Nikol Pașinian, nominalizare formală pentru postul de premier al Armeniei. Alegerile anticipate, obiectiv final

Nikol Pașinian, nominalizare formală pentru postul de premier al Armeniei. Alegerile anticipate, obiectiv final

Armenia, pregătită de alegeri anticipate

Armenia, pregătită de alegeri anticipate

Alianța politică din Armenia, YELK, l-a nominalizat pe demisionarul premier interimar Nikol Pașinian pentru postul de prim-ministru al fostei republici sovietice, relatează mass-media de la Erevan, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Celelalte facțiuni parlamentare au anunțat că își mențin promisiunea de a nu nominaliza nicio altă persoana pentru aceasta functie, într-un efort coordonat de a provoca alegeri anticipate. Pașinian a anunțat în data de 16 octombrie că demisionează pentru a netezi astfel calea spre alegeri generale anticipate. El a obtinut functia de premier în luna mai 2018, după proteste populare masive în principalele orașe din Armenia, conduse de el și care au dus la înlăturarea de la putere a premierului Serj Sarkisian.

Conform Constituției armene, alegerile anticipate pot avea loc doar dacă premierul demisionează și parlamentul nu reușește să-l înlocuiască timp de două săptămâni. Noile alegeri pot fi organizate într-un intreval de 30 până la 45 de zile.

Demisie cu repetiție

Premierul armean, Nikol Pashinyan, şi-a anunţat anterior demisia, deschizând calea convocării alegerilor legislative anticipate, considerată absolut necesară de acesta drept singura modalitate de reformare a vieții politice din Armenia.

Fost lider al opoziţiei armene, Pashinyan a devenit premier în luna mai 2018 printr-un vot al parlamentului de la Erevan, după mai multe săptămâni de proteste masive împotriva corupţiei şi nepotismului clasei politice. Protestele au fost declanșate de încercarea fostului preşedinte Serzh Sargsyan de a se menține la putere transferând prerogative prezidenţiale către primul-ministru, post pe care l-a ocupat imediat ce şi-a terminat mandatul de preşedinte al Armeniei, stat membru în structurile de cooperare euroasiatice inițiate de Moscova.

Mișcare strategică

În anunţul demisiei sale, Nikol Pashinyan a declarat că actuala compoziţie a parlamentului nu reflectă noua realitate politică a ţării şi că doreşte ‘să ducă până la capăt revoluţia de catifea restituind deplin puterea poporului’. El a făcut apel la susținerea electoratului, analiștii considerând acest pas drept o chemare la mobilizarea suporterilor săi pentru a sprijini demersul său de dizolvare a Parlamentului unicameral de la Erevan.

„Îmi dau demisia. Le doresc tuturor noroc în alegeri, garantăm alegeri corecte”, a spus Pashinyan. El a menționat că „este clar că demisia are un caracter formal, dar totuși este un moment special”.

În termen de 14 zile de la demisia primului ministru al Armeniei, Parlamentul țării trebuie să aleagă, conform Constituției, un nou șef al Cabinetului de miniștri. În cazul în care prim-ministrul nu este ales din două încercări, legislativul este dizolvat și sunt anunțate alegeri parlamentare anticipate.

Toate cele patru fracțiuni parlamentare au declarat că nu vor înainta candidați pentru funcția de șef de Guvern. Potrivit planurilor lui Pashinyan, alegerile anticipate vor avea loc în prima jumătate a lunii decembrie 2018.

Putin la Erevan

Cele două tabere politice din Armenia sunt implicate într-o competiție deschisă pentru atragerea sprijinului politic al administrației de la Kremlin, președintele rus fiind așteptat să efectueze o vizită oficială în Armenia în următoarele luni. Analiștii politici de la Erevan, citați de mass-media regională, nu au exclus posibilitatea ca Putin să efectueze această deplasare până la alegerile parlamentare anticipate din acest an și nu la începutul anului 2019, așa cum era prefigurată inițial.

„Am fost de acord ca Putin să viziteze Armenia la sfârşitul anului acesta, sau la începutul anului viitor. Anul acesta am avut deja contacte cu liderului rus şi plănuim să mai avem până la sfârşitul anului. Aşadar, consider că este corect să organizăm o vizită oficială la începutul anului viitor. Până atunci, vom avea o bază de documente şi sper să le semnăm în timpul vizitei”, a declarat premierul interimar al Armeniei. Acesta a avut deja 5 întrevederi oficiale cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului în fruntea guvernului fostei republici sovietice. (N.G.)

