de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Iranul şi Turcia vor colabora pentru a soluţiona pe calea negocierilor conflictele şi problemele regionale, au semnalat premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi liderul parlamentului iranian Ali Larijani.
În cadrul unei întrevederi la Teheran, Erdogan şi Larijani au abordat, între altele, problema radarelor SUA în Turcia ca parte a scutului antirachetă al NATO. Larijani s-a declarat convins că problema se poate soluţiona prin negocieri între Turcia şi Iran, ţară care a criticat în repetate rânduri instalarea radarelor pe teritoriul turc, considerând-o o „eroare strategică”. La rândul său, Recep Tayyip Erdogan a considerat „constructive” convorbirile de până acum cu autorităţile iraniene şi şi-a reafirmat intenţia de a promova şi mai mult legăturile cu Iranul.
Premierul Erdogan s-a deplasat miercuri la Teheran pentru o vizită de două zile, în care urmează să abordeze dosarul nuclear iranian şi sancţiunile derivate, după ce a asistat la summitul privind securitatea nucleară desfăşurat la Seul, unde s-a întâlnit cu preşedintele SUA, Barack Obama.
Recep Tayyip Erdogan a afirmat miercuri la Teheran că este împoptriva folosirii tehnologiei nucleare pentru construirea de arme, dar a adăugat că nicio ţară nu are dreptul de a folosi forţa împotriva alteia pentru că utilizează tehnologia atomică în scopuri paşnice. Oficialul turc a vorbit, de asemenea, cu autorităţile de la Teheran despre Siria, în cazul căreia Iranul susţine regimul preşedintelui Bashar al-Assad, în timp ce Turcia sprijină opoziţia care încearcă să-l răstoarne de la putere.
Iranul va apăra Siria
Iranul va apăra regimul aliatului său regional Siria din cauza poziţiei sale anti-israeliene, a declarat joi liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-o întâlnire cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan. „Iranul va apăra Siria din cauza susţinerii sale pentru rezistenţa anti-israeliană”, a declarat Khamenei care l-a primit pe Erdogan în oraşul sfânt Machhad.
„Ne opunem cu fermitate oricărei intervenţii a forţelor străine în problemele interne ale Siriei (…) Reformele care au început acolo trebuie să continue”, a adăugat el. Khamenei a avertizat apoi împotriva oricărei iniţiative a Statelor Unite de a rezolva conflictul din Siria afirmând că Iranul se va „opune ferm” unui astfel de proiect.
Erdogan, citat de televiziune, a declarat că regiunea „se confruntă cu o situaţie foarte dificilă pe care Turcia speră să o vadă rezolvată”.
de Anatol Terzi | mart. 22, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc al energiei Taner Yildiz a afirmat miercuri că sunt în curs negocieri pentru ca Turcia să fie exceptată de la sancţiunile vizând Iranul.
„În prezent au loc discuţii la nivel de întreprinderi”, a indicat Taner Yildiz, citat de agenţai Anadolu. SUA au anunţat marţi că vor excepta 11 ţări, între care şase ţări europene şi Japonia, de la noile sancţiuni impuse Iranului în cadrul presiunii exercitate privind programul nuclear controversat al Teheranului. Dar Turcia, important client pentru petrolul şi gazul iranian, nu se află printre aceste ţări. „Faptul că Turcia nu se află pe listă nu înseamnă că nu va fi niciodată”, a apreciat ministrul turc.
Compania privată Turkish Petroleum Refineries Corporation (Tupras), cel mai mare importator de ţiţei din ţară, cumpără o mare parte din această materie primă din Iran.
SUA şi UE au impus sancţiuni petroliere Iranului, dar Turcia, care are relaţii bune cu Iranul, consideră că problema nucleară trebuie soluţionată prin mijloace diplomatice şi nu prin sancţiuni. Turcia a anunţat că nu se consideră afectată prin sancţiuni adoptate unilateral sau în grup, ci numai prin cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU.
