Rusia cere insistent compromis pe scut cu SUA

Rusia cere insistent compromis pe scut cu SUA

anti missile

Scutul antiracheta al SUA din Europa irita din nou Kremlinul. Moscova vrea ca dialogul cu SUA pe tema scutului sa aiba rezulatate concrete iar Washingtonul trebuie sa adopte o pozitie mai constructiva, a declarat duminica ambasadorul Rusiei in Statele Unite, Serghei Kisliak, citat de RIA Novosti. „In ceea ce priveste continuarea dialogului … Dupa parerea mea, ca sa existe un rezultat concret trebuie sa ne inteleaga: nu numai sa ne asculte, ci sa ne si inteleaga. Mai ales in ceea ce priveste amplasarea scutului american antiracheta si garantiile juridice privind neutilizarea sa impotriva arsenalului Rusiei”, a declarat diplomatul intr-un interviu acordat presei ruse. „Acest lucru se refera, de asemenea, la faptul ca americanii dezvolta arme de generatie noua, non-nucleare, dar care indeplinesc functii similare. Exista o ambiguitate in ceea ce priveste problema interdictiei armelor in spatiu si a unei serii intregi de alte probleme. Daca ma intrebati cand si cum va fi continuat acest dialog, va voi raspunde ca nu stiu. Dar dialogul va fi continuat”, a precizat Kisliak. „Programul antiracheta american este problema principala care se repercuteaza asupra tuturor problemelor legate de armele strategice ofensive”, a conchis ambasadorul. Statele Unite si alte tari NATO si-au anuntat intentia de a instala un scut antiracheta in Europa pentru a se apara in cazul unor eventuale atacuri cu racheta iraniene. Moscova apreciaza ca aceste proiecte vizeaza Rusia si ca scutul european ar putea distruge echilibrul fortelor strategice de disuasiune nucleare intre Rusia si Statele Unite. Declaratiile oficialului rus vin dupa anuntul de saptamana trecuta conform caruia Departamentul Apararii din SUA va solicita Congresului fonduri suplimentare in valoare de 4,5 miliarde de dolari, in urmatorii cinci ani, pentru consolidarea sistemului antibalistic, in contextul planului de reconfigurare a apararii antiracheta prin montarea unor interceptoare pe Coasta de Est a SUA. Totul face parte din conceptul scutului antiracheta care va avea mai multe componente si in Europa, chiar in proximitatea Rusiei.

Share our work
De ce are nevoie România de Turcia în UE?

De ce are nevoie România de Turcia în UE?

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, si omologul sau turc, Abdullah Gul, la Ankara

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, si omologul sau turc, Abdullah Gul, la Ankara

Este o întrebare la care Bucureștii ar trebui să reflecteze poate mai mult decât o fac în prezent. Asta a susținut și președintele Traian Băsescu în vizita de stat pe care a efectuat-o cu doar câteva zile în urmă la Ankara. Cu prerogative puternice în zona politicii externe, șeful statului a menționat clar și răspicat că în linia politicii externe a României este inclus sprijinul pentru aderarea Turciei la UE. Practic, această mențiune se înscrie în paralele în cadrul eforturilor de lobby ale României pe lângă Bruxelles pentru Republica Moldova. Cu toate că pentru această țară sprijinul ține de puternice sensibilități de ordin istoric, cultural și identitar, în această ecuație Turcia trebuie sprijinită cel puțin la fel de tare. De ce? Turcia este putere emergentă din punct de vedere economic, poziționându-se pe locul 17 în lume ca nivel de PIB. Forța economică a Turciei se transmite automat în zona militară, acolo unde Turcia deține cea de-a doua armată din cele 29 de state care formează Alianța Nord-Atlantică, cu un număr de 495.000 de soldați, de două ori mai mulți decât are Franța, țară care îi urmează în acest clasament. Datorită celor două componente de bază, Ankara a putut să-și dezvolte în ultimul deceniu o politică multivectorială și să își promoveze interesele atât în zona Orientului Mijlociu, Africa de Nord sau Asia centrală. Poziția sa strategică pivotantă îi permite să aibă relații comerciale strânse cu toate zonele geografice din proximitatea ei, fapt ce i-a adus renumele de „Tigru Euroasiatic”.

