Dodon, pelerinaj geopolitic eurasiatic

Dodon, pelerinaj geopolitic eurasiatic

Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA

Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are  loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..

Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.

Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon

Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon

Desant în Rusia

Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)

Share our work
Kazahstan, alegeri prezidențiale nucleare pe mâna Kremlinului

Kazahstan, alegeri prezidențiale nucleare pe mâna Kremlinului

Lideru-rus-Putin-a-binecuvântat-nominalizarea-Kasîm-Jomart-Tokayev-în-postul-de-președinte-kazah

Lideru-rus-Putin-a-binecuvântat-nominalizarea-Kasîm-Jomart-Tokayev-în-postul-de-președinte-kazah

Preşedintele interimar al Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru data de 9 iunie, în urma demisiei surprinzătoare a predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, luna trecută, transmite mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Dragi compatrioţi, am decis organizarea alegerilor anticipate la 9 iunie 2019’, a declarat Tokaev, citat de televiziunea de stat kazahă.

Scrutinul, care era programat pentru aprilie 2020, se va desfăşura anticipat în urma renunţării neaşteptate la funcţie a lui Nursultan Nazarbaev, la 19 martie.

Tokaev, câștigătorul anunțat

Kasîm-Jomart Tokaev, 65 de ani, preşedinte al Senatului în acel moment, a devenit preşedinte interimar. Tokaev, un aliat de nădejde al predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, a fost timp de 10 ani ministru de Externe și unul din arhitecții politicii externe a fostului lider kazah.

Nazarbaev, în vârstă de 78 de ani, ‘părintele naţiunii’ kazahe, conform titlului său oficial, va continua totuşi să ocupe funcţii-cheie în această ţară bogată în hidrocarburi, pe care a condus-o cu mână de fier timp de aproape trei decenii.

Kassîm-Jomart Tokayev, noul lider formal de la Astana

Kassîm-Jomart Tokayev, noul lider formal de la Astana

Astana devine Nur-Sultan

Prima decizie a lui Tokaev în calitate de preşedinte interimar a fost redenumirea capitalei ţării, Astana, un oraş futurist cu un milion de locuitori, care a devenit ‘Nur-Sultan’, ca omagiu pentru predecesorul său.

La începutul lunii aprilie 2019, Tokaev s-a deplasat la Moscova, unde s-a angajat, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, să întărească ‘prietenia’ între cele două ţări, mai ales în domeniile militar şi nuclear. Liderul rus a fost unul dintre primii potentați străini care l-au felicitat pe noul lider.

În timpul vizitei din data de 4 aprilie, Putin a propus liderului kazah construcția unei centrakle nucleare în statul central-asiatic, proiect evaluat la câteva miliarde de euro. În mai 2014, cele două state au semnat un acord preliminar privind construirea unui centrale nucleare cu o putere între 300 și 1,200 MW.

Kazahstanul, stat cu o puternică industrie minieră, deține aproximativ 15% din rezervele cunoscute de uraniu din lume. Proiectul nucear kazah a trezit interesul și unor firme occidentale, care însă au acuzat partea rusă de concurență neloială. (N.G.)

Share our work
România, proiect strategic pe axa Marea Neagră-Marea Caspică

România, proiect strategic pe axa Marea Neagră-Marea Caspică

Turkmenistan-partener-al-UE

Turkmenistan-partener-al-UE

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a semnat, luni, alături de omologii săi din Turkmenistan, Azerbaidjan şi Georgia, o declaraţie privind angajamentul României în proiectul unei rute de transport de mărfuri între Marea Neagră şi Marea Caspică, şeful diplomaţiei române remarcând „accentul deosebit pus de Uniunea Europeană pe conectivitate”, se arată în comunicatul MAE de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această axare pe conectivitate, alături de „evoluţiile impresionante în întreaga regiune în domeniul conectivităţii transportului de mărfuri şi modernizării facilităţilor portuare”, constituie contextul în care a fost luată iniţiativa prezentată luni, a afirmat Meleşcanu.