Share our work
Parlamentul European demarează ratificarea unui nou acord cu Armenia. Lupta anticorupție și libertatea presei, printre solicitările Legislativului european. Erevanul rămâne credincios Moscovei și Uniunii Eurasiatice

Parlamentul European demarează ratificarea unui nou acord cu Armenia. Lupta anticorupție și libertatea presei, printre solicitările Legislativului european. Erevanul rămâne credincios Moscovei și Uniunii Eurasiatice

Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia

Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia

Parlamentul European a dat undă verde ratificarii acordului privind parteneriatul global și extins între Armenia și UE, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS, citând un comunicat al Legislativului european. Conform sursei citate, în favoarea deciziei au votat 573 de deputați, împotriva 50 de parlamentari, iar 40 s-au abținut.

Solicitări dure

Acordul este un instrument de promovare a reformelor interne și punerea în aplicare a acestora, în conformitate cu o rezoluție separată, aprobată cu o mare majoritate de voturi. Deputații UE cer Armeniei să facă progrese semnificative în desfășurarea alegerilor, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a abuzului de control din partea oligarhiilor și a libertății presei.

Acordul deschide calea pentru un dialog politic mai profund între UE și Armenia, extinde domeniul de aplicare al cooperării economice și oferă noi oportunități pentru legături mai strânse în domeniile energiei, transportului, infrastructurii, mediului, comerțului, educației și în alte sectoare.

Punerea în aplicare efectivă a acestor reforme cheie pot deschide perspective noi de cooperare, inclusiv deschiderea unui dialog privind liberalizarea regimului de vize, spun deputații europeni.

Negocieri prelungite

În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Rusiei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze acordul de asociere. Totodata, Erevanul a intrat în Uniunea Vamală de sub conducerea Rusiei, reformata ulterior în Uniunea Economica Eurasiatică.

În 2015, Armenia a început noi negocieri pentru un alt acord privind relațiile politice cu UE, fără partea economică și a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului  „Parteneriatului Estic“ din noiembrie anul trecut.

Relații strategice

Anterior, premierul armean, Nikol Pashinyan, care ocupă funcția din luna mai 2018, l-a asigurat, în cadrul primei sale vizite de la alegerea sa în funcția de premier, pe liderul rus Vladimir Putin de importanţa strategică a relaţiilor dintre Moscova şi Erevan. Ulterior, Nikol Pashinyan a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, subliniind permanent importanța acestor relații pentru guvernul de la Erevan. ”Există o relaţie strategică şi o alianţă între Armenia şi Rusia”, a declarat premierul armean în marja summit-ului de la Soci al Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte cele două ţări, alături de alte state din fosta URSS. ”Vă asigur că în această chestiune există în Armenia un consens şi că nimeni nu se va îndoi vreodată de importanţa strategică a relaţiilor ruso-armene”, a afirmat Pashinyan.

El a salutat apoi poziţia echilibrată a Rusiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Armenia, ce au dus la demisia fostului premier Serzh Sargsyan, care a fost de asemenea preşedinte al ţării între 2008 şi 2018.

”Vă doresc să reuşiţi în calitate de şef de guvern”, a declarat la rândul său Putin, calificând Armenia drept ”cel mai apropiat aliat şi un partener în regiune” pentru Rusia.

Accept tacit rus

După ce a condus timp de trei săptămâni o amplă mişcare de contestare, ce viza Partidul Republican de la putere şi pe fostul preşedinte Serzh Sargsyan, Nikol Pashinyan a fost ales pe 8 mai premier al Armeniei.

Pashinyan a avut grijă să menajeze aliatul său tradiţional, care este Rusia, şi a subliniat de mai multe ori că alianţa cu Moscova va rămâne pentru el o axă esenţială a politicii armene.

Pe parcursul acestei crize, Rusia a stat deoparte şi a adoptat o atitudine neutră, consideră experții, în contrast cu obişnuita sa neîncredere faţă de orice contestare populară susceptibilă de a aduce la putere într-o fostă republică sovietică lideri ostili faţă de Kremlin.

Bomba Nagorno- Karabah

Importanța relațiilor militare, politice și economice cu Federația Rusă pentru Erevan a fost subliniată și în timpul unei recente vizite a premierului Pashinyan în Nagorno- Karabah, o regiune contestată, pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-o dispută de peste un sfert de secol, război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.

Pashinyan a dat asigurări că ”este dispus pentru continuarea discuţiilor într-o atmosferă de calm” pe tema Nagorno-Karabah, în cursul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea unei întâlniri cu Bako Sahakyan, preşedintele regiunii separatiste din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, aflată în centrul unui conflict de peste 25 de ani între Armenia şi Azerbaidjanul vecin.