Pentru România este importantă poziția în curs de întărire la Marea Neagră pe care o are în prezent Turcia, stat despre care se poate afirma cu lejeritate că este al doilea jucător ca relevanță în bazinul Mării Negre și poate singurul care poate într-adevăr contrabalansa influența Rusiei în această zonă. La fel de semnificativ este și faptul că România conlucrează cu Turcia deja în cadrul sistemului american antirachetă, acolo unde urmează a fi amplasat radarul scutului. Odată cu mutarea personalului bazei aeriene americane de la Manas din Kîrghîzstan, la Mihail Kogălniceanu în România, prezența forțelor americane în zona Mării Negre va fi una și mai solidă, alături de ce circa 5.000 de soldați americani instalați în sudul Turciei, la baza aviatică a SUA de la Incirlik. De altfel, șeful statului român a dat un semnal puternic în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor militare ale Turciei și ale României, atunci când la finalul vizitei sale la Ankara, aceasta a simulat un zbor cu un aparat F-16. Aceste avioane urmează să intre în curând și în dotarea armatei române din 2016 și urmează să asigure misiuni de poliție aeriană pentru flancul sud-estic al NATO.

Nu mai puțin important este faptul că această colaborare politico-militară ar putea constitui un factor extrem de important în privința Republicii Moldova, țară al cărui teritoriu este presărat cu puncte etnice de presiune care pot fi apăsate oricând de factori externi. Fapt cert care poate fi urmărit cu ochiul liber la nivel societal și politic peste Prut. Turcia are o influență importantă în zona găgăuză a Republicii Moldova prin prisma populației de origine turcică, dar de religie creștină. La rândul său, Turcia și-a propus dublarea în următorii câțiva ani a volumului de schimburi comerciale cu Republica Moldova la circa un miliard de dolari anual, deci ar avea și un interes economic sporit față de această zonă. Același lucru și l-a propus și România care în prezent are un volumul de comerț bilateral cu Turcia de 6 miliarde de dolari, iar în următorii ani ținta este de atingere a cuantumului de 10 miliarde de dolari, în condițiile în care deja Turcia este cel mai important partener de afaceri al României din afara Uniunii Europene.

În ciuda turbulențelor politice interne din prezent, Turcia nu a abandonat niciodată drumul său european. Chiar săptămâna trecută premierul Recep Erdogan a realizat un mini-turneu diplomatic la Bruxelles, Berlin și Paris, principalele capitale care dau ora exactă în UE. Anul 2014 reprezintă de asemenea marcarea a jumătate de secol de la intrarea în vigoare, la 1 decembrie 1964, a Acordului de asociere dintre Turcia și Comunitatea Economică Europeană (CEE), precursoarea UE. Recent, la Bruxelles, președintele CE Jose Manuel Barroso i-a spus premierului Erdogan cum că statul de drept și independența justiției sunt precondiții esențiale ale intrării în UE. Același mesaj l-a avut și președintele Traian Băsescu, zilele trecute, la Ankara, atunci când a fost întrebat la un forum economic româno-turc despre ce anume trebuie să facă Turcia pentru a-și grăbi pașii spre UE. Băsescu a replicat că, în negocierile cu UE, României i-a fost cel mai dificil să negocieze capitolul „Justiție” și că și acum țara noastră are multe probleme neîncheiate, fapt pentru care plătește un important preț politic prin intermediul unor proiecte de țară blocate, precum aderarea la spațiul Schengen.