Coridor strategic

Înaltul oficial român a punctat că declaraţia semnată exprimă şi angajamentul comun privind „operaţionalizarea în cel mai scurt termen a acestui proiect”. „Acest coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică este un proiect lansat de Turkmenistan şi România care vizează crearea unei rute de transport intermodal maritim fluvial, feroviar şi rutier între Europa Centrală şi de Nord, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, cu perspectiva conectării la regiunea Asia-Pacific”, a mai afirmat Meleşcanu.
El a detaliat că ruta se bazează „pe continuitatea geografică a României, Georgiei, Republicii Azerbaidjan şi a Turkmenistanului, a facilităţilor oferite de Portul Constanţa din România, Portul Poti din Georgia, portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Turkmenbaşi din Turkmenistan şi a conexiunii directe între Portul Constanţa şi Dunărea şi ulterior a cursurilor de apă şi a canalelor interne de pe continentul european, oferind posibilitatea accesării de mărfuri la nivelul Europei Centrale şi de Nord”.

Marea Caspică-Marea Neagră, axă strategică

Marea Caspică-Marea Neagră, axă strategică

Strategie UE pentru Asia Centrală

Ministrul român a mai vorbit despre sprijinul României pentru strategia UE privind Asia Centrală, care urmează să fie adoptată în luna iunie în acest an, pe durata preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.
La rândul său, viceprim-ministrul Rashid Meredov, ministrul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, a apreciat că „noul format de interacţiuni are perspective bune”. „Turkmenistanul îşi dezvoltă interacţiunea cu UE pe segmentul de transport. (…) Scopul strategic al ţării noastre este să creăm un sistem multimodal de coridoare de transport euroasiatic. Considerăm ruta Marea Caspică – Marea Neagră ca fiind un segment important al acestui segment”, a afirmat oficialul turkmen.
Totodată, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan, Elmar Mammadyarov, a vorbit despre rolul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în promovarea acestui proiect. „Cred că raportarea la preşedinţia Consiliului UE şi la apartenenţa României la UE va face ca acest proiect să fie atrăgător pentru alte state membre din Uniunea Europeană să folosească acest coridor pentru transportul bunurilor”, a punctat el.

Georgia, poziție strategică

Ministrul de Externe al Georgiei, David Zalkaliani, a vorbit, în context, despre poziţionarea geostrategică a ţării sale. „Georgia deja a demonstrat că este un partener de încredere şi un participant activ în proiecte regionale ce au ca scop transportul între Est şi Vest. Vrem să consolidăm rolul Georgiei ca hub de transport şi logistic, să folosim eficient poziţia geostrategică Georgiei”, a evidenţiat David Zalkaliani.
Pornind de la sprijinul politic exprimat prin Declaraţia comună, ministerele de resort şi agenţiile naţionale din cele patru state vor înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi pentru identificarea şi soluţionarea tuturor aspectelor tehnice.
În marja reuniunii cvadrilaterale, ministrul român de Externe a avut întrevederi bilaterale cu cei trei omologi, fiind trecut în revistă stadiul relaţiilor, inclusiv din perspectiva exercitării de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene. (N.G.)

Share our work
Axa Romgaz-Socar vizează gazele din Marea Neagră

Axa Romgaz-Socar vizează gazele din Marea Neagră

TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra

TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra

Producătorul român de gaze de stat, Romgaz, şi compania similară din Azerbaidjan, SOCAR, au intrat într-un parteneriat pentru a colabora în proiecte internaţionale de anvergură, se arată într-un comunicat emis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, după o întâlnire cu reprezentanţii SOCAR, la Baku.

Obiective strategice

Potrivit unui comunicat al Romgaz, în cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea offshore, în parteneriat cu Romgaz, a gazelor din Marea Neagră, în cazul în care compania română decide să se implice în acest proiect.
De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Volintiru a efectuat o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora, atât în zona onshore din Azerbaidjan, cât şi în cea offshore din Marea Caspică. „Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am identificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze, întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 miliarde de metri cubi) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al Romgaz.
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%.

Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz

Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz

TANAP, ambiții geopolitice

Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.

Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. (M.B.)

Share our work
Zurabishvili, prima femeie președinte din istoria Republicii Georgia. Relațiile cu Rusia, prioritare pentru noua conducere de la Tbilisi

Zurabishvili, prima femeie președinte din istoria Republicii Georgia. Relațiile cu Rusia, prioritare pentru noua conducere de la Tbilisi

Georgia se intoarce cu fata la Moscova

Georgia se intoarce cu fata la Moscova

Fostul ministru georgian de Externe, Salome Zurabishvili, a câştigat alegerile prezidenţiale din Georgia, a anunţat comisia electorală de la Tbilisi, citată de mass-media georgiană, preluată de KARADENIZ PRESS. Salome Zurabishvili, în vârstă de 66 de ani, a devenit astfel prima femeie care îndeplineşte funcţia de preşedinte în Georgia.
Aceasta a câştigat alegerile prezidenţiale, obţinând 59,6% din voturi, în timp ce oponentul său, Grigol Vashadze, fost ministru de Externe care susține integrarea în UE și NATO, a obţinut 40,4% din voturi. „Ţara a luat o decizie fundamentală astăzi. Cu toţii, definitiv şi ferm, am spus nu trecutului”, a declarat Zurabishvili.

Deschidere față de Rusia

Zurabishvili a candidat în mod independent, însă a fost susţinută de Partidul Visul Georgian, care intenţionează să dezvolte relaţiile atât cu Rusia, cât şi cu Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că nu va încerca să aibă un dialog cu cei care nu au susţinut-o în cursa pentru funcţia de preşedinte.
A doua rundă de votare a fost supusă unei examinări atente de către opoziție și observatorii internaționali din cauza suspiciunilor că partidul aflat la conducere, Visul Georgian, folosește controlul asupra sistemului de votare al statului pentru a o ajuta pe Zurabishvili să câștige.
Opoziția a declarat că au avut loc atacuri asupra activiștilor săi în timpul campaniei electorale și s-au plâns că au existat numeroase nereguli în timpul votării, inclusiv încercările de a exercita presiuni asupra alegătorilor și manipularea listelor electorale. Partidul de guvernământ a negat încercarea de a influența în mod nedrept rezultatul votului.

Pomană electorală bancară

Guvernul din Georgia a decis recent să anuleze datoriile bancare ale peste 600.000 de cetăţeni din această ţară care se aflau pe ”lista neagră” a rău-platnicilor, a anunţat luni premierul Mamuka Bakhtadze într-o conferinţă de presă, informează mass-media locală. Potrivit lui Bakhtadze, datoria cetăţenilor georgieni la bănci, organizaţii de creditare sau alte instituţii financiare se ridică la circa 1,5 miliarde de laris (aproximativ 566 de milioane de dolari).
”Datoriile a circa 600.000 dintre cetăţenii noştri vor fi acoperite în totalitate de fundaţia caritabilă ‘Kartu’, care a cumpărat aceste datorii”, a confirmat ministrul de finanţe georgian, Ivane Machavariani. ”Poporul nostru va întâmpina Anul Nou fără datorii, poporul nostru va scăpa de povara cea mai grea”, a subliniat Bakhtadze, care a menţionat că datoriile reprezintă unul dintre principalele motive de sărăcie în rândul populaţiei Georgiei, ţară cu 3,7 milioane de locuitori.

