ani, numărul de exerciţii a crescut de 1,5 ori. În prezent au loc cele mai mari exerciţii din ultimii 30 de ani, Defender Europe-2021, a care participă până la 40.000 de militari. Obiectivul este de a pune la punct transferul unei divizii întregi din SUA în Europa”, a spus ministrul rus. Șoigu consideră că SUA şi NATO continuă să-şi extindă cadrul de pregătire operaţională şi de luptă lângă graniţele Rusiei.

Anterior au apărut speculații că Rusia va desfăşura noi formaţiuni şi unităţi militare și în alte regiuni.

Semnale neplăcute

În acelaşi timp, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a declarat luni că Rusia va trimite SUA o serie de semnale „neplăcute” în zilele următoare şi că Washingtonul nu se arată dispus să discute toate problemele acumulate în relaţiile bilaterale la summitul ruso-american la nivel înalt luna viitoare.

Comentariile ministrului intervin la o zi după ce preşedintele Biden a spus că va face presiuni asupra omologului său Putin. Biden dorește ca Putin să respecte drepturile omului. (N.G.)

Share our work