Nu în ultimul rând, șeful statului le-a explicat voalat autorităților de la Ankara că UE este „o monedă cu două fețe” și că nu tot ce se vrea de la Bruxelles se compensează în partea beneficiilor pentru membrii UE. Așadar, Turcia va trebuie să trateze abil cu UE și să nu se aștepte la rezulte imediate, chiar și după ce se consideră că a încheiat anumite capitole de negociere. Cu toate acestea, chiar dacă România nu este tocmai în primul eșalon al vocilor în UE, Turcia se poate bizui pe sprijinul României la Bruxelles și poate de aceea ar fi important ca, pentru toate motivele expuse mai sus, lobby-ul Bucureștilor pentru Ankara la UE să se apropie ca intensitate de cel făcut pentru Chișinău. Într-o poză mai mare, România va fi cea mai câștigată. La fel, UE va putea să vorbească apoi din nou de securitate energetică și rute energetice alternative după fiasco-ul Nabucco. Un eșec contorizat în urma unui joc dur cu Ankara, cu reverberații la Baku și în general în zona Caspică, singura sursă viabilă de energie pentru UE ca alternativă la gazul rusesc. Iar concesiile politice făcute pentru Turcia, comparativ cu Rusia, vor avea cu siguranță un cu totul alt preț.

 

Share our work
Moscova, iritata din nou de scutul antiracheta, ameninta cu retragerea din START

Moscova, iritata din nou de scutul antiracheta, ameninta cu retragerea din START

obama medvedev startDiplomatia rusa incearca din nou sa joace tare, in timp ce SUA isi continua planurile de amplasare a scutului antiracheta in Europa. Rusii sunt revoltati de aducerea distrugatorului american in portul spaniol Rota si au ameninta ca ar putea sa raspunda prin retragerea din Tratatul START. in cursul recentei Conferinte de Securitate de la Munchen, secretarul american al Apararii Chuck Hagel a anuntat ca Pentagonul a inceput sa mobilizeze, in Europa, distrugatoare echipate cu sisteme AEGIS, in cadrul sistemului. „Tocmai am trimis distrugatorul USS Donald Cook, dotat cu un sistem antiracheta, la Rota, in Spania”, a anuntat el. in doi ani, alte trei (nave) i se vor alatura, cu scopul de a „proteja Europa”. Hagel a anuntat ca aceste masuri vizeaza sa contracareze amenintarea rachetelor iraniene. El a mai spus ca, inainte sa vina la Munchen, a efectuat o vizita in Polonia cu scopul de a confirma vointa Statelor Unite de a instala o parte a scutului antiracheta in aceasta tara. Toate acestea ilustreaza o abordare in etape a crearii unui scut antiracheta european, apreciaza agentia rusa. Rusia este nemultumita vazand ca evolutia partii europene a scutului american antiracheta continua in acelasi ritm ca anterior, in pofida progreselor inregistrate in cadrul negocierilor cu privire la programul nuclear al Teheranului. Pricipalul motiv invocat de SUA pentru amplasarea scutului antiracheta in Europa este posibila amenintare nucleara din partea Teheranului. Moscova ar putea sa se retraga din Tratatul START, daca Statele Unite continua sa dezvolte scutul antiracheta, este de parere analistul Mihail Ulianov. in opinia sa, tratatul poate sa fie rupt daca una dintre parti decide ca circumstante exceptionale asociate continutului tratatului ii compromite interesele supreme, potrivit unei clauze. Cu toate acestea, unii experti nu stiu cui sunt adresate amenintarile ruse cu renuntarea la Tratatul START. „Tratatul este favorabil rusilor si defavorabil americanilor. Daca Rusia iese din tratat, ar fi un cadou pentru Statele Unite, fara vreun avantaj pentru Rusia. Republicanii insista de mult timp asupra iesirii Statelor Unite din Tratatul START, pentru ca le este extrem de defavorabil”, a declarat adjunctul directorului Institutului de analiza politica si militara Aleksandr Hramscihin, citat de Nezavisimaia Gazeta.