Iranul are nevoie de clienti
Iranul se zbate sa gaseasca un cumparator pentru aproape un sfert din exporturile sale anuale, in contextul in care sanctiunile occidentale pentru programul nuclear al tarii incep sa-l afecteze pe cel mai mare producator de petrol din intreaga lume. Teheranul incearca sa vanda inca 500.000 de baril de petrol, adica aproximativ 23% din cantitatea exportata anul trecut, catre rafinariile din China si India.
„Iranul are mari probleme in a gasi un nou cumparator”, sustine una dintre surse, subliniind ca Teheranul nu oferea nicicum reduceri pentru contractele futures de petrol cu livrare incepand cu luna aprilie. Daca nu va gasi clienti pana la mijlocul lunii martie pentru aceeasi cantitate cumparata de rafinariile europene anul trecut, Iranul ar putea fi fortat sa stocheze petrolul ramas nevandut direct in petroliere aflate pe mare, sau sa opreasca productia.
de Anatol Terzi | mart. 19, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Turcia şi Azerbaidjanul duc tratative referitoare la producţia în comun a tancurilor turceşti Altay.
Tancul Altay a fost creat de compania turcă Otokar şi compania sud-coreeană Hyundai Rotem, avand la baza K-2 Black Panther. Ministerul Apărării din Turcia intenţionează să înlocuiască cu noul tanc, toate tancurile învechite Leopard, M48 şi M60. Se aşteaptă că livrarea de tancuri Altay va începe în anul 2016.
Tancul Altay cântăreşte aproximativ 60 de tone. Tancul va fi echipat cu un tun de 120mm, modul de armă controlat de la distanţă cu stabilizare şi mitralieră de 12,7 mm. Deocamdată nu se ştie nimic despre blindajul tancului. Altay va fi capabil să atingă viteza de până la 70 de kilometri pe oră. Conform estimărilor preliminare, costul noului tanc turcesc va fi de aproximativ 5,5 milioane de dolari.
Azerbaidjan, partener al NATO
Cooperarea NATO-Azerbaidjan a început în martie 1992, când Azerbaidjan s-a alăturat Consiliului de Cooperare Nord Atlantic, care a fost transformat în Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic în 1997. Relaţiile dintre Azerbaidjan şi NATO au cunoscut un impuls semnificativ, odată cu semnarea, la 4 mai 1994, de către preşedintele Azerbaidjan Heydar Aliyev a documentului cadru al Parteneriatul pentru Pace (PfP) şi a transmiterii acceptului de participare a Azerbaidjanului la acest program.
Un alt obiectiv cheie al cooperării NATO cu Azerbaidjan este dezvoltarea capacităţii forţelor sale armate de a interacţiona cu forţele armate ale altor state-membre NATO, în operaţiile de menţinere a păcii şi gestionare a crizelor. Forţele Armate ale Azerbaidjanului au participat la menţinere la operaţiile NATO de menţinere a păcii în Kosovo (între 1999-2008). Începând din 2002, Azerbaidjan a sprijinit activ operaţiile ISAF în Afganistan, crescând treptat numărul de militari de la aproximativ 45 de personal la aproximativ 90.
NATO şi Aliaţii în parte (în special Turcia) continuă să sprijine Azerbaidjanul în crearea unor forţe moderne, mobile, bine pregătite, echipate şi eficiente, care să fie interoperabile cu cele ale Aliaţilor.
de Vitalie Goncearov | mart. 4, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Statia radar de la Gabala, miza strategica pentru Moscova
Negocierile dintre Federatia Rusa şi Azerbaidjan cu privire la prelungirea acordului de închiriere a staţiei de radiolocaţie de la Gabala au intrat în impas, autoritatile de la Baku cerand majorarea chiriei de la 7 milioane USD, cat plateste Moscova in acest moment, pana la 300 de milioane USD, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse militare oficiale de la Moscova, citate de mass-media rusa, considera au suma cerută ca fiind ‘neadecvată’, subliniind că, în cazul în care Baku nu-şi va tempera pretenţiile, Rusia se va retrage din Gabala.