Recurgerea la forţă pentru soluţionarea problemei privind Nagorno-Karabah ”trebuie exclusă”, a mai declarat şeful guvernului armean. Erevanul, a explicat Nikol Pashinyan, ”susţine în întregime dreptul la autodeterminare al poporului” din regiune, referindu-se la demersurile autorităților locale de a obține recunoașterea independenței.

Conflict zbuciumat

Cu populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Armenia, și-a declarat independeța la începutul anilor 1990, dar este în continuare considerată pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.

În 1994 a fost încheiat un armistiţiu, cu medierea părții ruse, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Nu a fost semnat nici un tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice, şi constant au loc confruntări.
În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane – civili şi militari din cele două tabere – au fost ucise în cele mai grave violenţe începând din 1994. Un nou armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, dar lupte sporadice au loc în continuare de-a lungul liniei de demarcaţie.

Franţa, SUA şi Rusia coprezidează ”Grupul de la Minsk”, care are ca misiune – sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – găsirea unei soluţii paşnice la conflict.

Cursa înarmărilor dintre Erevan și Baku a adus beneficii economice Federației Ruse, care a furnizat, în ultimii ani, sisteme de armament performante ambelor părți în valoare de câteva miliarde de USD. Concomitent, Kremlinul controlează părți importante din economia statului armean, iar peste un milion de armeni muncesc în Federația Rusă. (M.B.)

Share our work
Kremlin-ul modernizează flota militară kazahă. Daghestan, noua bază navală rusă la Marea Caspică

Kremlin-ul modernizează flota militară kazahă. Daghestan, noua bază navală rusă la Marea Caspică

Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse

Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse

Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.

Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.

Decizie strategică

‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.

Semnal pentru vecini

Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.

Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.

Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr

Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr

Transfer în 2019

Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.

Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.

‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.

Siria, poligon de testare a armelor

În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.

Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)

Share our work
Daghestan, noua casă a flotei militare ruse din Marea Caspică

Daghestan, noua casă a flotei militare ruse din Marea Caspică

Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr

Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr

Flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Daghestan (sud), a anunţat recent ministrul apărării rus Serghei Şoigu, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus.

Semnal pentru vecini

Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu. Obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului. În plus, Moscova îi atribuie un rol major flotilei sale în Marea Caspică, dată fiind disputa privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane.

Transfer în 2019

Deocamdată, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică rămâne la Astrahan, au mai declarat sursele citate. Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus el. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă.

Moștenire sovietică

Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.

În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (Daghestan). Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. (M.I.)

Share our work
Ksenia Sobceak, atacată în campania electorală pentru prezidențialele ruse

Ksenia Sobceak, atacată în campania electorală pentru prezidențialele ruse

Ksenia Sobceak este acuzată periodica că nu este decât o marionetă a regimului Putin

Ksenia Sobceak este acuzată periodica că nu este decât o marionetă a regimului Putin

Candidata la alegerile prezidențiale din Federația Rusă, Ksenia Sobceak, a fost stropită cu apă de un susținător al liderului Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jironovski, relatează mass-media rusă, citând pagina sa de Twitter a candidatei. Incidentul a avut în timpul unui eveniment care marca ziua de naștere a primului președinte al Federației Ruse, Mihail Gorbaciov. Anterior, Ksenia Sobceak a solicitat excluderea din cursa electorală a lui Vladimir Putin.
În clipul video postat în mediul online, și tirajat masiv în grupurile pro-Putin de pe rețelele Vkontact și Odnoklasniki, tânărul filmează cum intră Sobchak într-o încăpere, la un moment dat acesta o stropește cu apă pe candidatul la prezidențiale și spune: „Asta este pentru Jirinovschi”. Gestul tânărului a atras cuvinte grele din partea Kseniei Sobceak, care este mai degrabă cunoscută pentru statutul său de vedetă mondenă decât politiciană. Aceasta a mai facut și unele declarații în favoarea revenirii Crimeei la Ucraina, ceea ce i-a atras antipatia marii majorități a electoratului rus. Un număr de observatori ai scenei politice din Federația Rusă consideră că această candidatură este doar o manevră a Kremlinului pentru scindarea opoziției și pentru a spori prezența la vot.
Reamintim că acum câteva zile, Sobceak, l-a stropit cu apă în emisie directă pe liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jironovski, după ce acesta a înjurat-o de mai multe ori. Incidentul a avut loc la o emisiune de dezbateri de la canalul de televiziune „Rossia 1”. Jirinovski i-a cerut moderatorului Vladimir Soloviov s-o oblige pe Sobceak să tacă, iar ulterior a numit-o „prostituată și cățea”.