Share our work
Armata turca a deschis focul impotriva unui convoi al unei organizatii irakiene apropiate Al-Qaida

Armata turca a deschis focul impotriva unui convoi al unei organizatii irakiene apropiate Al-Qaida

turkish soldierr am1Fortele armate turcesti au tras mai multe tiruri asupra nordului Siriei, impotriva unui convoi apartinand gruparii jihadiste Statul Islamic in Irak si Levant (SIIL), apropiate Al-Qaida, a anuntat miercuri Statul Major turc. „O camioneta, un camion si un autobuz SIIL au fost distruse”, a precizat armata intr-un comunicat citat de presa. Aceasta operatiune a fost efectuata dupa ce „doua vehicule apartinand armatei au fost tinta unor tiruri, la postul de frontiera Cobanbey”, la est de orasul frontalier turc Kilis (sud), a precizat Statul Major. Incidentul nu s-a soldat cu victime de partea turca, scrie presa citand mai multe surse militare. Este primul incident in care sunt implicate Turcia si combatanti SIIL, care lupta de la inceputul lui ianuarie impotriva altor grupari rebele ostile regimului de la Damasc, in nordul Siriei. Un adversar ferm al presedintelui Bashar al-Assad, Turcia a fost acuzata ca furnizeaza arme mai multor grupari rebele siriene extremiste, lucru pe care l-a negat intotdeauna. Armata turca a bombardat in mai multe randuri nordul teritoriului sirian, ca represalii la tiruri de obuze efectuate dinspre Siria asupra unor sate turcesti.

Share our work
Erdogan desfiinteaza tribunalele care pana acum au decapitat armata turca

Erdogan desfiinteaza tribunalele care pana acum au decapitat armata turca

erdogan armata aq2Premierul Recep Erdogan a inceput de miercuri sa faca o serie de compromisuri in ceea ce priveste relatia tensionata cu armata turca, dupa arestarea si condamnarea a sute de ofiteri sub acuzatia de complot. El a anuntat ca Turcia va desfiinta tribunalele speciale care au judecat si condamnat sute de ofiteri pentru complot impotriva guvernului conservator aflat la putere din 2002. Intentionam sa desfiintam tribunalele speciale’, a declarat Erdogan pentru presa, adaugând ca atributiile acestor tribunale vor fi transferate unor instante penale superioare. ‘Daca nu ma insel, exista in prezent 133 de instante judecatoresti superioare si opt tribunale speciale. Vom continua acest proces cu cele 133 de instante superioare’, a afirmat premierul turc referindu-se la procedurile in curs impotriva a sute de ofiteri. Statul Major al armatei turce a depus recent cereri de revizuire in cazul a doua procese care s-au fost incheiat in 2012 si 2013 prin condamnarea a sute de ofiteri, argumentând ca probele utilizate au fost ‘manipulate’. Premierul Erdogan, care pâna acum a facut numeroase demersuri impotriva armatei considerata ostila formatiunii sale politice Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), si-a schimbat pozitia afirmând ca este de acord cu noi procese. Aceasta schimbare are loc in conditiile in care premierul este afectat de anchetele de coruptie care vizeaza zeci de oameni de afaceri si apropiati ai regimului sau.

Share our work
Separatistii transnistreni se pregatesc pentru scenarii de razboi

Separatistii transnistreni se pregatesc pentru scenarii de razboi

dniester soldiersFortele separatiste de la Tiraspol se pregatesc pentru diverse scenarii militare. Dovada stau exercitiile militare efectuate sambata din ordinul pretinsului ministru al Apararii, Alexander Lukianenko. La aceste pregatiri au luat parte grupuri de ofiteri din Ministrul Apararii, sefi de personal, sefi de departamente, sau medici militari, care au fost invatati cum sa respinga un eventual atac al ,,inamicului” si cum sa apere asa-numitele ,,hotare”. relateaza Tiras.ru. De asemenea, a fost acordata o atentie semnificativa acordarii ajutorului militar pe timpul luptelor, mai scrie sursa citata.

Share our work