Anul acesta expiră vechiul acord de închiriere a staţiei de la Gabala, semnat între Rusia şi Azerbaidjan în 2002. Conform prevederilor documentului, acordul se prelungeşte automat din trei în trei ani, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu o anunţe pe cealaltă, cu o jumătate de an înainte de expirarea acordului, cu privire la intenţia de a se retrage din acesta. O nouă jumătate de an expiră la 9 iunie, dată până la care cele două părţi ar trebui să convină asupra tuturor amănuntelor din contract.
Statie strategica
Moscova doreşte să închidă pentru o perioadă cât mai lungă problema staţiei de radiolocaţie de la Gabala, prelungind acordul nu cu 3, ci cu 25 de ani. În noiembrie 2011, după întrevederea dintre miniştrii azer şi cel rus ai apărării, Safar Abiev şi Anatoli Serdiukov, oficialul rus a declarat că părţile au reuşit să se înţeleagă pe marginea tuturor problemelor, cu excepţia celei financiare. La acea dată, conform surselor citate de publicatia rusa Kommersant, Azerbaidjanul şi-a exprimat intenţia de a dubla chiria de la 7 la 15 milioane de dolari. Pentru a depăşi această problemă, la începutul lui decembrie 2011 în negocieri s-a implicat o comisie specială, formată din reprezentanţi ai mai multor ministere ale Rusiei. Efectul, însă, a fost unul opus: Baku a majorat iniţial preţul până la 150 de milioane de dolari, iar acum – chiar până la 300 de milioane.
Plecarea din Gabala i-ar putea crea Rusiei probleme însemnate, subliniază Kommersant. Din punct de vedere funcţional, radarul azer ar putea fi înlocuit de noua staţie de radiolocaţie ‘Voronej-DM’ din Armavir (sudul Rusei), însă cel de-al doilea segment al acesteia, care ar urma să monitorizeze lansările de rachetă din zona de răspundere a staţiei de la Gabala, abia urmează să fie dat în exploatare.
Interese NATO
În acelaşi timp, asupra obiectivului azer abandonat de militarii ruşi ar putea avea pretenţii ţări din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în primul rând SUA şi Turcia. În acest caz, Moscova nu doar va pierde unul din atuurile sale din negocierile cu Washingtonul pe marginea sistemului antirachetă, ci le va şi ceda americanilor o staţie care i-ar putea ajuta pe aceştia să ducă acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran, considera oficialii rusi.
Noile solicitări ale Azerbaidjanului sunt explicate de Ministerul rus al Afacerilor Externe prin ‘actuala conjunctură’. ‘Finalizarea termenului de valabilitate a acordului constituie un moment propice pentru revizuirea prevederilor acestuia. În mod firesc, nimeni nu vrea să-l modifice în detrimentul său’, afirmă un diplomat rus pentru Kommersant.
Nabucco vs. South Stream
De altfel, printre experţii şi diplomaţii ruşi mai este vehiculată o versiune: refuzând să facă vreo concesie în cazul Gabala, Baku se răzbună de fapt pe Moscova pentru poziţia ei pe marginea statutului Mării Caspice. Rusia este iritată de posibila participare a Azerbaidjanului la gazoductul Transcaspic, proiectat să ocolească teritoriul rus. Conducta, cu o capacitate de 20-30 de miliarde cubi pe an, va permite transportarea de gaz din Turkmenistan spre gazoductul Nabucco, un concurent al gazoductului South Stream promovat de Gazprom.
Argumentul-cheie al Rusiei în această dispută este acela că, din punct de vedere juridic, statutul Mării Caspice nu a fost fixat nici la această oră, iar fără acordul tuturor ţărilor limitrofe, autoritatile de la Baku şi Aşhabad nu ar avea voie să construiască vreo conductă pe fundul mării. La rândul său, Azerbaidjanul insistă că poate soluţiona aceste probleme cu Turkmenistanul pe bază bilaterală, iar în acelaşi timp încearcă să-i creeze probleme Rusiei. Una dintre aceste probleme s-a dovedit a fi şi staţia de radiolocaţie de la Gabala, conchide Kommersant.
de Anatol Terzi | feb. 22, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi-a exprimat regretul pentru absenţa unui acord cu Iranul asupra continuării discuţiilor privind programul nuclear.