Sobceak vs. Putin

Curtea Supremă a Rusiei a respins cererea Kseniei Sobceak ca președintele rus Vladimir Putin să fie exclus din cursa pentru alegerile prezidențiale, pe care o adresase Comisiei Electorale Centrale de la Moscova. În cererea ei, Sobceak a spus că Putin a continuat să fie de facto președinte al Rusiei și în perioada 2008-2012, cînd funcția a fost deținută de Dmitri Medvedev. În opinia ei, Vladimir Putin ar fi deținut două mandate consecutive și nu ar mai putea candida și acum. Deși decizia instanței nu a fost o surpriză pentru Ksenia Sobceak, ea a anunțat că va face recurs. Sobceak, care e jurnalistă și vedetă de televiziune, spune că s-a înscris în lupta electorală pentru ca să le ofere rușilor posibilitatea unui vot de protest.  Ksenia este fata lui Anatoly Sobceak, fost primar de Sankt Petersburg și mentor al lui Vladimir Putin la începutul carierei politice a acestuia, ceea ce a alimentat zvonurile privind o posibilă manevră a Kremlinului în ceea ce privește candidatura ei. (M.I.)

Share our work
Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, pune într-un con se insecuritate R. Moldova cu o nouă inițiativă politizată, semnând un decret ce are în vedere retragerea Proiectului strategiei securității naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, elaborate în perioada mandatului fostului președinte Nicolae Timofti. El susține că documentul nu ar mai fi de actualitate, precizând „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional de securitate”.

Noua comisie ce ar trebui să se ocupe de elaborarea unei noi strategii va fi compusă din oameni apropiați acestuia, Noul document, precizează Dodon, va trebui „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării noastre”. Republica Moldova are o situație se securitate precară, în contexul intensificării exercițiilor militare comune ale soldaților ruși cantonai peste Nistru și cei din armata subordonată regimului separatist de la Tiraspol. De altfel, în retorica celor de la Tiraspol, a existat de mai multe ori în ultimul an referiri la opțiunea militară condiționată de diverse circumstanțe. Dodon nu a condamnat niciodată prezența militarilor ruși pe teritoriul R. Moldova și a încurajat dialoguri politicianiste cu liderii separatiști de la Tiraspol care de altfel i-au respins toate ofertele politice. Mai mult, aceștia susțin în continuare decuplarea regiunii transnistrene de autoritățile constituționale de la Chișinău și recunoașterea referendumului anterior privind dorința de independență.

Critice dure

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, critică în termeni duri ultima decizie a președintelui prorus Igor Dodon de a destabilizare R. Moldova din punct de vedere al securității, document elaborat cu experți interni și internaționali. „Igor Dodon îşi continuă acţiunile împotriva intereselor de securitate ale Republicii Moldova. Astăzi, a decis să retragă de la Guvern proiectul Strategiei de Securitate trimisă spre aprobare de către fostul preşedinte, Nicolae Timofti. În calitate de ministru al apărării am lucrat la această strategie alături de experţi naţionali şi internaţionali. Ţinta lui Igor Dodon prin retragerea strategiei de securitate urmăreşte mai multe obiective. Pe de o parte, intenţionează să subordoneze securitar Republica Moldova intereselor Federţiei Ruse, iar pe de alta parte, vizează decuplarea Republicii Moldova de colaborarea cu NATO. Strategia de securitate este parte a acordului Defence Capacity Building Initiative — DCBI) (Iniţiativa de Consolidare a Capacităţii de Apărare)”, scrie Șalaru într-o postare pe pagina sa de Facebook.

R. Moldova, ca problemă de securitate în regiune

De asemenea, el atrage atenția asupra punerii R. Moldova într-o situație de a fi un focar de instabilitate în regiune. „Igor Dodon intenţionează printr-o nouă strategie de securitate să blocheze şi eventualele colaborări de securitate, în special pe domeniul militar, anunţate de SUA, Germania şi România cu Republica Moldova. Întârzierea adoptării de către Guvern a Strategiei de Securitate este de neînțeles şi deja periculos pentru interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dacă Igor Dodon îşi va pune în aplicare planul, Republica Moldova va deveni noua problemă de securitate la frontieră UE şi NATO dar, în acelaşi timp va deveni o problema majoră şi pentru Ucraina”, mai explică fostul oficial.

Share our work