Kartu, armă politică

Premierul georgian consideră că anularea datoriilor va permite sutelor de mii de cetăţeni ”să rupă cătuşele şi să ajungă să desfăşoare din nou o activitate economică la scară largă”. Bakhtadze a mulţumit băncilor şi altor instituţii financiare care au participat la negocierile cu guvernul pentru a atinge acest obiectiv şi a salutat îndeosebi implicarea fundaţiei caritabile ‘Kartu’.
Fundaţia ‘Kartu’ este proprietatea multimilionarului Bidzina Ivanişvili, fost premier al Georgiei şi preşedinte al partidului de guvernământ, Visul Georgian. Ivanişvili este cel mai bogat om din Georgia, iar revista Forbes îi estimează averea la circa 4,6 miliarde de dolari.
Opoziţia a declarat că iniţiativa guvernului are legătură cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Georgia, care se va desfăşura la 28 noiembrie şi în care se vor înfrunta doi foşti miniştri de externe: Salomé Zurabişvili, susţinută de partidul de guvernământ, şi Grigol Vaşadze, din partea partidului Mişcarea Naţională Unită, al fostului preşedinte Mihail Saakaşvili.
”Iniţiativa reducerii datoriilor aparţine opoziţiei. Ca acest lucru să se realizeze, candidatul nostru trebuie să câştige. Dimpotrivă, partidul de guvernământ nu va respecta această promisiune”, a declarat Vaşadze. (N.G.)

Share our work
Zurabishvili, prima femeie președinte din istoria Republicii Georgia. Relațiile cu Rusia, prioritare pentru noua conducere de la Tbilisi

Georgia, pomană electorală bancară pentru prezidențiale

Georgia se intoarce cu fata la Moscova

Georgia se intoarce cu fata la Moscova

Guvernul din Georgia a decis recent să anuleze datoriile bancare ale peste 600.000 de cetăţeni din această ţară care se aflau pe ”lista neagră” a rău-platnicilor, a anunţat luni premierul Mamuka Bakhtadze într-o conferinţă de presă, informează mass-media locală. Potrivit lui Bakhtadze, datoria cetăţenilor georgieni la bănci, organizaţii de creditare sau alte instituţii financiare se ridică la circa 1,5 miliarde de laris (aproximativ 566 de milioane de dolari).
”Datoriile a circa 600.000 dintre cetăţenii noştri vor fi acoperite în totalitate de fundaţia caritabilă ‘Kartu’, care a cumpărat aceste datorii”, a confirmat ministrul de finanţe georgian, Ivane Machavariani. ”Poporul nostru va întâmpina Anul Nou fără datorii, poporul nostru va scăpa de povara cea mai grea”, a subliniat Bakhtadze, care a menţionat că datoriile reprezintă unul dintre principalele motive de sărăcie în rândul populaţiei Georgiei, ţară cu 3,7 milioane de locuitori.

Kartu, armă politică

Premierul georgian consideră că anularea datoriilor va permite sutelor de mii de cetăţeni ”să rupă cătuşele şi să ajungă să desfăşoare din nou o activitate economică la scară largă”. Bakhtadze a mulţumit băncilor şi altor instituţii financiare care au participat la negocierile cu guvernul pentru a atinge acest obiectiv şi a salutat îndeosebi implicarea fundaţiei caritabile ‘Kartu’.
Fundaţia ‘Kartu’ este proprietatea multimilionarului Bidzina Ivanişvili, fost premier al Georgiei şi preşedinte al partidului de guvernământ, Visul Georgian. Ivanişvili este cel mai bogat om din Georgia, iar revista Forbes îi estimează averea la circa 4,6 miliarde de dolari.
Opoziţia a declarat că iniţiativa guvernului are legătură cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Georgia, care se va desfăşura la 28 noiembrie şi în care se vor înfrunta doi foşti miniştri de externe: Salomé Zurabişvili, susţinută de partidul de guvernământ, şi Grigol Vaşadze, din partea partidului Mişcarea Naţională Unită, al fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, care susține aderarea la UE și NATO, fără o reconciliere cu Rusia.
”Iniţiativa reducerii datoriilor aparţine opoziţiei. Ca acest lucru să se realizeze, candidatul nostru trebuie să câştige. Dimpotrivă, partidul de guvernământ nu va respecta această promisiune”, a declarat Vaşadze. (N.G.)

Share our work