Într-un comunicat difuzat în noaptea de marţi spre miercuri, AIEA dezvăluie de asemenea refuzul Teheranului de a acorda unei misiuni a agenţiei acces la un presupus sit nuclear de la Parchin, situat într-o bază militară. În cea de-a doua vizită de acest fel în mai puţin de o lună, o echipă aparţinând AIEA s-a deplasat la Teheran pentru a-i convinge pe oficialii iranieni să înceapă să răspundă îngrijorărilor tot mai mari venite din partea statelor occidentale că Iranul ar putea încerca să construiască arme atomice. Iranul respinge acuzaţiile Occidentului, spunând că programul său nuclear are strict obiective civile.
Experţii AIEA precizează că, în ciuda „eforturilor intense”, nu s-a ajuns la niciun acord asupra unui document „care să faciliteze clarificarea chestiunilor nerezolvate” legate de programul nuclear al Iranului, în special cele privind posibilele sale dimensiuni militare. „Atât în timpul primei runde de discuţii, cât şi în timpul celei de-a doua, echipa agenţiei a solicitat acces la situl militar de la Parchin. Iranul nu a oferit permisiunea ca vizita să aibă loc”, a precizat AIEA, cu sediul la Viena, după discuţiile de la 20 şi 21 februarie din capitala iraniană.
Aparentul eşec al misiunii va amplifica cel mai probabil tensiunea dintre Iran şi puterile occidentale, care au adoptat în ultimele luni sancţiuni împotriva republicii islamice, un major producător de petrol.
de Vitalie Goncearov | feb. 17, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Razboi energetic, România, Știri, Uncategorized @ro
KazMunaiGas, jucator strategic pe piata energiei din UE
Grupul petrolier KazMunaiGas, proprietarul Rompetrol, ar putea fuziona cu principala sa subsidiară de producţie, KazMunaiGas Exploration and Production, printr-o preluare inversată, a declarat joi preşedintele fondului suveran de investiţii Samruk-Kazyna, Umirzak Şukeev, transmite Interfax, citata de mass-media de la Bucuresti. „Acţiunile KazMunaiGas Exploration and Production se tranzacţionează public şi de acea nu excludem posibilitatea unei fuziuni printr-o preluare inversată. În viitorul apropiat vom lua în considerare toate opţiunile posibile pentru optimizarea companiilor din portofoliul Samruk-Kazyna, inclusiv pentru KazMunaiGas. În cazul în care vom avea îndoieli cu privire la necesitatea anumitor subsidiare, vom lua măsurile necesare pentru fuzionarea lor cu alte subsidia”‘, a declarat Umirzak Şukeev.
KazMunaiGas este o companie petrolieră controlată de statul kazah. Printre subsidiarele sale se numără KazMunaiGas Exploration Production (AO), Tengizchevroil (20%), KazTransOil, KazTransGas, KazMunayGas Trade House, Kazmortransflot, KazMunayTeniz şi alte companii.
Filiera romaneasca
KazMunaiGas Exploration and Production este o subsidiară a KazMunaiGas. Acţiunile sale sunt listate la bursa de valori din Kazahstan iar GDR-urile sunt listate la bursa de la Londra. În 2006 compania a strâns aproximativ două miliarde de dolari cu ocazia cotării sale iniţiale. KazMunaiGas Exploration and Production a fost al doilea mare producător de petrol din Kazahstan în 2010.
În luna august 2007, KazMunaiGas a semnat un acord de achiziţie de acţiuni cu Rompetrol Holding SA (Elveţia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vândut participaţia de 25 la sută pe care o mai deţinea la The Rompetrol Group către compania KazMunayGas, care a ajuns să controleze în totalitate grupul Rompetrol.
